Prietenii Cuvantului
Publicitate
Doua maluri ale Nistrului: ce ne apropie? Ce ne desparte?
Dreptul la libera circulatie si realitatile
“Realizarea dreptului la libera circulatie pe teritoriul de est al Republicii Moldova”- aceasta a fost tema unei mese rotunde si a unor dezbateri publice organizate recent la Rezina de Asociatia obsteasca “Vector Stroiesti” (raionul Ribnita) in colaborare cu postul de televiziune “Elita”. Proiectul a fost realizat cu suportul financiar al organizatiei “People en need” Praga. La intruniri au participat juristi, reprezentanti ai mass-media si diferitor organizatii neguvernamentale ce activeaza in ambele regiuni ale republicii.
Elaborarea acestui proiect, potrivit dnei Rodica Pascari, liderul AO “Vector Stroiesti”, a fost conditionata de situatia nenormala ce s-a creat in raioanele de est ale R.Moldova
si multiplele impedimente de circulatie cu care se confrunta cetatenii, mai ales la intrarea si iesirea din regiune.
“Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv si a sa, si de a reveni in tara sa”, prevede art.13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, recunoscuta si de Republica Moldova, a carei Constitutie de asemenea garanteaza dreptul la libera circulatie in teritoriul tarii a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalului.
Numai ca realitatile la noi difera cardinal de buchia Legii. Colaboratorul ziarului raional “Nistru” din Camenca, povestea in cadrul dezbaterilor, ca in timp ce venea la Rezina, la postul vamal din Ribnita, impreuna cu alti pasageri, a fost impus sa coboare din rutiera si supus unei proceduri umilitoare de control. “Faptul m-a indignat, dar nu am indraznit sa ripostez pentru ca totuna nu obtineam nimic”, a mentionat jurnalistul.
Ludmila, o activista bastinasa din raionul Camenca si care toata viata locuieste in aceasta localitate spunea ca nu demult s-a pomenit intr-o situatie si mai ridicola. Venind de la Chisinau, unde fusese la spital, la punctul de trecere de la Dubasari a prezentat pasaportul de cetatean al R.Moldova, pentru ca pe cel transnistean il uitase acasa. In rezultat s-a ales cu o amenda si niste mustrari extrem de umilitoare in adresa sa.
Si mai problematica este trecerea peste asa numita frontiera a rmn a cetatenilor cu viza de resedinta in partea dreapta a Nistrului. Acestea trebuie sa faca coada la serviciul de graniceri, cel vamal si migratie transnistrene ca sa se inregistreze si sa completeze fel de fel de declaratii, iar in anumite situatii si sa plateasca anumite taxe. Si asta chiar daca-i vorba de bastinasii nascuti in localitatile transnistrene, care astazi locuiesc in partea dreapta a Nistrului si merg sa-si viziteze rudele sau cu alte treburi in localitatile natale.
“Serviciile nelegale de la “frontiera” rmn trec in registrele lor toate datele personale ale cetatenilor, lucru prin care se incalca grosolan drepturile omului, spunea Alexandru Zubco de la Asociatia Promo-Lex. Reiesind din situatia concreta, eu am tot temeiul sa ma ingrijorez ca aceasta informatie, stocata ilegal de niste structuri nelegitime, poate fi oricind utilizata impotriva mea, spunea Alexandru.
In opinia participantilor la dezbateri si autoritatile de la Chisinau au destule pacate la capitolul libera circulatie a cetatenilor si marfurilor. In loc sa neutralizeze actiunile ilegale ale regimului de la Tiraspol, Chisinaul a instalat de-a lungul Nistrului vame, care se conduc de aceleasi acte normative ca si vamele externe. Astfel Chisinaul, intr-un fel, a recunoscut structurile similare din stinga Nistrului si prejudiciaza drepturile si interesele cetatenilor sai. In toata legislatia nationala teritoriul din partea stinga a Nistrului este tratat ca parte componenta a statului unitar si integru Republica Moldova. In acelas timp orice procurari facute de cetatenii din dreapta Nistrului in raioanele transnistrene sunt considerate tranzactii de import si taxate in modul respectiv, ceea ce, in opinia vorbitorilor, nu este corect.
In opinia participantilor la intruniri, una din cauzele principale ale acestei stari de lucruri este necunoasterea de catre cetateni a drepturilor lor, gol care este umplut de autoritati cu diverse dezinformatii menite sa usureze procesul de manipulare a opiniei publice, dar si utilizarea de catre structurile puterii a unui arsenal intreg de actiuni de intimidare si reprimare a oricaror incercari de protest.
Valentin, un profesor din raionul Camenca a mentionat ca lumea din partea stinga a Nistrului este foarte suparata pe regimul de la Tiraspol. Dar intrebat care ar fi, in opinia dumnealui, pozitia transnistrenilor in cazul unui referendum cu privire la reintegrarea R.Moldova, dinsul a raspuns fara a sta pe ginduri: “Cred ca majoritatea ar vota impotriva…”
Pe malul drept mai multa lume, inclusiv la nivel de oficialitati, este de alta parere si crede ca transnistrenii trebuie ajutati…
Tudor Iascenco, 27 august 2010
“Tineri proactivi - interesati de dezvoltare personala si comunitara”
A finalizat cu succes proiectul “Tineri proactivi - interesati de dezvoltare personala si comunitara”, care a fost elaborat de catre un grup de tineri din localitatile primariei Rezina, într-un proces participativ, cu suportul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala “Habitat” si finantat de catre IREX/CPP Moldova.
Doar tinerii proactivi, curajosi si competenti pot asigura o dezvoltare comunitara durabila si un viitor decent pentru fiecare.
Proiectul a avut drept scop identificarea potentialilor lideri comunitari si consolidarea cunostintelor lor în domeniile de leadership (liderism) si dezvoltarii comunitare integrate. Si trebuie sa mentionez ca majoritatea obiectivelor propuse au fost atinse. Despre unele actiuni realizate în cadrul proiectului CUVÂNTUL deja a scris. În rândurile de mai jos ne vom referi la ultima activitate, scopul careia a fost salubrizarea si amenajarea scarii centrale, care uneste cele trei terase ale orasului, dar si la unele concluzii facute de ADR “Habitat” si lectii învatate de tineri.
Tinerii au fost repartizati în patru echipe:
• una s-a ocupat de salubrizarea terenului aferent de pe ambele parti ale scarii;
• alta, cu ajutorul periilor metalice, plaselor si diluantului pentru rugina, a pregatit balustradele pentru vopsire;
• o echipa a acoperit cu grund - vopsea cu proprietati anticorozie, balustradele;
• cea de-a patra echipa a aplicat stratul final de vopsea.
Descriem amanuntit acest lucru, pentru ca ne-a bucurat mult vointa tinerilor de a face un lucru cit mai calitativ si durabil. Ei vorbeau cu regret despre segmentele de balustrada furate de cineva, “de parca orasul nu ar avea stapin”, ca anterior “balustradele au fost vopsite de mintuiala, de aceea repede au si ruginit” si alte momente legate de administrarea eficienta a resurselor publice.
De regula, fiecare comunitate se confrunta cu o sumedenie de probleme. Si acolo, unde se reuseste cu resurse limitate a face cit mai mult, comunitatea devine mai amenajata, mai placuta pentru traiul locuitorilor.
In procesul salubrizarii terenului aferent scarii, pe fisiile cu latimea de cca 3 metri de pe ambele parti tinerii au adunat peste 50 saci cu deseuri menajere, obiecte din plastic etc, care, desigur au ajuns acolo cu concursul orasenilor. Tinerii vorbeau de necesitatea activizarii educatiei sanitare si ecologice a populatiei, o sarcina de prim rang a autoritatilor publice locale, inclusiv a consilierilor. La noi majoritatea consilierilor se intilnesc cu alegatorii doar in campaniile electorale, cand fac promisiuni cu nemiluita. Iar obtinind mandatul, multi dintre ei, dar si alegatorii, uita ca rolul si obligatiunea alesului poporului este de a:
• comunica in permanenta cu cetatenii si a-i atrage in procesul decizional, asa cum au facut–o in cazul nostru tinerii, care au reusit sa implice in reparatia balustradelor si salubrizarea teritoriului scarilor mai multi trecatori intimplatori;
• a ajuta la solutionarea cit mai eficienta a problemelor comunitatii;
• a mobiliza populatia la diverse actiuni actuale pentru localitate si traitori;
• a asigura prin negocieri ca toate obiectivele sa fie atinse cu cheltuieli minimale;
• a supraveghea in permanenta modul de cheltuire a finantelor publice;
• a exercita plenar rolul de factor al puterii, organizator al APL, lider al comunitatii etc.
Anume consilierii trebuie sa implice, sa mobilizeze cetatenii in toate procesele de dezvoltare comunitara, sa ceara socoteala primarului si altor functionari pentru cheltuirea banilor publici.
Scriind acest articol am deschis jurnalul meu de vizita in SUA, si compar. Departamentul serviciilor comunale al unui oras cu 1 mln 200 mii de cetateni avea 320 de angajati, departamentul de politie - 210 colaboratori, iar Consiliul municipal era alcatuit din 7 consilieri. In acelas timp or. Rezina cu o populatie de 15 mii locuitori are 23 de consilieri, iar in domeniul serviciilor comunale sunt angajati peste o suta de oameni. Cit priveste starea sanitara-ecologica a celor doua localitati nici nu poate fi comparata: orasul din SUA parea un adevarat colt de rai.
Asadar, pentru a asigura o dezvoltare comunitara durabila si un viitor decent pentru fiecare, trebuie:
• sa oferim posibilitatea tinerilor, pregatiti conform cerintelor timpului, sa aduca valoare adaugata acasa, dar nu sa-i alungam peste hotare, sa-si cistige existenta lucrind la munci necalificate;
• sa alegem in Consiliul orasenesc mai multi tineri competenti, activi, cu spirit de initiativa;
• iar celor in etate sa le asiguram pensii mari si conditii decente pentru a-si petrece batrinetele.
ONU a declarat anul 2010 - An International al Tineretului. La 14 noiembrie 2010 vom sarbatori Ziua Nationala a Tineretului, iar in perioada 10 noiembrie - 17 noiembrie 2010 este preconizata saptamina tineretului cu tematica: „Participarea activa a tinerilor”. Cred, ca este cea mai buna ocazie sa apreciem la justa valoare capacitatile si cunostintele tinerilor, iar noi, cei dotati cu experienta scolii vietii, sa le fim buni consilieri. In asa mod vom asigura o dezvoltare comunitara durabila, vom putea sa construim o societate avansata in toate domeniile.
Valeriu Rusu, director ADR “Habitat”, magistru in Administratia Publica, 13 august 2010
A fost ceva interesant si deosebit
Aceasta actiune ne-a invatat sa lucram in echipa si sa fim toti egali in fata scopului pe care ni l-am pus si care pina la urma a fost atins. Sunt binevenite aceste actiuni anume pentru tineri, deoarece educa o personalitate care nu este indiferenta fata de ceea ce se intimpla in comunitate, educa o cultura ecologica in aceasta personalitate. La finele actiunii am ramas satisfacuti de ceea ce am facut, ne-am simtit oameni mari si mindri de noi.
Iana Rusu
Sunt Iulia Crudu si am participat la activitatea ecologica de salubrizare si amenajare din or. Rezina in cadrul proiectului "Ti-neri proactivi - interesati de dezvoltarea personala si comunitara". Am avut un interes deosebit si o atirnare serioasa fata de aceasta actiune, deoarece orasul nostru e in miinile noastre! Am inteles ca la un proiect se poate lucra doar in grup, depunind efort pentru a face un lucru colosal! Am dat un bun exemplu localnicilor - si celor mai mici, si celor mai mari, pentru ce am fost laudati si chiar multumiti!A fost ceva interesant si deosebit. Am facut ceva bun la noi acasa!!!
De la inceput mi se parea mult, dar alaturi de prietenii mei am depasit si asta! In schimb, ajungind la ultima treapta, m-am simtit fericita pentru ca am fost in stare sa facem acest lucru si ma mindresc nespus de mult! Pe viitor mai am de gind sa ma implic in asemenea proiecte, pentru ca nu sunt indiferenta de ceea ce se intimpla in orasul, tara mea.
Iulia Crudu
ONG-urile de media indeamna noua guvernare sa reformeze domeniul mass-media
Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media - Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia Presei Independente, Asociatia Presei Electronice, Centrul „Acces-info”, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul Tinarului Jurnalist din Moldova, Uniunea Jurnalistilor din Moldova, au remis Comisiei parlamentare pentru cultura, educatie, cercetare, sport si mass-media, precum si Presedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, o foaie de parcurs in domeniul mass-media pentru noul Parlament de la Chisinau.
Foaia de parcurs in domeniul mass-media contine cinci domenii sau tipuri de reforme propuse de societatea civila: reforma audiovizualului public, reforma Consiliului Coordonator al Audiovizualului, deetatizarea presei, politici de stimulare a dezvoltarii presei independente si reforma legislativa. Societatea civila considera ca legislativul trebuie, in mod prioritar, sa elaboreze si sa aplice mecanisme legale, prin care candidaturile pentru functia de membru al Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” sa nu fie desemnate pe criterii politice, fiind asigurata transparenta procesului de desemnare si reprezentativitatea credibila a CO, sa excluda orice influenta sau imixtiune a statului si a politicului, in general, in politica editoriala a Companiei publice „Teleradio-Moldova”, inclusiv prin asigurarea independentei financiare reale a serviciului public de radioteleviziune etc. Responsabilizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului este o masura urgenta propusa de organizatiile semnatare, in particular prin introducerea obligativitatii unor audieri parlamentare anuale pe marginea rapoartelor de activitate ale CCA, cu prezentarea rapoartelor alternative. Este, de asemenea, stringenta asigurarea respectarii obligativitatii de motivare a deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Un sir de reforme legislative sunt propuse pentru a stimula dezvoltarea presei in R. Moldova si pentru a crea conditii economice egale tuturor redactiilor: deetatizarea publicatiilor periodice, asigurarea accesului egal si transparent la „publicitatea de stat” prin organizarea de tendere, acordarea de subsidii si scutirea ziarelor de plata TVA din veniturile provenite din activitatea lor editoriala etc.
Organizatiile semnatare cheama noua putere de la Chisinau sa demonstreze devotament fata de normele europene in domeniul mass-media, al libertatii de exprimare si informare, pentru a fortifica procesul democratic initiat in R. Moldova.
9 octombrie 2009
Gen si sex pe intelesul tuturor
Precum mentionam in debutul acestei rubrici din numarul trecut, ne-am propus sa facem o alfabetizare la capitolul educatie de gen. Iar inceputul trebuie sa fie, evident, cu definirea termenilor si scopurilor.
De obicei, termenul sex se refera la diferentele biologice intre corpurile barbatilor si femeilor. Genul pe de alta parte face referire la distinctia sociala si culturala dintre femei si barbati. De aceea genul reflecta rolurile si atributiile care nu sunt determinate biologic, dar sunt dictate de norme si traditii. Pentru ca genul nu este atribuit biologic, rolurile barbatilor si femeilor pot sa se schimbe de-a lungul timpului si in cazul unor culturi diferite. In iulie 1997, Consiliul Economic si social al Natiunilor Unite (ECOSOC) a definit conceptul abordarii integratoare a egalitatii de gen ("gender mainstreaming") dupa cum urmeaza: "procesul de evaluare a implicatiilor pentru femei si barbati ce rezulta in urma oricarei actiuni, inclusiv de ordin legislativ, la nivel de politici sau programe, in orice domeniu si la toate nivelele. Este o strategie de integrare a temerilor si a experientelor femeilor si ale barbatilor in crearea, implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor si programelor din toate sferele societatii - sociale, politice si economice, astfel incit femeile si barbatii sa aiba beneficii egale, si principiul de inegalitate sa nu fie perpetuat. Obiectivul final al "gender mainstreaming" este obtinerea egalitatii de gen, ceea ce inseamna (...) plasarea experientei, cunostintelor si intereselor femeilor si barbatilor pe aceeasi agenda de dezvoltare. (Revista "Gender", nr. 1, 2008).
La "sex" nu avem ce adauga: Dumnezeu ne-a creat barbat si femeie, diferiti ca factori biologici, psihologici, caracteristici emotive si in acest sens ne-a predeterminat si roluri distincte, unul dintre cele primordiale fiind faptul ca femeia naste prunci si-i alapteaza la sin.
Cit priveste "genul", aici chiar avem ce invata si ce schimba. Primul lucru este sa constientizam in sfirsit cu totii, de la factorii de decizie din absolut toate domeniile pina la copiii de gradinita ca traim alte vremuri si ca orice discriminare intr-o forma sau alta a femeilor fata de barbati (ceea ce, inclusiv in virtutea traditiilor si prejudecatilor, se pare ca se intimpla mai des) sau a barbatilor fata de femei este o incalcare a drepturilor omului.
Al doilea, in opinia mea, ar fi sa stim ca exista numeroase institutii internationale si nationale, numeroase documente, studii si recomandari in problema asigurarii egalitatii de sanse pentru ambele genuri, de care am putea sa ne ghidam in demersurile noastre pentru respectarea echitatii sociale atit cit priveste barbatii, cit si in raport cu femeile. Pentru ca se recunoaste egalitatea in drepturi a ambelor sexe, dar nu se asigura si sanse egale pentru realizarea acestor drepturi.
Un al treilea factor, dupa cum ne indeamna si dna Loretta Handrabura, dr., conf. univ., specialist in tematici de gen la Fondul Natiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM), ar fi sa ne punem fiecare "lentile" de gen si, cu rabdare, sa incepem a cerceta lumea in care traim si a face, pas cu pas, schimbari in bine. Sa stim ca sunt lucruri foarte greu sau chiar imposibil de schimbat in mod rapid, dar sunt si altele, care tin mai mult de obisnuinta ori educatie si de care ne putem dezice foarte simplu. Spre exemplu, specialistii in probleme de gen ne recomanda sa schimbam ordinea cuvintelor in propozitie in asa mod, incit nici femeile, nici barbatii sa nu fie mereu pe primul loc. Atunci cind barbatii sunt mereu mentionati in primul rind in asemenea sintagme precum "barbatii si femeile", "baietii si fetele", "el si ea", "masculin si feminin" se creeaza impresia ca despre femei se aminteste in ultimul rind ca despre ceva mai putin important.
Tot specialistii in probleme de gen saluta utilizarea unor cuvinte diferite, pentru a indica sexul persoanelor despre care vorbim: sef-sefa, doctorand-doctoranda si ne indeamna sa nu folosim sintagme de genul "femeie-jurist", "femeie-sofer", dar "jurista", "sofera", "regizoare", "ministra", chiar daca in dictionarele explicative unele denumiri de profesii deocamdata continua sa aiba numai genul masculin (ex. pilot) sau feminin (ex. stewardesa). Nu vom zice insa "doctorita", "soferita", precum nu zicem "doctorel", "soferel" in cazul barbatilor.
Voi incheia cu inca o recomandare spicuita dintr-un ghid pentru utilizarea limbajului orientat spre gen, selectat de dna dr., conf. univ. Loretta Handrabura, recomandare referitoare la limbajul pe care il folosim frecvent cu totii si la care ar trebui sa fim atenti: sa nu mai folosim expresii care evidentiaza apartenenta de gen ("logica feminina", "sexul frumos", " a doua jumatate", "nu-i o treaba feminina", "barbateste" - "femeieste") sau care pun in lumina nefavorabila femeile. Spre exemplu, in aceleasi manifestari un barbat este numit agresiv sau insistent, pe cind o femeie - isterica, scandalagioaica sau guraliva; despre un politician se spune ca s-a comportat "ca o prostituata" si nu "ca un prostituat".
Pe scurt, limba noastra trebuie sa reflecte un respect egal pentru femei si barbati.
Cum s-a comportat Iisus cu femeile
Daca ne gindim atent la toate aspectele vietii noastre, vedem ca sunt pacate pe care nici nu le luam in seama. Spre exemplu, comportamentul uneori nedrept fata de femeie.
Din ce citim in Biblie vedem ca Iisus a avut respect fata de femei si ca in nici un caz nu aproba tratamentul opresiv la care sunt supuse ele in prezent. Sa urmarim. A venit o femeie din Samaria sa scoata apa. "Da-mi sa beau", i-a zis Iisus. Femeia samarineanca i-a zis: “Cum, Tu, iudeu, ceri sa bei de la mine, femeie samarineanca? Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu samarinenii”. Dar Iisus trata femeile cu respect si consideratie si n-a avut niciodata prejudecati rasiale sau prejudecati fata de femei. Nu ucenicilor sai spune Iisus ca Dumnezeu este Duh, ci unei femei. Si tot nu ucenicilor le descopera ca este Mesia, ci samarinencii, zicind: “Eu, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela” (Ioan 24-25).
Alt episod: “Si iata o femeie, care de 12 ani avea o scurgere de singe, a venit pe dinapoi si s-a atins de poala hainei Lui. Caci isi zicea ea: numai sa ma pot atinge de haina Lui si ma voi tamadui. Iisus s-a intors, a vazut-o si i-a zis: Indrazneste, fiica! Credinta ta te-a tamaduit. Si s-a tamaduit femeia chiar in ceasul acela” (Matei 9, 20-22).
Potrivit legii mozaice, o femeie aflata in situatia ei nu avea voie sa se amestece intr-o multime de oameni si in nici un caz sa-i atinga, ea socotindu-se necurata. Dar Iisus nu a mustrat-o, ci dimpotriva, plin de compasiune i s-a adresat cu apelativul “fiica”. Cita mingiiere trebuie sa-i fi adus urmatorul episod. la Matei 28 1, 5-10 se povesteste ca Iisus cel dintii li s-a aratat femeilor, fapt ce demonstreaza ca le stima, de aceea si le-a acordat o asa onoare. Si mai mult. El le porunceste sa se duca sa spuna despre inviere ucenicilor Sai, cu toate ca in acel timp la iudei era prejudecata depunerea de catre femeie a marturiei in instanta.
Unul din apostolii lui Hristos, si anume Petru, sub inspiratia divina, indeamna barbatii cum sa se comporte cu sotiile lor: "Barbatilor, purtati-va si voi, la rindul vostru, cu intelepciune cu sotiile voastre, dind cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii" (1 Petru 3, 7). A arata onoare fata de o persoana inseamna a o pretui si a o respecta mult. Prin urmare, sotul care isi onoreaza sotia nu o umileste, nu o desconsidera si nici nu este violent cu ea. Dimpotriva, atit in public, cit si acasa,arata prin cuvinte si fapte ca o pretuieste si o iubeste. Cind sotul isi onoreaza sotia va avea in mod sigur o casnicie fericita.
Dar ca o femeie sa aiba parte de cele descrise mai sus, trebuie la rindul ei sa corespunda anumitor cerinte, care sunt aratate la "Pildele sau proverbele" (31, 10-27). Sa le urmarim:
- Ea ii face bine barbatului si nu rau in toate zilele vietii sale.
- Ea face rost de lina si de in si lucreaza cu miini harnice.
- Ea se scoala cind este inca noapte si da hrana casei sale, si imparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
- Ea se gindeste la un ogor si-l cumpara; din rodul muncii ei sadeste o vie.
- Ea isi incinge mijlocul cu putere si isi oteleste bratele.
- Vede ca munca ii merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
- Ea pune mina pe furca si degetele ei tin fusul.
- Ea isi intinde mina catre cel nenorocit, isi intinde bratul catre cel lipsit.
- Nu se teme de zapada pentru casa ei, caci toata casa ei este imbracata cu doua rinduri de haine.
- Ea isi face invelitori, are haine de in subtire si purpura.
- Barbatul ei este bine vazut la porti, cind sade cu batrinii tarii.
- Ea face camasi si le vinde si da cingatori negustorului.
- Ea este imbracata cu tarie si slava si ride de ziua de miine.
- Ea deschide gura cu intelepciune si invataturi placute ii sunt pe limba.
- Ea vegheaza asupra gospodariei din casa ei si nu maninca piinea leneviei.
- Cine poate gasi o femeie cinstita? Ea este mai de pret decit margaritarele.
- Inima barbatului se increde in ea si nu duce lipsa de venituri.
Astfel de femei cistiga admiratia si respectul sotului, dar, si mai important, aprobarea lui Dumnezeu.
Desigur, rolurile femeilor si barbatilor se schimba in dependenta de perioada istorica in care traim, dar principiile ramin cele date de Dumnezeu. Femeile nu trebuie sa fie victime ale barbatilor, ei nu trebuie sa profite de ele, sa le maltrateze si nici macar sa le marginalizeze, nici sa le supuna la vre-un abuz in fapte sau in vorbe. Dimpotriva, barbatul trebuie sa vada in sotia sa un partener si un ajutor de mare pret, adica o completare a sa.
Vorbind de cinstea care i-a acordat-o Dumnezeu femeii sa nu uitam, ca prin ea a trimis El in lume pe Fiul Sau - Hristos. Ar fi putut sa-L trimita prin barbat, ca ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu, dar i-a aratat cinste anume femeii. De aceea Dumnezeu, fiind un Dumnezeu al dreptatii, vede si condamna actele care le cauzeaza suferinte femeilor ori le nedreptatesc.
Ion C.Negura, s. Echimauti , 4 septembrie 2009
Accesul la informatie si transparenta utilizarii finantelor publice
Sedinta Clubului Jurnalistilor de Investigatie, organizata vinerea trecuta in or. Rezina in parteneriat cu redactia saptaminalului CUVINTUL si ADR „Habitat”, a fost una din ultimele actiuni ce s-au desfasurat in cadrul editiei 2009 a Zilelor libertatii presei.
Sedinta Clubului Jurnalistilor de Investigatie, organizata vinerea trecuta in or. Rezina in parteneriat cu redactia saptaminalului CUVINTUL si ADR „Habitat”, a fost una din ultimele actiuni ce s-au desfasurat in cadrul editiei 2009 a Zilelor libertatii presei.
Cei prezenti, reprezentanti ai mass-media si autoritatilor publice locale au dezbatut un sir de probleme actuale legate de accesul la informatia de interes public si transparenta utilizarii bugetelor locale.
Moderatorul sedintei, Cornelia Cozonac, directorul Centrului Jurnalistilor de Investigatie a remarcat ca autoritatile publce de toate rangurile din R. Moldova nu se grabesc sa se conformeze prevederilor legislatiei nationale si internationale in acest domeniu, lucru dezvaluit in mai multe anchete reportericesti publicate in ultimii ani in presa nationala si locala. Ingradirea accesului populatiei si a mass-media la informatia de interes public, lipsa de transparenta in utilizarea finantelor publice dovedesc ca autoritatile au destule pacate pe care se straduie sa le ascunda de popor, a mentionat C.Cozonac.
In opinia lui Tudor Iascenco, directorul saptaminalului CUVINTUL, in ultimul timp in relatiile dintre mass-media si autoritatile locale s-au produs anumite schimbari de ordin pozitiv. Aceste schimbari vizeaza, in special, activitatea primariei si a Consiliului orasenesc Rezina si se datoreaza, in mare parte, proiectului "Cere socoteala pentru banii publici" implementat in perioada octombrie 2008-ocrombrie 2009 de redactia saptaminalului CUVINTUL in parteneriat cu primaria Rezina si ADR "Habitat". Acest lucru insa nu se poate spune si despre alte autoritati locale si nationale, care, de multe ori, raspunzind la solicitarile jurnalistilor, mai mult dezinformeaza decit informeaza ori se limiteaza la niste mesaje pur formale. Vorbitorul si-a confirmat spusele cu mai multe mostre de asemenea raspunsuri.
Potrivit lui Petru Sova, primarul or. Rezina, exista si a doua fata a medaliei. Daca cetatenii ar avea nevoie si ar fi mai insistenta in dobindirea informatiei necesare, autoritatile vrind-nevrind s-ar conforma situatiei. Dar lumea noastra este foarte pasiva si indiferenta, inclusiv si in ce priveste treburile comunitatilor, cheltuirea finantelor publice. De vre-o doi ani incercam sa organizam asociatii ale locatarilor din blocurile cu etaje, dar nu merge. In Ciorna, Stohnaia exista citeva asociatii ale cetatenilor, prin intermediul carora sunt solutionate mai multe probleme ale comunitatilor. Si daca unele se manifesta destul de activ, apoi altele nu-si bat capul nici de interesele lor, barem de cele ale comunitatii, a remarcat primarul.
Oamenii sunt pasivi pentru ca nu simt sustinere din partea primariei si a Consiliului orasenesc, nu au incredere in autoritatile locale si cele raionale, centrale, a spus in continuare consilierul Anatol Cuzuioc. Potrivit lui, multi rezineni sunt nesatisfacuti de activitatea primariei si a Consiliului orasenesc, in discutiile cu noi, consilierii, expun ginduri, idei interesante. Dar mai departe nu merg, fiind convinsi ca nimeni nu-i va asculta, nu-i va sustine. Si in oarecare masura oamenii pot fi intelesi. In activitatea autoritatilor orasenesti si raionale la noi deseori accentul se pune nu pe interesele comunitatii, ci pe cele de grup, de partid. E bine ca sedintele consiliului se transmit prin postul TV local Elita, deciziile sunt publicate in Monitor, viata orasului este reflectata destul de larg si in presa locala. Dar asta-i putin. Noi trebuie sa convingem oamenii prin fapte concrete, zi de zi, ca autoritatile nu numai promit, dar pun grija fata de comunitate mai presus de toate, a remarcat A. Cuzuioc. Dl primar regreta ca nicidecum nu ia foc problema cu asociatiile locatarilor. Aici ar trebui sa arate ce pot in primul rind angajatii primariei, sa ia fiecare, si in primul rind viceprimarii, sefii de sectii, cite un bloc si sa organizeze aceste asociatii. Daca nici asta nu pot face, n-au ce cauta la primarie, a mai propus A.Cuzuioc.
O serie de probleme la tema a abordat si consilierul Ion Perciun. In opinia lui, in incinta primariei ar trebui sa fie o sala de audiente, unde consilierii sa se poata intilni cu alegatorii; informarea cetatenilor despre tot ce se intimpla in oras ar trebui sa fie mai operativa, practicindu-se in acest scop conferintele de presa, difuzarea prin pagina web a primariei, buletinele de stiri ale postului local de televiziune, intilnirile functionarilor primariei si a consilierilor cu alegatorii etc. Potrivit lui I.Perciun, autoritatile, impreuna cu serviciile lor, ar trebui sa spuna odata si odata populatiei adevarul despre starea sanitara si ecologica din regiunea Rezina, dar si ce trebuie de facut pentru a asigura un mediu sanatos de viata. Ion Perciun crede ca activitatea autoritatilor, inclusiv in ce priveste cheltuirea finantelor publice, este departe de a fi transparenta. In caz contrar, Rezina ar trebui sa fie unul din cele mai amenajate localitati. Posibilitatile financiare ale orasului nostru sunt mult mai mari ca ale altor localitati, dar aceste posibilitati nu au fost si nici nu sunt utilizate eficient, spre binele comunitatii.
S-a vorbit la intrunire si despre problemele cu care se confrunta postul TV Elita si ziarele locale, lacunele din activitatea serviciilor orasenesti, au rasunat mai multe propuneri si sugestii vizavi de modalitatile de imbunatatire a situatiei in domeniile de referinta.
Reporter „C”, 29 mai 2009
Accesul la informatie: promovarea cunostintelor juridice
Acesta a fost genericul celor doua mese rotunde organizate recent de Centrul „Acces-Info”, in parteneriat cu Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului (Suedia), saptamanalul CUVANTUL si autoritatile locale la Rezina si Soldanesti.
Reprezentanti ai autoritatilor publice locale, mass-media, organelor de drept, sistemului bibliotecar, sectorului asociativ au discutat despre nivelul de cunoastere de catre populatie a drepturilor omului si modul cum structurile nominalizate promoveaza in mase cunostintele juridice, despre problemele ce exista in acest domeniu, posibilitatile si modalitatile de depasire a lor.
In ultimii ani Centrul "Acces-Info" a testat de mai multe ori activitatea autoritatilor de toate rangurile in ce priveste asigurarea accesului populatiei la informatia de interes public, implicarea cetatenilor in procesul decizional. Rezultatele demonstreaza ca situatia in aceste domenii ramane nesatisfacatoare.
Majoritatea participantilor la intrunirile de referinta au fost de parerea ca cea mai mare parte a populatiei din partea locului este necarturara din punct de vedere juridic si foarte vag isi cunoaste drepturile.Vorbitorii au descifrat si cauzele acestei situatii: autoritatile nu au interes ca lumea sa fie bine informata, fiindca o comunitatea neinformata poate fi mai usor manipulata si tinuta in frau; o mare parte din populatie nu citeste, inclusiv presa, doar periodic priveste televizorul sau asculta radioul pe motiv ca „acestea nu spun adevarul”; mass-media acum este foarte diferita ca tematica, fiecare trateaza realitatea de pe clopotnita sa, dar omul nostru a fost deprins sa gaseasca in ziar sau la televizor adevarul in ultima instanta (utilizand doar o sursa-doua de informare multi percep realitatea prin prisma acestor surse); presa scrisa si electronica reflecta tematica juridica ocazional, utilizand un vocabular greoi, neinteles de oamenii de rand; reprezentantii organelor de drept de multe ori se conduc nu de buchia legii, dar de indicatiile diferitor superiori subordonati anumitor interese: de partid, de clan, personale etc.
In acelasi context, au rasunat si multe sugestii, propuneri, in special pentru autoritati si mass-media, realizarea carora ar putea conduce la o mai buna informare a cetatenilor, implicarea lor activa in treburile comunitatilor, in procesul decizional, dar si schimbarea mentalitatii populatiei, lucruri de care depinde mult situatia generala din societate.
Reporter „C”, 13 februarie 2009
|
