La 23 iulie c., cu sase zile inainte de alegerile anticipate, Agentia INFOTAG a difuzat o stire in care se relata ca, daca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, in viitorul Parlament ar ajunge sase formatiuni politice: Partidul Comunistilor, Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Alianta "Moldova Noastra" si Partidul Social-Democrat. Aceste date se contin in sondajul "Vox populi 2009", realizat in perioada 11 iulie - 20 iulie si care masoara factorii sociali ai activismului politic.
Sondajul a fost realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor din Moldova. La 15 iulie, aceeasi organizatie a lansat un alt sondaj, in care doar cinci formatiuni treceau pragul electoral de 5%. Printre ele nu se numara PSD. Marja de eroare este de 2,6%.
Autorii stirii mai precizau ca, potrivit sondajului, PCRM ar acumula - 32,6% din sufragii, PL - 14,9%, PLDM - 10,8%, PDM - 10,7%, AMN - 7,8%, PSD - 5,2%”.
Conform "Barometrului Opiniei Publice – iulie 2009”, realizat cam in aceeasi perioada de Institutul de Politici Publice, la acel moment 31,1% din intreg esantionul ar fi votat cu PCRM, 13,2% - cu PLM, 9,6% - cu PDM, 7,2% - cu PLDM, 22,4 la suta din cetateni constituind persoanele indecise.
Potrivit datelor prealabile mediatizate joi dimineata de Comisia Electorala Centrala, la alegerile din 29 iulie au participat 60,64% din alegatorii inscrisi in liste, voturile lor repartizindu-se in felul urmator: PCRM – 45,1%, PLDM – 16,4%; PLM – 14,4%, PDM – 12,6%, AMN – 7,4%, PSD - 1,9%, PPCD – 1,9%, Partidul Ecologist „Alianta Verde” – 0,4%.
Numarul celor inscrisi in listele suplimentare a scazut
Miercuri, pina la ora 18 raioanele Rezina si Soldanesti figurau in primele sase in ce priveste activismul alegatorilor, numarul votantilor cifrindu-se la 35-39% din numarul celor inclusi in liste. Iar la ora 18.45 consiliile raionale de circumscriptii au fixat ca la alegerile anticipate au participat: in raionul Orhei – 58,45% din alegatori, Rezina – 62,9%, Soldanesti – 59,5% si Telenesti – 59% din alegatori, date care ulterior putin s-au modificat. Mult mai activi decit in aprilie au fost alegatorii din Ribnita, pentru care la Rezina a fost amenajata o sectie de votare aparte. Pe 29 iulie c. pentru noul Parlament al R.Moldova au votat 812 locuitori ai orasului si raionului Ribnita, dintre care 480 au preferat PCRM si 103 – PPCD, 97 – PLDM, 75 – PL, 38 – PDM, 13 – AMN, 4 – PSD si 2 – PE „Alianta Verde”.
Catre orele 12.45 in raionul Telenesti votasera 15253 alegatori din cei 49843, inclusiv 650 fiind inscrisi in listele suplimentare. La Consiliul electoral raional de circumscriptie au remarcat faptul ca numarul celor inscrisi in listele suplimentare e cu mult mai mic decit la alegerile trecute.
In raionul Soldanesti, potrivit datelor oficiale, la alegerile din 29 iulie au participat 19431 de cetateni, cu 35 mai mult decit la scrutinul din aprilie. In primavara, in listele de baza au fost inscrise 30506 persoane si inca 1252 — pe listele suplimentare. Miercuri in listele suplimentare au fost inscrisi 1957 de alegatori.
De aceasta data in raionul Soldanesti cu PCRM au votat 8657 de alegatori, cu circa 2 mii mai putini decit la 5 aprilie. Circa 3 mii de persoane au sustinut AMN, pe locul trei plasindu-se PLDM cu 2663 de voturi, urmat de PDM cu 2440 de voturi si PL cu 1639 voturi.
Alegerile sunt fraudate cel mai mult pina in ziua votarii
Mai multi experti si reprezentanti ai concurentilor electorali sunt de parerea ca in Moldova alegerile sunt fraudate, in principiu, nu in ziua votarii, ci inainte si pe parcursul campaniei electorale, prin diverse tehnologii bine ajustate si promovate consecvent.
Observatorii Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Moldova (LADOM) Asociatiei Promo-LEX, ai concurentilor electorali, cit si alegatorii au semnalat diverse incalcari ale legislatiei electorale, comise atit in campania electorala, cit si in ziua alegerilor. Printre cele mai frecvente sunt cazurile de folosire a resurselor administrative, situatii de agresare a reprezentantilor concurentilor electorali si de intimidare a alegatorilor; de exercitare a presiunilor asupra functionarilor locali in vederea determinarii acestora sa favorizeze unii concurenti electorali in detrimentul altora.
Potrivit LADOM, nerespectarea legislatiei electorale privind afisajul electoral constituie cea mai frecventa incalcare a tuturor concurentilor electorali.
Paul Strutzescu mentiona in cadrul unei conferinte de presa din preajma zilei alegerilor ca "cele mai multe cadouri le fac membrii PCRM”. Astfel, acestia au oferit 150 mii lei pentru reparatia gradinitei din s. Iujnoe, 50 mii lei pentru cea din Huluboaia, 10 mii lei pentru tabara "Codreanca" din Cornesti si "Pro Armonie" din Ungheni — 1,8 mii lei. Pensionarii ce locuiesc pe stradela nr. 1 din Anenii Noi au primit ziarul "Comunist" in care se afla si cite o bancnota de 100 lei", se arata in raportul LADOM.
LADOM a mai atras atentia asupra faptului ca stabilirea datei alegerilor intr-o zi de lucru a redus posibilitatea cetatenilor de a participa la vot, mai cu seama pentru localitatile din stinga Nistrului si cei ce se afla la munci in strainatate.
Si mass-media publica, mai ales cea audiovizuala, a acumulat in aceasta campanie destule pacate. Chiar in preajma zilei alegerilor Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), cunoscut prin atasamentul sau pro-guvernare, s-a vazut nevoit sa avertizeze, totusi, sase posturi de televiziune pentru nerespectarea pluralismului de opinie in cadrul programelor de stiri, inclusiv posturile de televiziune "Moldova 1", "NIT", "EU TV", "TV 7". In aceeasi ordine de idei expertul-jurist in domeniul mass-media, Eugen Ribca, a declarat, citat de INFOTAG, ca CCA nu-si indeplineste obligatiunile, desi statul achita anual pentru intretinerea institutiei milioane de lei".
Problema cea mai complicata – listele alegatorilor
La alegrile din 5 aprilie au iesit la suprafata o multime de probleme legate de listele electorale. In republica avem un minister, cel al Dezvoltarii Informationale (MDI), unde se acumuleaza toata informatia despre cetatenii tarii, inclusiv baza de date despre alegatori. Anume baza de date a MDI trebuie sa contina cea mai veridica si actualizata informatie despre componenta populatiei republicii, pentru ca toata documentarea cetatenilor, de la nastere si pina la deces, inclusiv despre miscarea acestora, se face de structurile acestui minister. Cum s-a intimplat atunci ca listele alegatorilor expediate de MDI primariilor inainte de alegerile din 5 aprilie contineau mii de persoane decedate cu multi ani in urma, persoane care demult nu mai locuiau in teritoriile respective si chiar persoane inexistente? Si mai suspect pare faptul ca, imediat dupa depistarea acestor nereguli, autoritatile centrale si partidul de guvernamint s-au grabit sa dea vina pentru toate aceste probleme pe primarii. In acelasi timp, la doar doua zile dupa alegerile din 5 aprilie, V.Voronin l-a decorat cu un ordin pe ministrul MDI Pavel Buceatchi.
Cu adevarat, conform Codului Electoral, „listele electorale se intocmesc de catre primarie si includ toti cetatenii cu drept de vot care, la momentul intocmirii listelor, domiciliaza in raza acestora, se verifica la domiciliul alegatorilor inscrisi in ele, se semneaza de catre primarul localitatii si se aduc la cunostinta publica cel mai tirziu cu 20 de zile inainte de ziua alegerilor”. Realitatile au demonstrat insa ca aceasta prevedere este deja depasita si trebuie revazuta. Inainte de alegerile din 29 iulie primaria Rezina a antrenat multa lume in verificarea listelor electorale primite in martie de la MDI. Dar in situatia cind foarte multa lume este plecata sau locuieste pe alte adrese decit cele indicate in vizele de resedinta oficiale, eforturile primariei n-au dat rezultatele asteptate. Deja in listele verificate reprezentantii Partidului Liberal, de exemplu, au depistat zeci de decedati, persoane inscrise de doua ori sau pur si simplu inexistente pe adresele indicate, cu numele de familie schimonosite etc.
Incalcari, incalcari, incalcari…
Citeva zile inaintea alegerilor, membrii biroului electoral nr.1 din or. Rezina distribuiau alegatorilor, la domiciliu, avize cu privire la sectia de votare unde trebuie sa se prezinte la 29 iulie. Avizele erau „impachetate” cu grija intr-un afis electoral al PCRM, care era insertat in ziarul PULS, publicatie a acestui partid. Svetlana Cudreasov, secretarul biroului de votare nr.1 a afirmat, solicitata de CUVINTUL, ca personal a repartizat avizele pe str. Orhei. Intrebata de ce totodata a facut si agitatie electorala pro-PCRM, dinsa a declarat ca nu are nici o atributie la materialele de agitatie. Din spusele dinsei reiesea ca cineva ar fi mers din urma, ar fi cules din porti si cutiile postale hirtiutele cu avizul (9 X 9 cm), ca sa le impacheteze in materialele publicitare.
La sectia de votare nr. 3 din orasul Rezina, observatorului Promo-LEX nu i s-a permis accesul la listele persoanelor care au votat in baza certificatelor pentru drept de vot si, respectiv, lista certificatelor pentru drept de vot eliberate de aceasta sectie de votare.
In satul Lalova sectia de votare a primit cu 6 buletine de vot mai putine decit numarul persoanelor indicate in listele electorale, in Slobozia-Horodiste – cu 3, iar in Roscana – cu 18 buletine de vot mai putine decit se cuvenea conform numarului de alegatori inclusi in listele electorale.
In satul Tareuca, Natalia Mosneaga, dorind sa voteze, a observat ca nu este inclusa in listele de baza. In loc sa fie inclusa in lista suplimentara si sa voteze, aceasta a plecat la primarie de unde a venit cu doua file, pe una din care era inclus si numele ei. Ea a transmis presedintelui biroului electoral al sectiei de votare Elena Corcescu cele doua file pe furis (intr-o carte). Listele transmise nu erau semnate si nici stampilate. Dupa examinarea contestatiei depuse de observatorul Promo-LEX, Elena Corcescu a atasat listele in cauza la lista electorala suplimentara.
S-au comis numeroase incalcari si atacuri asupra concurentilor electorali (in temei asupra celor din opozitie) si in timpul campaniei electorale. Despre o parte din ele CUVINTUL a relatat deja. Iata doar citeva. La Chiperceni masina lui Sergiu Miron, unul din activistii PL din Orhei, a fost murdarita cu vopsea in timp ce el se afla in cladirea primariei.
Reprezentantii AMN au remarcat ca la Orhei s-au facut tentative de a zadarnici intilnirile lor cu alegatorii in citeva sate. Pentru a evita provocarile la intilnirile alegatorilor cu Marian Lupu, activistii PD din Orhei au luat masuri suplimentare de securitate.
In cadrul unei conferinte de presa, presedintele PL, Mihai Ghimpu a declarat ca, in s. Bulaiesti, r. Orhei,“comunistii au anuntat cetatenii ca Partidul Liberal va repartiza la o anumita ora tot ce doriti. S-a adunat lumea, dar nimeni nu era prezent de la PL si atunci lumea a inceput a injura PL, intrebind ce fel de oameni sunt liberalii daca au promis, dar nu au adus”, a mentionat Ghimpu.
In dimineata zilei de 29 iulie la autogara din Orhei nu era nici un microbuz care sa plece la Chisinau. Pasagerii indignati au alertat presa, observatorii locali si nationali, pe cei de la OCSE. Pina la urma, la garajul SA „Coloana auto - 2811” s–a aflat ca microbuzele au fost retinute la comanda lui Vasile Gradinari, comisarul politiei din Orhei, lucru confirmat si de politistii care se aflau la poarta intreprinderii. Observatorii au intocmit o contestatie, iar peste putin timp microbuzele au fost lasate sa intre in gara.
Alexandru Malai, presedintele Consiliului electoral raional de circumscriptie Orhei, ne-a relatat ca, atunci cind a ajuns la fata locului, evenimentul se consumase deja. Andrei Globa, presedintele raionului, ne-a spus vizavi de cazul dat ca de mai multe ori structurile de forta au ignorat conducerea raionului, facind ce au dorit.
Alegerile nu au trecut si la Telenesti fara surprize. La Bogzesti, ca si data trecuta, intr-o curte din apropierea sectiei de votare coceau de zor frigarui, din care se infruptau mai multi dintre cei veniti la votare. Totodata multi dintre cei care votau demonstrau aproape deschis observatorilor PCRM ca au optat anume pentru acest partid.
La Soldanesti, potrivit observatorilor LADOM, care au verificat listele doar in cinci sectii, acestea mai contineau destule erori. Spre exemplu, Angela Rusu si Victor Rotaru din Soldanesti ne-au spus ca au primit de la sectiile de votare cite doua invitatii, cu diferite numere. Au mai fost si cazuri cind oamenii care au votat la 5 aprilie pe listele de baza, acum nu s-au regasit in acestea.
Pe parcursul zilei de miercuri au fost inregistrate mai multe nereguli. La biroul electoral nr. 1 Soldanesti, din cele 68 de persoane care, chipurile, solicitau sa li se asigure dreptul de vot acasa, 6 au declarat ca nu au depus asemenea cereri si nu vor vota. 12 cereri fusese scrise in limba rusa, de aceiasi persoana, desi "rugamintile" veneau din partea moldovenilor.
Veaceslav Titomir, venind la biroul electoral nr. 3 Soldanesti, a vazut in dreptul numelui sau ca cineva deja semnase ca a votat.
Nu a putut sa-si realizeze dreptul de vot nici chiar primarul de Mihuleni, Vladimir Cibotari, care a prezentat o copie a buletinului de identitate. Membrii comisiei i-au refuzat eliberarea buletinului de vot.
Tudor Iascenco, Ion Cernei, Tatiana Vrajitoru, 31 iulie 2009
Fraude nu numai in liste
Imediat dupa alegerile parlamentare din 5 aprilie c. reprezentantii PL din Orhei au reusit sa scaneze mai multe liste, ridicate legal, de la sectiile de votare din oras si raion. Examinarea lor i-ar frapa pina si pe cei care nu au nici in clin nici in mineca cu alegerile.
Primind listele de la Ministerul Tehnologiilor Informationale in ajunul alegerilor din 5 aprilie, primariile n-au avut posibilitate, dar nici n-au mai incercat sa le verifice, bazindu-se pe faptul ca le-au parvenit de la cel mai informat minister. Unii se mirau ca in unele locuinte din Orhei erau inregistrate cite 10-15 persoane cu drept de vot, dar nimeni nu a incercat sa controleze cel putin aceste adrese. Dupa cum vedeti in imagine, in str. V.Cupcea, 4 sunt minimum 22 de votanti, iar semnaturile sunt complet indescifrabile.
Avocatul V. Covas, observator regional LADOM pentru raionul Orhei este de parere ca fraudele au inceput odata cu campania electorala. Cind cultura electorala este sub orice nivel, iar cea mai mare parte a electoratului are la dispozitie doar surse proguvernamentale de informare, pe seama mentalitatii alegatorilor se pot face orice speculatii. Bugetarilor, de exemplu, li s-a insuflat foarte insistent ca daca nu vor vota cu partidul de guvernamint, pot ramine fara lucru, pensionarilor – ca nu vor mai primi pensii.
In opinia lui V.Covas, cele mai mari fraude s-au produs la sectiile de votare din oras, unde multi au votat fara a prezenta buletinele de identitate, s-au alcatuit liste suplimentare fara a se tine cont de rigorile impuse de legislatie. A votat fara buletin de identitate chiar si Ion Nasalciuc, seful Directiei teritorial-administrative a Ministerului Administratiei Publice Locale, prim-secretar al CR Orhei al PCRM, care trebuia sa dea exemplu de responsabilitate macar in virtutea functiilor pe care le detine.
La Orhei „au votat” si bolnavii psihici de la Casa-internat care, conform legii, nu participa la alegeri.
Valeriu Covas este de parere ca fraudele ar putea fi reduse la minimum daca lumea ar lua atitudine vizavi de incalcarile dorite de cineva. Insa si mai bine ar fi daca majoritatea absoluta a alegatorilor ar participa la alegeri, or anume absenteismul genereaza posibilitatea fraudarii scrutinului.
Acum ramine sa speram ca pentru alegerile anticipate din 29 iulie listele au fost pregatite mai calitativ, iar cetatenii vor veni sa-si aleaga singuri conducerea pentru urmatorii patru ani.
Ion Cernei, 24 iulie 2009
Si mortii doresc sa voteze
Desi listele pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie deja au fost distribuite sectiilor de votare, in orasul Soldanesti, acestea mai sunt supuse procesului de reverificare. In acest scop, administratia locala a antrenat mai multe persoane care cunosc teritoriul si cetatenii.
Conform Codului Electoral, listele alegatorilor trebuiau afisate la birourile electorale pina la 14 iulie. Administratia publica locala insa nu a reusit sa le verifice complet pina la aceasta data.
Potrivit Anei Covalenco, secretarul Consiliului orasenesc Soldanesti, verificarea listelor este un lucru complicat pe motiv ca in teritoriu nu domneste ordinea cuvenita in ce priveste evidenta traitorilor. Functionarii publici au reusit sa verifice o parte din locuinte, dar tot lucrul urmeaza sa fie facut pina la 24 iulie curent, a precizat A.Covalenco, adaugind ca administratia orasului spera ca alegerile anticipate vor decurge fara probleme.
Sursa citata a mai mentionat ca verificarea s-a facut si in baza registrului de evidenta a gospodariilor din oras pentru anul 2009, dar si a listelor oferite de Departamentul Evidenta si Documentare a Populatiei. Aceasta a permis depistarea mai multor erori. Spre exemplu, la o adresa erau pusi la evidenta oameni care niciodata nu au locuit in Soldanesti. Au fost si cazuri cind persoane decedate acum vreo 3 ani figurau in listele de vot. Unii soldanesteni nu erau inclusi in liste, desi locuiesc si au viza de resedinta in oras.
Dupa cum am fost informati de Mihail Slusari, presedintele biroului electoral nr.1 din Soldanesti, de indata ce au fost afisate listele electorale, mai multi alegatori s-au folosit de dreptul de a le verifica.
Listele alegatorilor actualizate se deosebesc foarte mult de cele conform carora s-a desfasurat votarea la 5 aprilie. Totusi, nici acestea nu reflecta situatia reala din teritoriu, fapt confirmat si de observatorii Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului, care, numai in raza biroului electoral nr.1 din oras, au depistat in listele verificate deja 7 persoane decedate, 8 oameni care niciodata nu au locuit in acest teritoriu, 4 femei care purtau alt nume de familie. 3 suflete moarte erau incluse in listele electorale din s. Sipca, 4 - in cele din Pohoarna, 7 - in cele din s. Oliscani.
Natalia Golub, 24 iulie 2009
Alternativa din provincie: sanse egale pentru toti
In partea intii a acestui articol, publicata la 17 iulie c., ne-am referit la primele doua emisiuni de dezbateri electorale, desfasurate la postul TV ELITA din Rezina, la care au participat reprezentantii PCRM, PPCD, PL si AMN. In perioada 13-16 iulie au urmat dezbaterile cu participarea celorlalti concurenti electorali: PLDM, PD, PSD, PNL si MAE. Partidul Ecologist
„Actiunea Verde” a refuzat sa participe la dezbateri, iar reprezentantii PNL si MAE au declarat in cadrul emisiunilor ca se vor retrage din scrutin si ca s-au implicat in electorala pentru a sustine cele trei formatiuni de orientare liberal-democrata in lupta pentru debarcarea de la putere a comunistilor.
Nici politicienii inca nu au invatat sa polemizeze
Mai intii vreau sa amintesc ca cele cinci emisiuni de dezbateri organizate de echipa postului ELITA, post care acopera teritoriul raioanelor Rezina si Orhei, au decurs dupa acelas scenariu, tuturor concurentilor oferindu-li-se posibilitati si sanse egale pentru a-si promova platformele electorale. Din startul dezbaterilor fiecarui concurent i se propunea, timp de un minut, sa convinga telespectatorii ca anume oferta politica a partidului sau merita sa fie sustinuta la alegerile din 29 iulie. Au reusit sa spuna ceva concret despre scopurile si obiectivele formatiunilor lor doar Victor Stepaniuc (PCRM), Anatol Salaru (PL), Oazu Nantoi (PDM) si Ivan Banari (PSD), restul participantilor consumindu-si timpul rezervat doar cu fraze de ordin general. Pe parcursul emisiunii concurentii de mai multe ori au avut posibilitatea sa revina la tema, dar si aceasta sansa a fost prost valorificata de majoritatea. In loc sa raspunda concret la niste intrebari concrete, legate inclusiv si de propriile platforme electorale, participantii isi cheltuiau timpul cu introduceri de prisos, sau vorbeau despre… contracandidati.
Victor Stepaniuc, de exemplu, a reusit in timpul rezervat sa afirme ca, in opinia sa, alegatorii vor sustine PCRM pentru ca acesta, in 8 ani de activitate, a demonstrat ca „este un partid cu un program real”, stie ce si cum trebuie sa faca, concretizindu-si afirmatiile cu o serie de cifre menite sa demonstreze eficienta guvernarii comuniste.
Anatol Salaru a declarat ca PL merge in anticipate cu aceleasi intentii de a lichida saracia si a duce R.Moldova in UE. Dar acest lucru, a precizat Salaru, se va intimpla numai dupa ce electoratul va debarca de la putere PCRM, oferind partidelor de orientare liberal-democrata sansa sa se manifeste.
Potrivit lui Oazu Nantoi la 29 iulie alegatorii trebuie sa aleaga PD care vrea sa aduca in tara normalitatea. In prezent statul de drept R.Moldova se afla intr-o criza profunda, democratia este grav amenintata de realitatile de ordin politic. Este nevoie de stoparea urgenta a razboiului politic declansat de V.Voronin, iar partidele politice trebuie sa se intoarca cu fata spre grijile cetatenilor, a remarcat Nantoi.
Ivan Banari a concretizat ca PSD merge in anticipate cu acelasi program ca si la alegerile din primavara si care prevede eradicarea saraciei, reformarea sistemului fiscal, un sir de masuri anticriza, program care la 5 aprilie a fost sustinut de peste 100 de mii de alegatori.
Ceilalti concurenti au fost mai „modesti”. PPCD, potrivit lui Igor Ciuru, intentioneaza sa renoveze R.Moldova, proces care trebuie sa inceapa cu renovarea politicii, dar si a partidelor cu tot cu liderii lor care promoveaza niste politici invechite. In opinia lui I.Ciuru, numai PPCD poate reprezenta toata tara, celelalte formatiuni fiind „inglodate in rele”.
Liliana Palihovici a reusit doar sa remarce ca PLDM „va instaura in R.Moldova un stat de drept”; Vladimir Mosoi - ca „AMN vine in anticipate cu aceleasi intentii ca si in alegerile din 5 aprilie 2009”.
Presedintele PNL Vitalia Pavlicenco a vorbit despre istoria Partidului National Liberal dupa reconstituirea lui in 2006 si rezultatele inregistrate in aceasta perioada, mentionind ca formatiunea s-a implicat in alegerile anticipate fiind fortata de legislatia in vigoare, dar peste citeva zile se va retrage, chemind adeptii sa voteze cu PLD, PL si AMN. Si vicepresedintele
MAE Zoia Jalba a spus ca Miscarea „Actiunea Europeana” participa la acest scrutin cu un singur scop: sa sustina cele trei partide de orientare liberal-democrata: PLDM, PL si AMN in lupta pentru debarcarea PCRM.
De fapt, dezbaterile de la ELITA au demonstrat inca o data ca in Moldova nici politicienii inca nu au invatat sa polemizeze argumentat, civilizat, convingator, problema la care formatiunile politice ar trebui sa se gindeasca in mod serios.
Cine-i responsabil de evenimentele din 7-8 aprilie 2009
Una din temele-cheie dezbatute in cadrul acestor emisiuni au fost evenimentele din 7-8 aprilie c., care, potrivit moderatorului, ramin un motiv de acuzatii reciproce dintre guvernare si opozitie, iar lumea asa si nu cunoaste adevarul. Si aici opiniile s-au divizat: Victor Stepaniuc (PCRM) a calificat actiunile din 7-8 aprilie drept tentativa de lovitura de stat din partea opozitiei, reprezentantii celorlalte formatiuni fiind de parerea ca toata vina pentru dezordinile din capitala, vandalizarea edificiilor Parlamentului si Presedintiei si maltratarea protestatarilor o poarta PCRM.
In opinia lui Victor Osipov (AMN), provocarile din 7 aprilie si devastarea celor doua edificii de stat au servit intereselor partidului de guvernamint, care apoi a incercat sa treaca responsabilitatea pe seama partidelor de opozitie si unele state straine. In raspuns Victor Stepaniuc a declarat ca nimeni nu are argumente care ar dovedi implicarea PCRM in cele intimplate in Chisinau la 7-8 aprilie. „Stepaniuc, Turcan, Stoicov s.a. nu au fost in strada si comunistii nu au avut interese sa organizeze acele dezordini, deoarece noi am cistigat alegerile si eram gata sa guvernam tara in continuare”, a remarcat vicepremierul.
Intrebat de Corina Fusu (PL) daca partidul de guvernamint recunoaste vina pentru omorirea lui Valeriu Boboc, una din victimele evenimentelor din aprilie 2009, Victor Stepaniuc a raspuns:„Noi nu recunoastem asemenea vina, judecata trebuie sa stabileasca cine-i vinovat”.
Solicitat sa comenteze niste secvente TV de la evenimentele din 7-8 aprilie, difuzate de M1 si care arata ca reprezentantii opozitiei, inclusiv Oleg Cernei de la AMN, ar instiga protestatarii la acte de violenta, Vladimir Mosoi a declarat ca acestea sunt niste manipulari, cadre scoase din contexte concrete si montate dupa bunul plac al guvernarii.
Referindu-se la victimele acelor evenimente, modul diferit de estimare si de apreciere a lor de catre opozitie si organele de drept, la situatia drepturilor omului in R.Moldova Anatol Salaru (PL) a declarat ca foarte multi tineri, dupa intimidarile de la politie, de frica, nu au mai indraznit sa-si caute dreptate la procuratura. Dinsul a mai remarcat, ca trei fete care au fost violate de politisti, fapt declarat public de avocatii acestora, nu au depus cereri la procuratura tot de frica si rusine, iar televiziunea nationala a prezentat evenimentele din aprilie in mod trunchiat, tendentios, de fapt dezinformind opinia publica. A.Salaru a mai spus ca la 7 aprilie cladirile Parlamentului si Presedintiei au fost devastate de provocatori special pregatiti si infiltrati in rindul protestatarilor de structurile guvernarii pentru a compromite in fata opiniei publice opozitia. Aceste persoane, cu masti pe fata, vorbeau ruseste, dar strigau „Unire”, tot ele au arborat drapelul Rominiei si al UE.
Oazu Nantoi a recunoscut ca la 7 aprilie s-a aflat in Piata Marii Adunari Nationale, unde a fost martorul unui protest spontan, pasnic al cetatenilor R.Moldova, in special tineri, care au simtit ca la 5 aprilie lor li s-a furat viitorul. Potrivit dumnealui, pina la 29 iulie nimeni nu va spune adevarul despre evenimentele din 7-8 aprilie, precum nu s-a spus adevarul despre rapirea lui Vlad Cubreacov sau cele 200 kg de heroina capturate la 18 martie 2008 in centrul Chisinaului. Adevarul despre acestea si multe alte evenimente va iesi la suprafata numai dupa plecarea PCRM de la putere, a precizat O. Nantoi, mentionind ca toata responsabilitatea de dezordinile din aprilie 2009 o poarta numai si numai guvernarea care are toate instrumentele de a preveni si a contracara oricare faradelegi.
Potrivit lui Nantoi, unul din cele mai grave pacate ale regimului comunist in frunte cu Voronin este tentativa de a instaura in societate o atmosfera de frica si intimidare a cetatenilor, din care motive parintii copiilor maltratati se tem sa-si caute dreptatea.
Si Vitalia Pavlicenco a afirmat ca a fost martor ocular al „evenimentelor criminale” din 7-8 aprilie si poate afirma cu toata certitudinea ca autorul lor a fost PCRM, care, de frica sa nu ajunga pe banca acuzatilor pentru faradelegile comise in cei opt ani de guvernare, a folosit protestele pasnice ale tinerilor pentru a distruge arhiva parlamentului, alte documente compromitatoare, ca apoi sa dea toata vina pe protestatari si opozitie. In opinia dnei Pavlicenco numai o comisie competenta, reprezentativa si impartiala ar putea sa scoata la iveala adevarul si numai in situatia cind PCRM nu va mai fi la guvernare.
Actiunile din 7-8 aprilie din Chisinau s-au desfasurat dupa un scenariu ticluit de structurile guvernarii, a remarcat si Ivan Banari. Noi am avut posibilitatea sa ne convingem ce pot fortele de ordine din republica, dar apararea celor doua cladiri de stat a fost pusa in grija unor unitati absolut nepregatite.
Zoia Jalba de asemenea a declarat ca vina de cele intimplate la 7 aprilie c. o poarta numai partidul de guvernamint si adevarul va iesi la suprafata numai dupa demolarea regimului comunist. Protestele, potrivit dinsei, au fost absolut pasnice si tinerii au dorit doar sa spuna ca nu sunt de acord cu modul de guvernare a tarii.
Salarii si pensii majorate in conditiile unei crize economice acute
Alt set de intrebari viza problemele social-economice specifice R.Moldova. Republica a inceput sa se confrunte cu efectele crizei economice mondiale pina la criza politica sau dupa? Cum apreciati faptul ca in conditiile cind 100 mii de angajati din cei 600 de mii ocupati in economia nationala urmeaza sa fie trimisi in somaj, iar ceilalti risca sa primeasca salarii reduse mai multe partide promit ca dupa alegeri vor majora salariile si pensiile? Cum le veti asigura, ce mecanisme anticriza propuneti? intreba moderatorul.
Potrivit lui Victor Stepaniuc, criza economica mondiala a inceput sa afecteze Moldova in vara lui 2008, iar efectele ei negative s-au facut simtite prin decembrie. PCRM, a mentionat dinsul, are un program anticriza pe care desi „il implementeaza in conditii vitrege”, in urmatorii patru ani spera sa majoreze salariul pina la 6500 lei, iar pensiile de 2,5 ori, aducind pensia minimala pina la 1200-1300 de lei, care sa fie sigura pentru cel putin 90 la suta din pensionari. In acelasi timp V.Stepaniuc a mai remarcat ca situatia in R.Moldova va fi foarte complicata inca multi ani, indiferent care partid va veni la guvernare.
In opinia lui Igor Ciuru, criza economica a afectat grav R.Moldova inainte de criza politica si masurile trebuiau luate la moment. Dar daca aceasta nu s-a facut, vom veni noi la putere si vom scoate tara din criza. Cum? Atragind investitii straine si renovind tara. Un simplu pachet de masuri anticriza nu poate ajuta Moldova, republica trebuie renovata din temelie - si economia, si sistemul constitutional, si legislatia, tot absolut, a declarat I.Ciuru.
Cele mai stringente probleme cu care se confrunta satenii in opinia lui V.Mosoi sunt degradarea sociala a satelor, infrastructura inapoiata si lipsa unei conduceri adecvate. In aceeasi ordine de idei Vitalia Pavlicenco a spus ca taranii nostri nu vad nici o perspectiva in agricultura, unde nu vin investitii, lipseste piata de desfacere a productiei autohtone, drumurile sunt intr-o stare dezastruoasa, satele devin tot mai depopulate, degradind pe toate pozitiile.
Si in opinia lui Anatol Salaru in Moldova nu se pot face reforme economice fara investitii straine. Dar investitorii straini vor veni atunci cind vor pleca de la guvernare comunistii, pentru ca se tem sa nu-si piarda banii, precum s-a intimplat in multe cazuri, a remarcat A.Salaru. Dinsul considera ca nici finantele care exista in republica nu sunt cheltuite rational. Guvernul nu trebuie sa majoreze excesiv dotatiile pentru Ministerul de Interne, pentru Televiziunea Nationala, sa procure limuzine extrem de scumpe pentru demnitari, dar sa sustina producatorii, sa ajute ramurile reale ale economiei, sa investeasca in infrastructura complet degradata.
PLDM, potrivit Lilianei Palihovici, inca a.t. a propus un program anticriza, dar PCRM doar dupa alegeri a recunoscut ca tara este in criza.
Ivan Banari a spus ca PSD vorbeste de criza financiara din octombrie 2008, a propus un program anticriza, dar guvernarea nu l-a sustinut. In opinia dumnealui starea de lucruri in economie este mult mai grava decit sustine statistica oficiala si numarul somerilor este de citeva ori mai mare decit cel mediatizat de oficialitati, situatia continuind sa se inrautateasca si guvernarea actuala nu mai este in stare sa opreasca acest proces.
In opinia dnei Zoia Jalba problemele cu care se confrunta astazi satenii sunt un produs al guvernarii comuniste. In aceeasi ordine de idei, Oazu Nantoi a afirmat ca situatia in Moldova, inclusiv in economie, se va schimba numai cind regimul autoritar actual va fi demontat si inlocuit cu un stat de drept unde va domina dictatura legii, separarea competentelor si va fi o normalitate pentru toti cetatenii.
In conformitate cu deontologia profesionala
In cadrul acestor emisiuni concurentii electorali au dezbatut si alte teme actuale. Potrivit dumnealor practic toate formatiunile politice recunosc ca R.Moldova se confrunta cu probleme serioase nu numai in economie, viata sociala, dar si in ce priveste independenta justitiei, respectarea drepturilor omului, libertatea de exprimare si a mass-media. Totodata ele vad viitorul R.Moldova strins legat de Uniunea Europeana, ca stat unitar si integru. S-a vorbit si de traseismul politic al multor politicieni, de cauzele increderii minore a cetatenilor fata de majoritatea formatiunilor politice si unii politicieni aparte, de criza ecologica din regiunea Rezina-Ribnita etc. Nu tot ce si-au pus in gind telejurnalistii de la ELITA a reusit.
Dar Vitalia Pavlicenco si alti participanti la dezbateri au apreciat inalt insasi implicarea posturilor locale de televiziune in asemenea proiecte, or pina acum campaniile electorale erau manipulate doar de institutiile audiovizuale subordonate puterii.
In opinia lui Oazu Nantoi, formula aleasa de ELITA nu a fost prea adecvata situatiei din R.Moldova, unde la masa dezbaterilor trebuie sa se intilneasca, de fapt, reprezentantii comunistilor si ai opozitiei anticomuniste. In acelasi timp, spectatorul mai mult de un minut nu vrea sa-i asculte (mai ales pe politicienii care deseori opereaza mai mult cu lozinci si slogane) si trece pe alt canal, zicea Angela Zaharov in replica la observatiile unor concurenti ca „ce poti sa spui intr-un minut?”
In opinia mea emisiunile au fost dinamice, interesante, obiective. Fiind alaturi de echipa pe parcursul intregului proiect m-am convins: telejurnalistii rezineni au realizat dezbaterile in conformitate deplina cu deontologia profesionala si legislatia in vigoare, dind dovada de impartialitate si actionind in interesele telespectatorilor.
P.S.: In partea intii a articolului mentionam ca PLDM si PDM au refuzat sa puna intrebari pentru participantii la primele doua dezbateri. De fapt, PLDM a oferit intrebari, numai ca nu pentru toti concurentii.
T.Ia.
Tudor Iascenco, 24 iulie 2009
„Lista neagra” a candidatilor la functia de deputat
In „Lista neagra” a candidatilor la functia de deputat au fost incluse 38 de persoane ce figureaza pe listele partidelor participante la alegerile anticipate din 29 iulie c. si care nu corespund criteriilor de integritate morala elaborate de un grup de jurnalisti si ONG-uri membri ai Initiativei civice pentru un Parlament curat. Persoanele vizate au nimerit in aceasta lista pentru ca au fost implicate in cazuri de coruptie, traseism politic, s-au facut vinovate de condamnarea Moldovei la CEDO etc.
Este a doua „Lista neagra” alcatuita de Initiativa civica pentru un Parlament curat, prima fiind mediatizata inainte de alegerile din 5 aprilie c.
28 din cei 38 de candidati reprezinta Partidul Comunistilor. Printre acestia se numara: presedintele Vladimir Voronin, premierul Zinaida Greceanii, prim-vicespeakerul Vladimir Turcan, prim-vicepremierul Igor Dodon, vicepremierul Victor Stepaniuc s.a.
Apropo, in prima lista figurau 46 de candidati la functia de deputat. 30 dintre acestea reprezentau PCRM, majoritatea migrind si in lista a doua.
AMN este reprezentata in "lista neagra" de patru persoane: businessmanul Veaceslav Platon, deputatul Alexandru Oleinic, ex-vicepremierul Ion Gutu, ex-deputatul Vasile Pintea;
PLDM – de deputatii Simion Furdui si Vladimir Hotineanu; PD - de ex-speakerul Ma-rian Lupu si ex-deputatul Valeriu Guma; PL si PSD - de cite o persoana fiecare - Stefan Uritu si, respectiv, Ion Prisacaru.
Initiativa civica pentru un Parlament curat a examinat doar candidaturile partidelor, care, conform sondajelor, au sanse sa ajunga in viitorul Parlament. Alegatorii pot lua cunostinta de aceasta lista in buletinul „La 29 iulie pe cine alegem?” editat cu un tiraj de 200 mii de exemplare, distribuit alegatorilor prin toata tara.
24 iulie 2009
PCRM este vinovat de vandalizarea cladirilor Parlamentului si Presedintiei
Vandalizarea cladirilor Parlamentului si Presedintiei a fost organizata si provocata de partidul de guvernamint, PCRM. La aceasta concluzie au ajuns membrii Congresului Societatii Civile (CSC), care au efectuat o investigatie proprie a evenimentelor din 7-8 aprilie.
Fiodor Ghelici, membru al Congresului, a mentionat luni in cadrul unei conferinte de presa la INFOTAG ca la aceasta concluzie s-a ajuns in urma intilnirilor cu fostul presedinte al Parlamenului, Marian Lupu, ex-prim-ministrul, Vasile Tarlev, ex-deputatul, Vladimir Turcan, reprezentantii partidelor de opozitie, Serafim Urechean si Vlad Filat, precum si cu seful Directiei generale de mentinere a ordinii publice din cadrul MAI, Petru Corduneanu.
"Am incercat sa ne intilnim si cu presedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Zinaida Greceanii, ministrul Afa-cerilor Interne, Gheorghe Papuc, ministrul Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, Vladimir Baldovici. Incercarile noastre insa nu s-au soldat cu succes", a spus Ghelici. Potrivit lui, cea mai socanta pentru el a fost discutia cu Marian Lupu, care a declarat ca "autoritatile au avut un interes economic pentru distrugerea celor doua cladiri ale statului".
"Lupu a mai spus ca evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie nu reprezinta un act politic, ci unul economic. In opinia lui, nu poate fi vorba de o tentativa de lovitura de stat, intrucit acest lucru se face dupa o schema anumita, care presupune acapararea televiziunii publice si a Guvernului. El, de asemenea, si-a exprimat rezerve si in legatura cu justificarea cheltuielilor fabuloase utilizate pentru reconstructia capitala a Presedintiei si Parlamentului. Lupu este convins ca contractele pentru furnizarea materialelor de constructie si a tehnicii au fost semnate din timp si in afara hotarelor R.Moldova. El a mai informat ca din geamurile biroului sau a vazut cum grupuri de oameni provocau multimea la acte de vandalism", a spus Ghelici.
In raportul prezentat se mai spune ca in opinia lui Tarlev, "odata cu devastarea contabilitatii si arhivei au fost sterse urmele crimelor financiare comise de guvernare, iar ulterior aceste crime au fost puse pe seama protestatarilor".
In opinia lui Ghelici, "politia a fost antrenata intr-un joc murdar si doar conducerea tarii stie de ce si cui a trebuit acest lucru".
"Corduneanu sustine ca politia a putut sa faca ordine, deoarece dispunea de toate resursele in acest sens. Politiei insa i s-a interzis sa intreprinda careva masuri de protejare a institutiilor statului de vandalism. Corduneanu a mai spus ca politia statea sub o ploaie de pietre, desi ar fi putut sa disperseze multimea in 5 minute", a mai spus Ghelici.
El considera ca autoritatile au organizat acest spectacol pentru a distruge opozitia, pentru a compromite Rominia si pentru a sustrage atentia opiniei publice de la principalele probleme social-economice cu care se confrunta tara.
Potrivit INFOTAG, Congresul Societatii Civile a fost creat la sfirsitul anului 2008 din 35 de organizatii neguvernamentale, printre care „In viitor - impreuna”, „Izvorul Moldovei”, „Asociatia euro taekwon-do din Moldova”, „Misiunea Irlandei de Nord in Moldova” s.a.
24 iulie 2009
"Posta Moldovei" face agitatie pro-PCRM
Acum citeva zile, pe usile tuturor oficiilor postale din raionul Telenesti a aparut un anunt-standard, in limbile romina si rusa, cu urmatorul mesaj: „A aparut informatia aberanta ca lucratorii IS „Posta Moldovei” comunica cetatenilor ca „pensiile nu se vor plati daca la putere vor veni comunistii” si alte declaratii cu caracter analogic. Asta e o minciuna si o dezinformare totala!”
Mai departe se mentioneaza ca, conform regulamentului IS „Posta Moldovei”, angajatii acestei institutii nu sunt in drept sa se implice in campania electorala, cerindu-li-se cetatenilor sa comunice la un numar de telefon daca factorii postali fac agitatie electorala pentru careva din formatiunile politice.
Anuntul trezeste mai multe intrebari. Cum de inteles „daca la putere vor veni comunistii?” Dar ce, ei parca au plecat de la guvernare? Ori, de ce „Posta Moldovei”, misiunea careea este de a distribui banii catre cetateni si nu sa acumuleze sursele receptionate, sa se justifice in fata oamenilor pentru niste pacate inexistente?
Solicitat sa comenteze faptul, Simion Babinciuc, directorul Centrului de Posta Telenesti ne-a relatat ca anuntul a venit de la Chisinau si ca a fost afisat in toate oficiile pentru a combate niste zvonuri.
Ion Creanga, expert in alegeri din cadrul LADOM e de parere ca administratia Intreprinderii de Stat „Posta Moldovei” utilizeaza resurse administrative in scop electoral, deoarece anuntul are vadita tenta electorala.
Valeriu Chisca, director interimar la IS „Posta Moldovei” a afirmat pentru Jurnal TV ca este vorba de un simplu afis: „Este doar un anunt afisat in incinta oficiilor postale prin care informam oamenii ca "Posta Moldovei" nu se ocupa de agitatie electorala. Oferim si citeva numere de telefon ale Liniei fierbinti prin care populatia poate atentiona responsabilii de la "Posta Moldovei" despre anumite incalcari legate de campania electorala. De ce figureaza o denumire de partid? Pentru ca toate invinuirile sunt legate anume de acest partid”.
Lumea califica altfel rostul acestui anunt. Tatiana Andriuta din s. Zahareuca, Telenesti, a declarat pentru Jurnal TV : „Chiar la mama acasa au fost reprezentanti din partea comunistilor, care i-au dat de inteles ca daca nu va vota secera si ciocanul, nu va mai primi pensia dupa alegeri”.
In acelasi timp, in ajunul alegerilor parlamentare factorii postali distribuie cetatenilor un pliant color, in limbile romina si rusa, intitulat „Alege ¹1. Alege echipa de profesionisti”, unde „¹1”, de culoare rosie, predomina. Pliantul mai contine un calendar ortodox si informatii despre serviciile prestate de IS ”Posta Moldovei”. Desi factorii de decizie de la intreprindere afirma ca „Posta Moldovei” nu se ocupa de agitatie electorala”, precizind acum citeva luni ca niste factori postali au fost pedepsiti aspru pentru incalcarea acestei reguli, faptele demonstreaza contrariul. In primul rind, „Posta Moldovei” este unicul operator national in comunicatiile postale. In al doilea rind, toata lumea care ne-a telefonat la redactie in legatura cu acest pliant, ne-a spus ca sensul apelului „Alege ¹1” este absolut transparent, avind curata tenta electorala. Mai ales ca a fost difuzat in toata tara anume in aceste zile si nu la inceputul anului, cind se difuzeaza de obicei calendarele.
Potrivit unor medii de informare, PLDM, cit si PD au sesizat Comisia Electorala Centrala cu privire la aceste cazuri. La momentul inchiderii editiei nu se cunostea reactia CEC la aceste sesizari.
Ion Cernei, 24 iulie 2009
Alternativa din provincie: sanse egale pentru toti
In Republica Moldova radioul si televiziunea publica traditional, dar mai ales in campaniile electorale, lucreaza pentru partidul de guvernamint. In ultimele doua decenii compania Teleradio Moldova a fost reorganizata de citeva ori. Au fost modificate cardinal si actele normative ce reglementeaza activitatea acestor institutii. Dar stilul lor de lucru, modul de reflectare a realitatii au ramas aceleasi: finantate din banii publici, radioul si televiziunea nationala continua sa serveasca doar interesele guvernarii, care le utilizeaza ca instrument eficient de
manipulare a opiniei publice si lustruire a propriei imagini. Toate rapoartele de monitorizare a activitatii audiovizualului public national din R.Moldova, intocmite de la 1990 incoace, demonstreaza cu prisosinta partizanatul pro-guvernare evident al acestora, dar si lipsa carorva reactii la criticile organismelor locale si internationale. Si situatia, probabil, nu se va schimba atita timp cit societatea accepta produsele propuse de aceste institutii.
In anul curent 14 posturi locale de televiziune si 8 ziare locale neangajate din punct de vedere politic si economic s-au implicat intr-un proiect comun de reflectare obiectiva si impartiala a alegerilor parlamentare „Actiuni media pentru educatie electorala”, propunindu-si sa serveasca consumatorilor alt tip de produse informationale, neafectate de anumite ideologii si idei preconcepute.
CUVINTUL a relatat despre prima etapa a acestui proiect in citeva articole publicate in martie-aprilie 2009 si care vizau dezbaterile electorale organizate de postul de televiziune IMPULS TV din Soldanesti. In actuala campanie electorala, pentru alegerilie anticipate din 29 iulie c. CUVINTUL monitorizeaza dezbaterile organizate de postul de televiziune ELITA din Rezina.
Sanse egale pentru toti concurentii
Conceptia organizarii dezbaterilor electorale la postul TV ELITA, expusa pe hirtie, mi s-a parut cam seaca si lipsita de verva proprie unor dezbateri controversate. Angela Zaharov, autorul si moderatorul emisiunilor, era de alta parere: la noi concurentii electorali se vor intilni, la masa de dezbateri, cite doi, in ordinea inregistrarii la Comisia Electorala Centrala. Fiecare emisiune va fi impartita in citeva runde si va dura 40 de minute. Participantii vor beneficia de 30 de secunde pentru a formula intrebarea si 1 minut pentru raspuns. La sfirsitul emisiunii fiecare va avea cite un minut pentru concluzii. Intrebarile din partea electoratului sunt alese prin tragere la sorti, continutul acestora fiind cunoscut de concurenti, a mai adaugat Angela.
Eu ma indoiam ca vor fi interesante dezbaterile la care se vor confrunta concurenti de pe acelas esichier politic: PCRM cu PPCD, PL cu AMN s.a.m.d.
In opinia Angelei, aplicarea altui criteriu de confruntare a concurentilor putea fi tratat drept o incercare de a manipula dezbaterile. Dar pentru a egala sansele, a face discutiile mai interesante, autorii conceptiei au propus tuturor concurentilor sa ofere cite o intrebare (video sau in scris) pentru fiecare participant la dezbateri. Plus la aceasta, concurentilor prezenti in studio li s-a oferit posibilitatea sa puna oponentilor cite trei intrebari, a remarcat Angela Zaharov, precizind ca impactul dezbaterilor va depinde, in ultima instanta, de competenta participantilor, capacitatea lor de a convinge alegatorul.
...pe care nu toti le-au utilizat
Rational
Majoritatea formatiunilor politice se pling ca nu au acces la institutiile audiovizuale publice, acestea fiind monopolizate de partidul de guvernamint. Din aceste considerente unele partide s-au bucurat ca televiziunile din provincie le ofera posibilitatea de a-si promova, fara careva cheltuieli, imaginea, doctrinele politice si platformele electorale. La dezbaterile de la ELITA, aria de difuzare a careia acopera raioanele Rezina si Orhei, PCRM l-a delegat pe Victor Stepaniuc (nr. 8 in lista electorala), PL – pe Anatol Salaru (nr. 3), activisti cu greutate in formatiunile respective, capabili sa se orienteze operativ in situatie si sa-si argumenteze pozitiile cu cifre, exemple convingatoare. Oponentii acestora, respectiv Igor Ciuru (PPCD, nr. 3) si Vladimir Mosoi (AMN, nu figureaza pe lista electorala), in opinia mea, dar si a unor telespectatori cu care am discutat pe marginea dezbaterilor in cauza, au fost net inferiori. Dinsii nu au reusit sa-si prezinte cit de cit convingator nici chiar propriile platforme electorale, ofertele-cheie pentru care alegatorii ar trebui sa prefere anume aceste formatiuni, cheltuindu-si timpul rezervat cu fraze generale.
Nu stiu cine si cum ar putea masura eficienta acestor dezbateri. In orice caz, la ora actuala, conform sondajelor de opinie, televiziunea este cea mai eficienta dintre toate sursele de informare in masa si cei care neglijeaza posibilitatile oferite de posturile locale au doar de pierdut. Apropo, si la dezbaterile din martie c. de la IMPULS TV Soldanesti AMN a fost reprezentata de o persoana care nu figura in lista electorala a formatiunii si care se simtea foarte incomod in ipostaza de „concurent electoral”. In final AMN, care in raionul Soldanesti din 2007 se afla la conducere, la parlamentarele din aprilie 2009 a acumulat doar 13,6% din voturile valabil exprimate, de patru ori mai putin decit comunistii care aici, in autoritatile raionale, sunt in opozitie.
Moderatorul
dezbaterilor a fost omul alegatorilor
Formula dezbaterilor aplicata de postul ELITA s-a dovedit a fi mult mai reusita decit imi inchipuiam la inceput. Si asta in mare parte datorita regulilor impuse si controlate cu strictete de autorii emisiunilor, dar si a interventiilor promte ale moderatorului Angela Zaharov in procesul dezbaterilor. Dinsa urmarea ca pledoariile, raspunsurile concurentilor sa fie cit mai concrete, concise, clare, intervenind de fiecare data cind acestea o luau razna.
Trebuie sa remarc de asemenea comportamentul impartial, profesionist al moderatorului, toti participantii la dezbateri fiind tratati in mod egal si serviti cu intrebari la fel de incomode. Victor Stepaniuc, de exemplu, a fost solicitat sa prezinte pozitia actuala a PCRM fata de statutul limbii ruse in R.Moldova, iar lui Igor Ciuru i s-a propus sa comenteze raportul Freedom House care arata ca in R.Moldova apoape ca nu mai exista presa libera, dar si comportamentul liderului PPCD care si-a permis sa insulte in public o jurnalista, numind-o „prostituata”. In opinia lui V.Stepaniuc, societatea din R.Moldova inca „nu-i gata” sa discute la rece problema statutului limbii ruse ca limba de stat. Potrivit lui Igor Ciuru, aprecierile Freedom House nu corespund realitatii, iar la comportamentul sefului sau tinarul candidat a preferat sa nu se refere.
In fiecare dezbatere au fost implicate toate formatiunile
inregistrate in scrutin
Lipsa de cadre calificate este una din cele mai actuale probleme cu care se confrunta institutiile mass-media din provincie, inclusiv postul ELITA, care, mai multi ani, se tine, in fond, pe cuplul Angela, redactor si prezentatoare, si Alexandru Zaharov, regizor de emisie. In ultimii ani calitatea produselor propuse auditoriului de acesti tineri a sporit considerabil. Potrivit Angelei, in aceasta crestere un rol esential l-a jucat Scoala de studii avansate in jurnalism de pe linga Centrul Independent de Jurnalism, pe care a absolvit-o anul trecut.
Alte posturi de televiziune prefera sa invite la dezbaterile electorale cite patru si mai multi concurenti electorali, motivind ca doar astfel emisiunile pot decurge dinamic, interesant. Dupa cum accentuam mai sus, ELITA a preferat sa invite in studio cite doi concurenti, in acelasi timp implicind in dezbateri reprezentantii tuturor formatiunilor inregistrate in scrutin, dar si alegatorii. PL, AMN, PCRM, PNL n-au ratat posibilitatea de a-si promova imaginea si platformele electorale, inclusiv prin intrebarile video propuse oponentilor. PDM si PLDM au refuzat sa puna intrebari pentru participantii de la primele doua dezbateri, moderatorul fiind nevoit sa umple golurile respective cu propriile intrebari. Unele au vizat in mod direct platformele electorale ale concurentilor, altele – diferite probleme si declaratii legate nemijlocit de regiunea Orhei.
Cele mai multe raspunsuri insa au avut un caracter general, uneori reducindu-se chiar la niste bilbiieli confuze. De exemplu, la intrebarile adresate de reprezentantii AMN si PL vizavi de evenimentele din 7 aprilie 2009 Victor Stepaniuc s-a spalat pe miini cu niste fraze de tipul: „in cazul V.Boboc ultimul punct trebuie sa-l puna judecata” ori „la evenimentele din 7 aprilie noi nu am fost printre protestatari, deci PCRM nu poate fi invinuit de vandalizarea cladirilor Presedintiei si Parlamentului”.
Cit priveste reconstructia drumului Rezina-Orhei, telespectatorii au aflat de la viceprim-ministrul V.Stepaniuc doar ca lucrarile pe acest segment vor fi reluate la anul. Afirmatia mi-a amintit de cunoscutul banc cu avizul din restaurant, care informa clientii ca „Miine toata lumea va minca la noi gratuit”...
Cele spuse in cadrul dezbaterilor de I.Ciuru puteau fi reduse, in ultima instanta, la o singura teza: ”Alegatorii trebuie sa voteze cu PPCD, pentru ca acesta vine in parlament cu cea mai tinara echipa si vrea sa renoveze tara, lucru pe care nu-s capabili sa-l faca celelalte formatiuni”. Ce anume vrea sa faca echipa PPCD si ce subintelege ea prin notiunea „renovarea tarii” dinsul asa si n-a mai reusit sa concretizeze.
Dintre cei patru participanti la primele doua dezbateri cel mai adecvat situatiei a fost, dupa mine, Anatol Salaru de la Partidul Liberal, care s-a impus cu discursuri clare si concise, raspunsuri argumentate si credibile chiar si la intrebarile cu caracter provocator.
La urmatoarele dezbateri ale concurentilor electorali la postul TV ELITA ne vom referi in numarul viitor.
P.S. Dezbaterile electorale pot fi comentate pe site-ul: elitatv.wordpress.com
Tudor Iascenco, 17 iulie 2009
"Falsificarea sub diferite forme a alegerilor – iata problema cea mai mare"
Ce nereguli specifice alegerilor de la noi nu doriti sa se repete in actuala campanie electorala?
Veaceslav Luca, medic: Cred ca trebuie sa se faca ordine in listele electorale, din care sa fie scoase toate sufletele moarte si sa se stie exact citi alegatori sunt in fiecare localitate.
Nu-i normal ca in alegeri se avinta un numar mare de partide, multe din care figureaza doar pe hirtie si care, in final, aduna de citeva ori mai putine voturi decit numarul lor de membri activi.
Nu-mi place cind pe listele unor partide intilnesc persoane suspecte, certate cu legile tarii si ale omeniei.
As dori ca membrii birourilor electorale sa fie mai responsabili la intocmirea proceselor-verbale, caci la alegerile trecute, intr-o localitate din raionul Rezina a avut loc un caz urit de tot. Dupa numararea voturilor, intocmirea procesului-verbal si „aprobarea” lui cu un pahar de vorba”, s-a hotarit „sa se mai arunce” in urna un teanc de buletine, pentru cei care erau inclusi in liste, dar nu au participat la votare. S-a perfectat alt proces-verbal, care confirma ca partidul de guvernamint a acumulat la acea sectie de votare 2/3 din voturile alegatorilor.
Stepanida Druta, economista: Intimidarea alegatorilor si falsificarea sub diferite forme a alegerilor – iata problemele cele mai mari. Lumea voteaza cu partidul cutare de frica!
Autorii modificarii pragului electoral, operate inainte de alegerile din 5 aprilie, confirmau sus si tare ca anume aceasta este varianta cea mai reusita pentru Moldova. Iar peste citeva luni, tot ei coboara acest prag cu o treapta, venind deja cu alte argumente, tot atit de neconvingatoare.
Interzicerea blocurilor electorale este o neregula mare, o ingradire a drepturilor cetatenesti. Dar cel mai bine ar fi ca alegerile parlamentare, dar si locale, sa se desfasoare pe circumscriptii uninominale, iar fractiunile politice sa se formeze deja in componenta organelor alese.
Vasile Lisnic, medic-veterinar: Nu-mi place atitudinea sfidatoare, intr-un fel chiar obraznica, a reprezentantilor partidului de guvernamint fata de ceilalti concurenti electorali si procesul electoral in ansamblu. Nu inteleg pozitia candidatilor independenti. Daca unele partide abia acumuleaza 1-2% din voturi, dinsii spera la 3%. Nonsens!
La noi cu cine ai vorbi, nimeni nu se ocupa cu politica. In acelasi timp, avem in republica 29 de formatiuni politice!
Nu-mi plac jocurile cu modificarea Codului electoral. Guvernarea le opereaza cind ii trasneste in cap si reiesind doar din propriile interese. Ieri Parlamentul putea fi ales de 50%+1 vot, azi - cu 33%+1 vot. Ieri puteau fi create blocuri electorale, azi – nu. Pentru ca asa vor comunistii, ca asa le convine lor. Ori problema cu cetatenia. Acum citiva ani dreptul la dubla cetatenie a fost aprobat prin lege, fara careva restrictii. Acum, numai ca printre functionari si alesii publici apar tot mai multe persoane cu cetatenie dubla, inclusiv a Rominiei, comunistii s-au facut luntre si punte pentru a modifica legea.
Vladimir Donica, jurist: Nu inteleg ce fel de liste electorale intocmesc primariile, daca 15-20 de procente de alegatori nu nimeresc in acestea, in schimb poti gasi foarte multi decedati de ani si ani in urma! Aceasta frauda se repeta de la alegeri la alegeri si nimeni nu este tras la raspundere.
Cred ca ar trebui introdus si la noi Carnetul alegatorului.
Ion Ciobanu, avocat: Drept neregula consider aplicarea stampilelor „votat” in fisa de evidenta a buletinului de identitate. Nu mai bine ar fi de instituit pentru cetatenii cu drept de vot Carnetul alegatorului, cu ajutorul caruia s-ar putea rezolva mai multe probleme. La noi legislatia, inclusiv cea de ordin electoral, se croieste de 1-2 partide in dependenta de propriile interese si nu de interesele tarii si ale poporului. Astfel unii politicieni se considera parlamentari pe viata, desi mai mult ii vezi acolo citind ziare si dormind, decit lucrind cu adevarat.
Ion Rusu, pensionar: Alegerile trecute au fost organizate foarte rau, lucru care sper sa nu se intimple in scrutinul curent.
Igor Gandrabura, avocat: In alegerile din aprilie c. cea mai mare neregula a fost falsificarea listelor electorale. Sper ca aceasta nu se va repeta la actualele alegeri. In orice caz, concurentii electorali de acum stiu unde si ce sa caute, la ce sa atraga atentie ca alegerile sa fie corecte.
Gheorghe Clapaniuc, secretar executiv al filialei AMN Rezina: Guvernantii, incepind cu presedintele tarii si terminind cu ultimul functionar-activist de partid, au folosit foarte activ pina acum in campaniile electorale resursele administrative: transport, cabinete, benzina, telefoane etc. Aceste lucruri sunt interzise de lege, dar la noi legea exista doar pentru muritorii de rind, dar nu si pentru guvernanti.
Ar fi de dorit sa se excluda votarea in baza formei nr. 9, utilizata masiv la alegerile trecute, dar si „plimbarile” prin localitati cu urnele mobile, purtate de cele mai multe ori de reprezentantii PCRM.
Noi mergem acum la alegeri anticipate pentru ca Parlamentul, organul suprem din tara nu a reusit sa aleaga presedintele tarii. Dar cazul se poate repeta si in urmatorul parlament. Problema ar putea fi scoasa de pe ordinea de zi daca presedintele ar fi ales prin vot direct, in taina, de tot poporul. poate ar fi cazul sa atribuim aceasta restrictie si fata de deputati? Si s-o terminam cu alegerile autoritatilor publice pe liste de partid. Pe parcursul ultimelor doua decenii s-a dovedit ca aceasta varianta a adus Moldovei mai multe prejudicii decit beneficii. Pentru noi ar fi mai potrivite alegerile consilierilor si deputatilor pe circumscriptii uninominale.
Ion Perciun, pensionar, consilier raional si orasenesc de Rezina: Cea mai mare frauda electorala a inceput in Moldova in iunie 1940, cind Basarabia a fost invadata de ciuma proletara. Ani si decenii ni s-a bagat frica in oase, am fost deznationalizati si lipsiti de verticalitate. In schimb s-a inradacinat o boala sociala – tufarismul. Lumea, vorba lui V.Voronin, sta prin tufisuri si asteapta sa vada cu ce se va sfirsi lupta dintre „alb” si „negru”. Decenii am fost invatati cum sa falsificam alegerile. Amintiti-va cum la votare participau 99,99% si ce „alegeri” mai faceam cind in buletine era inscrisa doar o singura persoana!
Nu mi se pare normala modificarea permanenta a Codului electoral. De la un prag de 4% s-a trecut la 6, apoi la 5%.Mai pot fi aduse si alte exemple de modificari facute dupa calapodul guvernantilor.
Cred ca lumea ar trebui sa-i sanctioneze dur si pe cei care utilizeaza fara obraz resursele administrative. Ti se face greata cind vezi cum tot guvernul in frunte cu prim-ministrul sau presedintele in exercitiu, insotiti de bodiguarzi si politisti, cutreiera satele cu transportul de serviciu, alimentat cu combustibil procurat pe bani publici, impartind, in contul viitoarelor voturi, ajutoare umanitare tot din contul statului.
Natalia Ceapa, studenta: In cadrul alegerilor precedente cunosc mai multe cazuri de incalcari, unde aceeasi persoana figura in doua liste electorale in localitati diferite (la bastina, la Rezina si la Chisinau, unde isi face studiile), ceea ce e incalcare grava. Cind persoana respectiva a intrebat: cum vine asta ca mai sunt intr-o lista?, cei de la sectia de votare au raspuns: nu stiu, cred ca asa... Si n-au intreprins nimic pentru a lichida greseala.
Ar fi de dorit, de asemenea, sa nu se mai birfeasca concurentii intre ei.
Anatol Cuzuioc, consilier orasenesc: La Rezina citeva sute de persoane au votat pe liste suplimentare. Daca primarul si angajatii primariei nu cunosc oamenii din teritoriu e o rusine, dar si o problema de responsabilitate. Comunitatea pentru ce i-a angajat si le plateste leafa?
Simion Tatarov, inginer: E rau ca concurentii electorali se birfesc ca la usa cortului. Campania electorala este politizata din cale afara si consecintele acestor confruntari mai persista inca mult timp in societate. Se manipuleaza cu multe promisiuni goale, in care nu cred nici autorii lor. Ar fi necesare niste reguli de joc civilizate, incalcarea carora sa fie aspru penalizata fie de organele respective, fie de societate. Si ar mai trebui sa ne determinam odata ce vrem si incotro mergem: spre Est sau spre Vest.
Reporter "C", 17 iulie 2009
"Valeriu Boboc a fost omorit in bataie de catre politisti"
Partidul Liberal (PL) cere demisia presedintelui Vladimir Voronin, premierului Zinaida Grecianii, ministrului Afacerilor Interne Gheorghe Papuc, ministrului Sanatatii Larisa Catrinici si procurorului general Valeriu Gurbulea.
Potrivit Agentiei INFOTAG, Dorin Chirtoaca, vicepresedintele PL, primar general al municipiului Chisinau, a spus vineri, in cadrul unei conferinte de presa, ca cei cinci demnitari ar trebui sa-si dea demisia dupa ce au fost facute publice cauzele adevarate ale decesului lui Valeriu Boboc, in timpul actiunilor de protest din 7-8 aprilie.
Dorin Chirtoaca sustine ca dupa expertiza internationala a devenit cert ceea ce se stia de la inceput - "Valeriu Boboc a fost omorit in bataie de catre politisti".
Potrivit lui Dorin Chirtoaca Valeriu Boboc nu a participat la actiunile de vandalizare a sediilor Parlamentului si Presedintiei si a fost doar simplu spectator la actiunile de protest.
"El a fost agresat, batut si omorit in noaptea zilei de 7 spre 8 aprilie, cind se indrepta spre casa, in vazul mai multor martori", a precizat Chirtoaca.
In opinia sa, politistii se fac vinovati de omorirea tinarului, procurorul general si ministrul sanatatii - de faptul ca s-a ascuns cauza adevarata a decesului, iar premierul si presedintele - pentru ca nu au asigurat respectarea drepturilor omului in timpul acelor actiuni, nu au asigurat ordinea publica si in final s-a ajuns la cazuri de deces, maltratari si torturari ale cetatenilor.
Dorin Chirtoaca a mai declarat ca de nenumarate ori in acele zile a propus primelor persoane in stat sa intervina in normalizarea situatiei, dar apelurile sale au fost lasate fara raspuns.
In aceeasi ordine de idei, Maria Vieru, sefa serviciului de presa a Procuraturii Generale, a precizat pentru INFOTAG ca deocamdata un raport in care sa fie incluse concluziile unice pe acest caz nu a fost prezentat Procuraturii. Potrivit ei, Procuratura a trimis un demers catre expertul international, prin care a solicitat si a explicat modalitatea de emitere oficiala a concluziilor, pentru ca documentul respectiv sa aiba forta probatore, conform legislatiei in vigoare (semnatura, stampila).
INFOTAG precizeaza: Valeriu Boboc a decedat in urma evenimentelor din 7 aprilie. Potrivit expertizei medico-legale efectuate de catre medicii moldoveni, tinarul ar fi murit din cauza unei intoxicatii cu un gaz necunoscut. Potrivit martorilor insa acesta ar fi decedat in urma loviturilor aplicate de catre politisti. Expertul international a constatat ca Valeriu Boboc a decedat in urma unui stop cardiac, provocat de lovituri puternice in regiunea gitului si a inimii.
AMN cere SIS si PG anchetarea prim-vicespeakerului Vladimir Turcan
Alianta Moldova Noastra (AMN) cere Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) si Procuraturii Generale (PG) anchetarea prim-vicespeakerului Vladimir Turcan "pe cazul organizarii actelor de vandalism din 7 aprilie 2009".
"Acest demers porneste de la inregistrarile publicate de JurnalTV, care il arata documentar pe fostul sef al comisiei juridice a Parlamentului cum da instructii provocatorilor, planificind arborarea drapelelor UE si al Rominiei pe principalele institutii ale statului", se spune in documentul citat.
AMN reaminteste ca, "tot Vladimir Turcan este si presedinte al Comisiei de Stat pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie, creata intr-un cadru legal confuz de catre seful comunist al statului, Vladimir Voronin".
"AMN considera ca aceasta decizie a avut drept scop tocmai blocarea unei anchete, care ar fi scos la iveala adevarul despre rolul de organizator al conducerii comuniste in vandalizarea sediilor Parlamentului si Presedintiei", se spune in declaratie.
Vandalizarea panourilor electorale continua
Doua tinere din Orhei au fost amendate cu cite 200 de lei pentru ca au vandalizat panouri electorale si au lipit in locuri neautorizate afisaj electoral.
Potrivit Centrului de presa al Ministerului Afacerilor Interne, citat de BASA-press, in noaptea de 2 spre 3 iulie, doua panouri electorale din orasul Orhei si unul din satul Peresecina al aceluiasi raion au fost murdarite cu vopsea neagra.
In urma cercetarilor, pe mina fortelor de ordine au ajuns doua tinere din raionul Orhei, in virsta de 22 si respectiv, 18 ani. Tinerele au fost surprinse in noaptea de 4 spre 5 iulie, incleind afise electorale in locuri neautorizate si retinute in momentul in care murdareau cu vopsea un panou electoral al Partidului Democrat.
Acestea au recunoscut ca au facut aceasta contra unei remunerari. Fetele au spus ca in acea noapte de ele s-a apropiat un barbat necunoscut care le-a propus pentru 500 lei sa afiseze 30 de avizuri electorale si sa murdareasca cu vopsea panourile afisate in oras. Barbatul le-a dat sase cutii de vopsea neagra si le-a aratat cum sa le arunce in panouri.
Pentru acest serviciu tinerele au primit un avans de 100 de lei, dupa indeplinirea sarcinii, urmind sa mai primeasca inca 400 de lei. In prezent cazul este cercetat de politie pentru stabilirea tuturor circumstantelor si persoanelor implicate.
Cel mult 12 concurenti
La alegerile parlamentare anticipate din Moldova de la 29 iulie vor participa cel mult 12 concurenti - zece partide si doi candidati independenti. Despre aceasta a comunicat reporterului INFOTAG secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Potrivit lui, numarul concurentilor potentiali la alegeri a devenit clar dupa ce marti a expirat termenul de depunere a documentelor de inregistrare a candidatilor pentru participarea la alegerile parlamentare. Marti CEC a inregistrat Partidul Social Democrat, care va figura in buletinul de vot cu numarul opt. Tot in aceeasi zi Tatiana Timbalist, care a depus documentele de inregistrare in calitate de candidat independent, si-a retras documentele. In acelasi timp, documentele de inregistrare au fost depuse de Partidul Ecologic "Alianta verde" si Miscarea „Actiunea Europeana”, precum si de Oleg Boltnicov si Maia Laguta. Pina la 12 iulie CEC va trebui sa examineze documentele pentru inregistrarea celor patru potentiali concurenti si sa constituie buletinele de vot.
Deocamdata in buletin figureaza urmatoarele partide: 1. Partidul Comunistilor din Republica Moldova, 2. Partidul Popular Crestin Democrat, 3. Alianta "Moldova Noastra", 4. Partidul Liberal, 5. Partidul Liberal Democrat din Moldova, 6. Partidul Democrat, 7. Partidul National Liberal, 8. Partidul Social-Democrat.
La sedinta de marti CEC a introdus modificari in listele candidatilor pentru deputati ale unor partide politice. In special, Partidul Comunistilor l-a inclus in lista sa pe fostul lider al PSD, Eduard Musuc, care va figura cu numarul 43, iar Partidul Democrat l-a inclus in lista pe colaboratorul Curtii de Conturi Anatol Ghilas si pe primarul orasului Hincesti Alexandru Botnari. Potrivit legislatiei, nu vor mai putea fi efectuate modificari in listele candidatilor pentru deputati.
Clericii nu pot fi concurenti electorali
Potrivit Agentiei BASA-press, Biserica Ortodoxa din Moldova sustine ca participarea conducerii acesteia si a clerului la procesul electoral, sprijinind in mod public organizatii politice implicate in alegeri, sau candidati independenti, este imposibila.
"Clerului nu-i este ingaduit sa accepte candidaturi pentru alegeri in niciun fel de organe ale puterii reprezentative, la niciun nivel. In acelasi timp, nimic nu trebuie sa impiedice participarea ierarhilor, clericilor si laicilor la exprimarea vointei populare prin vot", se arata intr-o declaratie a Mitropoliei Moldovei.
In acelasi timp mai multi clerici continua sa participe in alegeri si sa exercite functii de consilieri pe liste de partid. Din Consiliul raional Rezina, de exemplu, face parte blagocinul de Rezina, parintele Igor, ales pe lista PCRM.
Partidele-s intr-o situatie dificila
"Partidele politice sunt puse intr-o situatie dificila privind participarea in alegerile parlamentare anticipate.
Pe de o parte, unele din partide nu dispun de mijloacele financiare necesare, iar pe de alta parte pe majoritatea partidelor mici le paste pericolul de a fi dizolvate, pe motiv ca nu participa la alegeri sau ca au obtinut prea putine voturi. Acestea sunt nevoite sa-si regrupeze fortele si sa caute solutii, inregistrindu-se in acest sens migratii politice si semne de posibile fuzionari", la aceasta concluzie au ajuns expertii Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Moldova (LADOM) intr-un raport de monitorizare a perioadei electorale 1 - 30 iunie 2009.
"Mass-media continua sa aiba probleme la compartimentul diversitatea de opinii si a trezit mai multe reactii negative din partea organizatiilor neguvernamentale care au monitorizat comportamentul postelectoral al unor institutii media. Totusi, dezbaterile electorale in institutiile audiovizualului dupa adoptarea regulamentului respectiv de catre CEC, pare sa capete o configuratie corecta", se mai spune in raport.
LADOM sustine ca, "desi CEC a solicitat autoritatilor locale sa pregateasca calitativ listele electorale si sa le verifice de la casa la casa, acest lucru nu este vizibil in teritoriu". "Astfel, riscul pregatirii necalitative a listelor electorale inca persista", se spune in raport.
LADOM a formulat un sir de recomandari, printre care: autoritatile publice sa nu foloseasca si sa nu permita folosirea resurselor administrative in favoarea concurentilor electorali; MAI sa reactioneze la sesizarea concurentilor electorali si a organelor electorale pentru a preveni si curma orice incalcare a legislatiei electorale, care ar putea submina corectitudinea procesului electoral; CEC, in colaborare cu partidele politice, sa intreprinda masuri pentru selectarea si instruirea membrilor birourilor electorale etc.
Reporter "C", 10 iulie 2009
Victime ale protestelor din 7-8 aprilie
Conform unei liste intocmite de primaria municipiului Chisinau, in baza apelurilor rudelor celor disparuti si marturiilor persoanelor eliberate deja din arest, dupa evenimentele care au avut loc in Chisinau la 6-8 aprilie c. politia a retinut peste 320 de persoane. Printre acestea sunt si un sir de persoane din regiunea Orhei, lista carora o dam publicitatii in continuare.
Totodata, reporterii nostri au incercat sa acumuleze informatii despre persoanele retinute.
Printre acestea sunt:
Botnari Medina Ion, nascuta la 8.12.1988, originara din s. Cucuruzeni, r-l Orhei, studenta la Colegiul de Medicina din Orhei, arestata pe 5 zile, izolatorul din or. Drochia;
Ceban Ion Feodor, nascut la 28.05.1987, neangajat in cimpul muncii, originar din s. Climauti, r-l Soldanesti, 3 zile arest, intentat dosar penal;
Cebanenco Ruslan Mihai, nascut in 1984, s. Vadul Rascov, r-l Soldanesti, somer, internat in Spitalul de Urgenta din Chisinau;
Cebanenco Ruslan Mihai, nascut in 1984, s. Vadul-Rascov, r-l Soldanesti, somer, internat in Spitalul de Urgenta din Chisinau;
Esanu Alexandru Ion, nascut in 1987, s. Tintareni, r-l Telenesti, arest pe 30 zile in IDD Centru din Chisinau;
Galbura Ion Roman, nascut la 22.06.1960, s. Peciste, r-l Rezina, neangajat in cimpul muncii, 7 zile de arest;
Garabagiu Valeriu Dumitru, nascut la 13.03.1966, s. Cucuruzeni, r-l Orhei, somer, arestat pe 10 zile, izolatorul din Vulcanesti;
Golovco Alexandru Iurie, nascut la 02.02.1989, s. Cucuruzeni, r-l Orhei, neangajat in cimpul muncii, arestat pe 4 zile;
Grosu Vitalie Ion, nascut la 02.10.84, s. Dobrusa, r-l Soldanesti, somer, 10 zile de arest in izolatorul din or. Vulcanesti;
Lefter Vitalie Mihai, nascut in 1974, s. Lucaseuca, r-l Orhei, somer, 10 zile de arest.
Scorici Olga David, nascuta la 25.08.88 in s. Jora-de-Jos, r-l Orhei, studenta la Colegiul de Medicina din Orhei, 5 zile de arest in izolatorul din or. Drochia.
Reporterii „C” au reusit sa acumuleze urmatoarea informatie despre unele dintre persoanele retinute.
Curios, dar marti angajatii primariilor, unde isi au domiciliul cei trei tineri din raionul Soldanesti, retinuti de politie pentru participarea la evenimentele din 7 aprilie, au aflat despre aceasta de la reporterul CUVINTUL-ui. Nu stiau nimic nici unele din rudele tinerilor. In repetate rinduri am incercat sa-i contactam pe parintii lui Ruslan Cebanenco din Vadul-Rascov, dar acestia au fost de negasit. Doar niste consateni de-ai lor ne-au spus ca l-ar fi vazut pe Ruslan, cu vinatai, intr-un reportaj la Jurnal TV. La Climautii-de-Jos ni s-a spus ca au auzit despre retinerea lui Ion Cioban de la taica-sau. Vitalie Grosu, un tinar de 24 ani din satul Dobrusa, dupa cum am aflat, a revenit acasa in seara zilei de 21 aprilie, dar, din cite ni s-a spus, evita orice discutii la tema.
La primaria Peciste ni s-a comunicat ca Ion Galbura demult nu locuieste in sat. Mai multi ani s-a aflat in detentie, iar in ultimul timp se afla in Chisinau. In Peciste locuieste mama sa si sora, lumea spune ca si Ion a avut familie, chiar si copii, nu se stie daca mai traiesc impreuna sau nu, a precizat sursa de la primarie.
Avocatul Valeriu Covas a aparat in instanta interesele a doi tineri din raionul Orhei care au fost retinuti dupa actiunile de protest din 7 aprilie. Este vorba de Valeriu Garabagiu si Vitalie Lefter, retinuti in seara zilei de 7 aprilie, cind vroiau sa cumpere flori pentru o zi de nastere. Dinsii sustin ca au fost maltratati si invinuiti de incalcarea a cinci articole din Codul Penal. Dar Curtea de Apel Chisinau a cazut de acord cu argumentele avocatului si i-a achitat pe cei doi. Intrucit vina lor nu a fost dovedita, vom intenta un proces de judecata impotriva politistilor privind comportamentul lor brutal si maltratarile la care au fost supusi V.Garabagiu si V.Lefter, ne-a relatat dl Covas.
Avocatul ne-a mai spus ca si cele doua studente de la Colegiul de Medicina din Orhei, Medina Botnari si Olga Scorici, retinute la Chisinau pe 7 aprilie, l-au contactat pentru a le apara interesele in instanta de judecata si ca este gata sa acorde serviciile necesare tuturor celor care se considera nedreptatiti.
Contactata de reporterul „C”, directia colegiului a infirmat zvonul precum ca Medina Botnari si Olga Scorici ar fi fost exmatriculate.
Tanarul Alexandru Esanu din Tintareni a fost eliberat din arestul politiei a treia zi, desi initial fusese retinut pentru 30 de zile. Dinsul a declarat ca in momentul retinerii a fost lovit de citeva ori cu pumnii de catre politisti, desi incerca sa le dovedeasca ca nu are nimic in comun cu protestele.
Protestatari batuti la domiciliu
Ion Popa, 22 de ani, din Negureni, student la Academia de Studii Economice din Moldova, s-a prezentat zilele trecute la Procuratura Telenesti pentru a depune o cerere precum ca ar fi fost batut pentru faptul ca a participat la marsul de protest din 7 aprilie c.
Dinsul afirma ca a fost batut de doua persoane cunoscute, ambele din Negureni, unul dintre agresori fiind politist intr-o subunitate cu destinatie speciala si altul - fara ocupatii, domiciliat in Chisinau.
Ion Popa ne-a spus ca a participat la marsul pasnic de protest din 7 aprilie la Chisinau, contra fraudarii alegerilor, dar ca nu s-a asteptat ca protestele se vor transforma in violente. Am vazut cum era devastata cladirea Parlamentului. Tinerii scoteau afara si puneau pe foc nu numai mobila, dar teancuri de reviste porno, sacose cu prezervative. Ulterior politistii au aruncat citeva grenade cu gaze lacrimogene, dupa care, simtindu-ma rau, am plecat de acolo. Declar cu toata responsabilitatea: nu am participat la vandalizari, nu am intrat in cladirile vandalizate. Eu cred ca cei care au facut acest lucru stiau bine ca nu vor pati nimic, ne spunea Ion, pe care l-am intilnit la procuratura Telenesti.
Citeva zile mai tirziu, la liceul din Negureni au organizat o adunare la care au fost condamnati tinerii care au participat la protestele din Chisinau si, in primul rind, Ion Popa, care, chipurile, ar fi fost organizatorul deplasarii elevilor de la liceul teoretic Negureni la actiunile din capitala. Satenii spun ca acelasi politist pe data de 17 aprilie l-a batut pe Serghei Seremet, unul din elevii din sat, care fusese la Chisinau in ziua de 7 aprilie. Iar a doua zi, chiar in fata casei familiei Popa, a fost batut si Ion.
Nu am reusit sa stau de vorba cu ceilalti actori ai acestor intimplari, ei fiind plecati la Chisinau, iar Serghei Seremet nu a vrut sa spuna nimic, fiindca se teme de urmari. Ion Popa mi-a aratat certificatul de la medicul-legist si cererea pe care venise s-o depuna la procuratura. La intrebarea procurorului de ce nu a instiintat la moment politia, Ion a spus: „Nu am putut, de cite ori culegeam 902 cineva ridica si punea receptorul”.
Precizam doar ca bataia de la Negureni a avut loc dupa ce presedintele V.Voronin facuse deja declaratia despre amnistierea participantilor la evenimentele din 7 aprilie...
Ion Cernei, 24 aprilie 2009
Verificarea listelor electorale demonstreaza fraude importante
Liderii celor trei partide de opozitie - Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat si Alianta "Moldova Noastra" - se vor adresa la Curtea Constitutionala cu cererea de a prelungi termenul de verificare a listelor alegatorilor. Despre aceasta au relatat liderii lor - Mihai Ghimpu, Vlad Filat si Serafim Urechean - in cadrul conferintei de presa de miercuri.
Liderii au prezentat primele materiale care, in opinia lor, arata falsificari importante in listele alegatorilor. Potrivit lor, in liste au fost introdusi cetateni care nu exista; votarea s-a desfasurat fara prezentarea buletinelor de identitate; au fost falsificate semnaturile alegatorilor; acelasi alegator a votat de mai multe ori, inclusiv in strainatate si la locul de trai; codul de identitate coincidea la mai multi cetateni; cetatenii aflati la sanatorii au votat si la locul odihnei, si la locul de trai. Vorbitorii au demonstrat afirmatiile lor cu exemple concrete, inclusiv din raioanele Rezina, Soldanesti, Orhei. Desi s-a reusit verificarea doar a unei parti neinsemnate din listele electorale numarul incalcarilor stabilite este deja de mai multe mii, au remarcat liderii PL.PLDM si AMN.
Expertul economic Veaceslav Ionita s-a referit la alt aspect al fraudarii alegerilor – majorarea artificiala a numarului alegatorilor. Conform statisticii oficale, a spus dansul din 2004 pana in 2008 numarul populatiei, inclusiv si al alegatorilor, in republica este in permanenta descrestere. Dar in listele electorale pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie, elaborate de Ministerul Tehnologiilor Informationale, au fost inclusi cu 21% mai multi alegatori decat la alegerile din 2005. Aceste liste, conform legislatiei trebuiau doar consultate de autoritatile locale, dar in majoritatea localitatilor ele au fost utilizate ca liste de baza.
"Noi vom putea demonstra societatii ca comunistii au furat alegerile. Anume din aceasta cauza ei asa se tem de verificarea listelor alegatorilor si au incercat sa impiedice acest proces, iar Curtea de Apel a decis sa interzica facerea xerocopiilor listelor electorale", a mai declarat Urechean. precizand ca din surse „foarte demne de incredere” a aflat ca in alegeri au fost utilizate, prin persoane afiliate PCRM, 100 mii de buletine false.
Vlad Filat a declarat ca primele rezultate ale verificarii vor fi prezentate Curtii Constitutionale. "Totodata, vom solicita prelungirea termenului de verificare, pentru a ajunge la sfarsit", a spus Filat.
Conform listelor electorale in raionul Telenesti peste 200 de alegatori au votat fara a fi inregistrate numerele buletinelor de identitate (pasapoartelor). Potrivit lui Angel Agache, responsabil PLDM pentru scrutin in raionul Telenesti cel mai multe cazuri de acest fel au fost inregistarte la Bogzesti. Un alt indice al fraudarii alegerilor sunt listele suplimentare. In raionul Telenesti pe aceste liste au fost inregistrati 2299 persoane sau 4.8 %, Rezina 2053 sau 6.2 %; Orhei – 5393 – 6,2% alegatori. In localitatile urbane numarul mare de votanti pe liste suplimentare ar putea fi poate explicat, dar nu si in localitatile rurale.
Si mai revoltator este cazul de casa-internat pentru dezabilitati din Orhei unde 25 de alegatori au votat fara buletine, in loc de semnaturi desenand cerculete, pasarele, cruciulite.
Reporter « C », 17 aprilie 2009
Joc de cifre in listele electorale
In ziua de 15 aprilie in toate sectiile de votare, la initiativa presedintelui V.Voronin, au fost renumarate voturile date de alegatori in cadrul alegerilor din 5 mai. Consiliile electorale raionale de circumscriptie Rezina si Soldanesti, dupa cum si era de asteptat, nu a stabilit devieri esentiale in ce priveste numarul de voturi exprimate pentru concurentii electorali. In schimb in procesele verbale sunt fixate alte cifre curioase. Potrivit procesului verbal din 6 aprilie 2009 in listele electorale pe circumscriptia Rezina au fost inlcusi 32794 alegatori. In procesul-verbal din 15 aprilie, care certifica doar renumararea voturilor figureaza alt numar total al alegatorilor – 33276 cu 482 mai mult. Tot asa s-a intamplat si in raionul Soldanesti, unde consiliul raional de circumscriptie constata ca numarului alegatorilor inclusi in liste la 15 aprilie a fost cu 200 de persoane mai mare decat la 5 aprilie. Cei cu acest joc de cifre deocamdata nimeni nu poate explica.
Reporter « C », 17 aprilie 2009
Guvernarea trebuie sa-si asume responsabilitatea
Alegerile parlamentare din 5 aprilie si evenimentele ce au urmat ulterior, in Chisinau si in teritoriu, continua sa ramana in centrul atentiei opiniei publice. Mai jos oferim posibilitatea catorva cititori ai saptamanalului „C” de a-si expune parerile vizavi de cele intamplate.
Zoia Jalba, ex-parlamentar, Orhei: Protestele au izbucnit spontan, dar intrucat ptotestatarii nu au avut de la inceput diriguitori, s-au gasit forte care au preluat operativ dirijarea actiunilor. Adica au indreptat tineretul spre violente. Provocatori sa fi fost vre-o 250-300, nu mai multi, acestea sunt vazuti in toate inregistrarile video. Am ramas consternata cand am vazut intre scutieri studenti de la Colegiul de Politie „Dimitrie Cantemir” si Academia de Politie „Stefan cel Mare”, inclusiv multe fete de 18-20 de ani. M-am postat intre ei si cei care aruncau cu pietre. Alaturi de mine erau mai multi deputati din fractiunile necomuniste, care isi pierdusera vocile incercand sa linisteasca multimea sa nu se dea la provocari. Deputatii comunisti bineinteles ca nu s-au aratat, precum nu au dorit sa vorbeasca cu protestatarii Voronin, Lupu si Greceanai, desi trebuiau s-o faca. Iar multimea de maiori si colonei, care abea se cotilesc de bine ce le este, in loc sa opreasca dezmatul, caci pentru asta primesc salarii si pensii solide, au preferat sa se ascunda in spatele unor copii.
Nu puteai sa nu-ti dai seama ca la mijloc este o provocare marsava. Tineri rusi strigau „Jos Varonin!” si „Unire!”. Unul din ei avea o ranga pe care o tinea de un capat infasurat in tricolor si batea cu inversunare in geamuri. Multi utilizau un vocabular de puscariasi.
Seara, dupa pogrom, mi-am vazut cabinetul. Era incuiat, nimeni nu intrase. Iar dimineata am gasit usa fortata, procesorul - distrus, hartiile si florile aruncate si ravasite pe podea. Acelasi tablou l-au constatat toti deputatii democrati. Cineva dintre deputatii comunisti mi-a soptit ca mai inainte au fost sfatuiti sa-si ia lucrurile din birouri...
Dar cel mai mult m-a socat alocutiunea lui Voronin in fata rectorilor universitatilor. Seful statului le-a vorbit intr-un ton inadmisibil, i-a insultat, iar ei aplaudau. Nu s-a gasit macar unul cu demnitate sa se ridice si sa plece!
Nenorocirea cea mai mare e ca poporul nostru ii crede. Ma gandesc cu stupoare ca daca alegerile se vor repeta, acestea ar mai putea adauga la scor. Vai si amar de capul nostru! Si totusi, trebuie sa rezistam, sa luptam, cu forta argumentului. Inteligenta, omenia, cumsecadenia, legea trebuie si sper ca odata si odata vor triumfa in tara asta.
Vladimir Rotaru, vicepresedintele raionului Orhei: Prea bine ne dam seama ca la Chisinau violentele au izbucnit spontan, iar autorul nemijlocit al provocarilor a fost guvernarea. Structurile de forta din Orhei s-au implicat destul de obraznic in procesul electoral, incalcad legislatia. Saptamana trecuta au fost retinuti elevi, au fost intimidati profesori.
Sergiu Muravschi, vice-presedintele raionului Orhei: Sunt destule probe care ar demonstra ca actele de vandalism s-au facut nu fara aprobarea guvernarii. Daca se dorea, cladirile puteau fi protejate fara de varsare de sange. De ce conducatorii statului, deputatii comunisti nu au iesit sa vorbeasca in fata multimii indignate? Scopul acestor provocari este de a denigra opozitia nu numai in ochii societatii, dar si a organismelor internationale. Numai ca am impresia ca scenariul este prea primitiv. Vorbele despre „lovitura de stat” care ar fi fost organizata cu „implicarea Romaniei”, membra a UE, poate erau credibile prin anii 30 ai secolului trecut, dar nu acum. Lumea treaza astazi nu mai crede in asemenea aberatii. Aceasta a dovedut-o si mitingul de protest care a avut loc la Orhei dupa evenimentele din 7 martie. Oameni cu diferite convingeri politice au condamnat violenta si vandalismul, dar si provocarile. Activisti ai politiei, partidului de guvernamant au incercat sa impiedice desfasurarea mitingului, dar nu le-a reusit.
Pana la urma adevarul despre alegerile din 5 aprilie va iesi la suprafata. Or, nu se poate, la nesfarsit, de trait in frica, minciuna, santaj.
Valeriu Rusu, magistru in management administrativ public, director ADR “Habitat” Rezina, membru al Coalitiei 2009, pentru alegeri libere si corecte: Saracia, deznadejdea, distrugerea familiei, lipsa locurilor de munca si a perspectivelor de devenire instaurate de regimul comunist in RM au provocat explozia populatiei, si mai ales, a tineretului. Nemultumiti si de fraudarea masiva a alegerilor, inceputa de comunisti mult inainte de 5 aprilie, prin marasm social si economic, inchiderea accesului opozitiei la mass-media publica, mintirea nerusinata a populatiei, tinerii au iesit la un mars de protest pasnic, pentru a-si cere un viitor demn si uman. Actele de violenta si vandalism ce au urmat, dupa mine, sunt o diversiune provocata de PCRM pentru a compromite opozitia si a abate opinia publica de la situatia reala din tara, dar si de la fraudarea alegerilor. A fost cel mai diabolic plan realizat de catre comunisti dupa 1989! Daca examinam cu atentie cadrele filmate de posture TV impartiale, acest lucru se observa cu ochiul liber. Lipsa informatiei veridice si a adevarului, indiferent care ar fi, genereaza frica si dezbinare in societate, asadar, scoaterea la suprafata a adevarului despre aceaste evenimente este astazi cea mai stringenta problema.
In iunie 2008, la Bruxelles, oficialii europeni i-au reprosat presedintelui Voronin lipsa independentei presei si a justitiei, incalcarea frecventa a drepturilor omului si lipsa unui climat investitional atractiv. V.Voronin le-a raspuns ca europenii se vor convinge ca R.Moldova vrea cu adevarat in Uniunea Europeana, dupa ce vor asista la cele mai libere si corecte alegeri parlamentare. Comparand spusele sefului statului si realitatea din tara te convingi ca astazi Moldova a ajuns, de fapt, la apogeul minciunii si dezinformarii.
Mihai Grosu, medic la spitalul raional Rezina: Imediat dupa 7 aprilie, cand inca nu se stia nimic clar despre cele intamplate si autorii actelor de violenta din Chisinau, guvernarea a organizat aproape in toate raioanele mitinguri la care au acuzat partidele de opozitie de lovitura de stat. Este o practica bine cunoscuta, utilizata cu multa pricepere de partidul comunist. In anii 30-40 ai secolului trecut in URSS astfel erau condamnati "dusmanii poporului", in anii 70-80 – A.Soljenitin, A.Saharov si alti disidenti. Ulterior s-a stabilit ca majoritatea celor condamnati au fost nevinovati, multi chiar au devenit eroi nationali. Dar faptele acelor "judecatori" nu au fost apreciate dupa merit, nimeni nu a incercat cel putin sa se pocaiasca. De atata "experienta" lor continua sa fie practicata, fara pic de jena, de feciorii si nepotii lor. Cat oare vom continua sa calcam pe aceeasi grebla?
Gheorghe Maxian, directorul Muzeului de Istorie si Etnografie din Orhei: Guvernarea este vinovata de ceea ce s-a intamplat la Chisinau pe 6-7 aprilie. In ultimii opt ani PCRM, impreuna cu aliatii lui, a divizat societatea in „ai nostri” si „opozitie antistatala”, s-au certat cu tarile vecine si nu numai, au staruit asupra falsificarii in continuare a stiintei istorice. Dupa trucarea alegerilor parlamentare, guvernarea a organizat aceasta provocare primitiva cu scopul de a discredita opozitia si democratia.
Ion Savin, pensionar MAI: Multe lucruri trezesc dubii. De unde s-a luat drapelul Romaniei mari, cum de s-a reusit instalarea acestuia pe „acul” presedintiei, unde au acces un numar limitat de persoane? Nu era nevoie de folosit armele, organele de ordine au destule instrumente si posibilitati, utilizarea carora ar fi putut preintampina vandalizarea cladirilor. In ziua de 7 aprilie, impreuna cu Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova, si Veaceslav Tabuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei” am incercat sa-i convingem pe protestatari sa nu arunce cu pietre in fortele de ordine si sa nu intre in cladirea Parlamentului. Personal am vazut cum Vlad Filat la fel incerca sa convinga protestatarii sa nu fie violenti si sa se intoarca pasnic in PMAN. In primul reportaj de la M1 se aude clar cum Filat chema protestatarii „In piata, in piata, baieti”, dar mai apoi au scos sunetul si reiese ca Filat conduce multimea la asaltul cladirilor. Initial torentul de tineri revoltati nu era dirijat de nimeni. La un moment initiativa a fost luata de niste indivizi cu mutre si vocabular de puscariasi care-i impingeau pe tineri sa forteze usile si „carapacele” scutierilor. Mai ales isi facea de cap unul foarte agresiv, dar care evita sa nimereasca in obiectivul camerelor de luat vederi. Precum se stie, in seara de 7 aprilie au fost operate arestari. A doua zi, in PMAN, acelasi individ chema protestatarii sa ia cu asalt Casa Guvernului. L-am vazut si intr-un reportaj la una din televiziunile straine, imbrancind lumea. Dar politia nu l-a arestat.
Marcel Batrancea, jurist la Centrul de Drept Orhei: Basarabia a avut norocul sa nu cunoasca anul 1937. Acum, se pare, acele vremuri au ajuns si la noi. Zilele trecute politia a facut razii prin liceele din Orhei spre a identifica tinerii care au fost la protestele din Chisinau. Un elev a si fost arestat, fara citatii, fara prezentarea invinuirii. Diriginti de clase au fost chemati la comisariatul de politie, cerandu-li-se socoteala ca nu-s stapani pe elevi. Sau inchipuiti-va alta situatie: zeci de politisti in civil, dar inarmati, intra in curtea omului, fara nici un fel de autorizare, ii iau masina si pleaca intr-o directie necunoscuta. Stapanul microbuzului se angajase sa duca un grup de elevi de la liceu la manastirea Saharna si nu a putut sa-i demonstreze politistului care l-a oprit ca nu merge la protestele din Chisinau. Pana la urma judecatoarea l-a condamnat la 7 zile de arest pentru ca nu s-a supus politiei.
Cu elevul retinut joia trecuta ca ar fi participat la protestele din Chisinau e mai rau. Cunoscand metodele pe care le foloseste politia noastra pentru a aduna „dovezi”, in lipsa avocatului, baiatul ar putea „recunoaste” orice.
Petru Cioban, profesor, satul Climautii-de-Jos, raionul Soldanesti: In ziua alegerilor am fost observator la sectia de votare din partea PSD. Nu pot afirma ca la noi, in aceasta zi, alegerile ar fi fost fraudate. Alta e ca in perioada electorala a fost mai simtita influenta a doua formatiuni. Primarul comunei noastre si colegii lui, aflandu-se in exercitiul functiunii, au facut agitatie pentru Partidul Liberal. Activ s-au manifestat si reprezentantii partidului de guvernamant. Ca rezultat, PCRM a acumulat 47% din sufragii, pentru PL a votat fiecare al cincilea alegator. Aceste rezultate nu mi se par credibile. Probabil, observatorii nu prea cunosc „tehnologiile” de fraudare si de atata nu le pot preintampina. Referitor la evenimentele din capitala la 7 aprilie iata ce m-a mirat: de indata cum camera fixeaza intrarea in Presedintie a multimii, doar la vreo trei minute vedem cum respectivele persoane, alaturi de care se vede si un politist, arboreaza drapelul Romaniei. E prea scurta perioada de timp ca acesti tipi sa fi ajuns tocmai in varful cladirii cu accesul pe acoperis blocat.
Anatol Stratila, consilier PPCD, consiliul orasenesc de Soldanesti: Doar niste indivizi fara gandire au putut sa distruga averea statului. Sunt ferm convins ca cele trei formatiuni care, de rand cu comunistii, au ajuns in legislativ, au fost cointeresate in dezordine. Dupa cum ne-a spus si Iurie Rosca, presedintele PPCD, o astfel de mreaja ii fusese pregatita si lui in timpul protestelor stradale. Dar el a fost mai precaut.
In timpul actiunilor de protest am trecut pe acolo si am observat persoane cu antecedente penale. Unul din aceia, cunoscut bine in lumea interlopa, striga „Capitala noastra e in Bucuresti!”. Am vazut si oameni care vorbeau doar ruseste. Trebuie sa-l intelegem: actuala putere nu are concurenti care sa-i opuna o rezistenta pe potriva.
Tatiana Melnic, intreprinzator, Soldanesti: Din convorbirile cu prieteni din Chisinau am aflat ca organele de forta nici nu au incercat sa impiedice accesul multimii in cladirea Presedintiei. Eu cred ca alegerile din 5 aprilie nu au fost corecte. Vecina noastra, care este angajata la spitalul raional, mi-a confirmat ca absolut toti bolnavii aflati in stationar, iar printre acestia erau si oameni care au probleme cu vazul, au pus stampila acolo unde le indica asistenta medicala: in dreptul secerei si ciocanului, caci asa i s-a „recomandat”. Un alt fapt care a favorizat rezultatul in folosul comunistilor tine de distribuirea in primele zile ale lui aprilie a diferitor indemnizatii. Cea mai mare influenta a avut-o achitarea pensiei majorate. Cand li se dadeau banii, oficialii le dadeau de inteles batranilor ca, in cazul victoriei democratilor, ei ar putea ramane in genere fara pensie. Acest lucru mi l-au confirmat mai multi batrani.
Tudor Iascenco, Ion Cernei, Victor Sofroni, 17 aprilie 2009
Dupa alegerile din 5 aprilie PCRM bea sampanie, opozitia si tineretul protesteaza
Aparent, alegerile parlamentare din 5 aprilie au fost libere. Insa, evenimentele care au urmat dupa anuntarea rezultatelor votarii au trezit suspiciuni si revolta formatiunilor politice si a unei parti a electoratului.
Rezina. In raionul Rezina toate cele 41 sectii de votare s-au deschis la timp si au activat, potrivit reprezentantilor Consiliului electoral raional de circumscriptie, conform legislatiei in vigoare. Participarea alegatorilor a fost una din cele mai active in ultimul deceniu. Din 32794 de alegatori inscrisi in listele de votare la urne s-au prezentat 22481 persoane (68,5%), inclusiv 646 de alegatori din Ribnita. La toate sectiile de votare procesul alegerilor a fost monitorizat de reprezentanti ai concurentilor electorali, organismelor civile nationale si internationale.
Potrivit datelor Consiliului electoral raional de circumscriptie, cei mai activi au fost alegatorii din comunele Horodiste, Pripiceni-Razesi, Solonceni, satele Ignatei, Echimauti, Buciusca, unde catre ora 18.45 la votare participase 68-77% din persoanele incluse in liste. In primaria Rezina, Ciniseuti, Papauti la urnele de vot s-au prezentat mai putin de 60 la suta din alegatori.
Presedintele Consiliului electoral raional Boris Artin a declarat pentru CUVINTUL ca nici de la concurentii electorali, nici de la observatori, nici de la politie nu au parvenit contestatii. Observatorii de la sectiile de votare insa ne-au vorbit despre mai multe incalcari ale legislatiei in vigoare. La sectiile de votare din Rezina, de exemplu, listele de votare erau pline de suflete moarte. Ion Perciun, observator PLDM la sectia de votare nr.3 Rezina ne-a declarat ca doi nepoti de-ai sai si citiva vecini, decedati citiva ani in urma, dar si feciorul care demult are viza de resedinta in Chisinau, inca figureaza in lista alegatorilor. Iar membrul biroului electoral de la aceeasi sectie, Petru Moticailo a precizat, ca, desi locuieste in Rezina de multi ani, ca si la alegerile precedente, nu s-a regasit in liste.
Si presedintele biroului de votare nr.5, Tatiana Batisti a remarcat ca multi alegatori nu se regasesc in liste. Potrivit dumneaei istoria aceasta se repeta de la alegeri la alegeri, listele nefiind verificate si actualizate de primarie. Din aceasta cauza la biroul de votare nr. 5 in listele suplimentare au fost inscrisi tocmai 338 de alegatori, aproape un sfert din cei care au participat la alegeri.
In total 1174 de rezineni, ori 20 la suta din alegatorii care au participat la votare, lipseau in listele de baza si au fost inclusi in listele suplimentare. Reprezentantii concurentilor electorali au semnalat si alte incalcari. In unele cazuri cu urnele mobile plecau acasa la alegatori doar reprezentantii PCRM, care „le ajutau” batrinilor sa puna stampila anume pe secera si ciocan. La unii alegatori in anexele buletinelor de identitate nu li se aplica stampila „votat”. Gheorghe Clapaniuc (AMN), a mentionat ca la mai multe sectii de votare din Rezina, Meseni s.a. localitati urnele pentru buletinele de vot au fost invelite in material rosu, culoarea partidului de guvernamint. La sectia de votare de la LT ”A.S.Puskin” din Rezina un alegator a descoperit ca in lista de votare cineva deja semnase in dreptul numelui sau. Mariana Taban, observator local LADOM a comunicat observatorilor OSCE ca la sectia de votare Ignatei, la ora 6,30 urna pentru voturi deja era sigilata, desi erau prezenti doar patru membri ai biroului electoral din 11 si nici un observator. Toate incercarile noastre de a resigila urna in prezenta tuturor membrilor biroului si a observatorilor au fost tratate cu un refuz categoric de conducere biroului, a precizat M.Taban.
Soldanesti. La electoralele precedente in listele de votare erau inscrisi circa 26 mii de cetateni, iar duminica in liste erau incluse 30,3 mii de persoane. De exemplu, la Glingeni, Vadul-Rascov, Sipca, Mihuleni si alte localitati in liste au fost inscrisi cite 80-120 de oameni despre care se stia cu precizie ca de multi ani sunt plecati de la bastina. Iar in satul Socola, potrivit Valentinei Paerele, presedintele sectiei de votare, fiecare al 5-lea din cei inclusi in liste se afla in afara tarii. Conform informatiei obtinute de la Consiliul electoral raional de circumscriptie, in ansamblu pe raion, la vot au participat mai mult de 19 mii de cetateni. In timp ce la Climautii-de-Jos, Sipca si Zahorna la sectiile de votare au venit aproximativ 70 la suta din alegatori, la Pohoarna si Oliscani prezenta la urne abia de a atins cota de 51%.
Pentru a monitoriza desfasurarea procesului electoral, in teritoriu s-au deplasat mai multi observatori nationali si internationali, inclusiv reprezentanti ai OSCE si LADOM, care au sesizat un sir de incalcari admise la sectiile de votare. Spre exemplu, in unele birouri electorale n-au fost afisate listele alegatorilor, in altele - se facea agitatie nemijlocit in timpul alegerilor. Multi membri ai comisiilor si-au permis sa utilizeze aparatele mobile in timpul votarii. Dupa cum au mentionat mai multi interlocutori, intre care Victor Ous, primarul de Pohoarna, unii consateni, care ani la rind au participat la votare in baza pasaportului sovietic, in anul curent nu au fost admisi la urna de vot doar pe motiv ca nu aveau codul personal - acestia sunt in virsta si nu doresc sa mearga in centrul raional pentru a-si perfecta actele respective, in baza carora sa aiba dreptul la alegeri.
Intr-o situatie stupida s-au pomenit mai multi cetateni care nu s-au regasit in liste si nu au fost admisi la votare. Ambii parinti au votat la sectia respectiva din oras, dar mie nu mi s-a permis pe motiv ca din greseala cuiva nu am fost inclus in lista, ne spunea Tudor Bodiu din Soldanesti.
La celelalte alegeri am votat la Socola, lucru care astazi nu mi s-a permis, ne spunea Andrei Prepelita. Motivul este ca eu, desi sunt domiciliat in Socola, in buletinul de identitate am indicata viza de resedinta in satul Vadul-Rascov. Dar astazi noi alegem Legislativul republican in cadrul unei singuri circumscriptii si, reiese, ca nu conteaza unde votezi, se indigna Andrei Prepelita.
Alegerile de duminica din raionul Soldanesti au demonstrat: listele alegatorilor au fost pregatite foarte prost. Pe an ce trece este in crestere numarul celor inclusi in listele suplimentare. Zece la suta din totalul votantilor din s. Oliscani il constituie cetatenii de pe lista suplimentara. La Fuzauca, acest indice este si mai impunator: aproximativ 15 la suta din numarul participantilor la scrutin. Iar la Soldanesti fiecare al cincilea alegator a obtinut permisiunea de a vota doar dupa ce a fost inscris in listele suplimentare.
In opinia lui Nicolae Timofti, antreprenor din Soldanesti, procentul inalt de voturi pentru PCRM a fost determinat de alegatorii in etate care continua sa ramina sub influenta puternica a comunistilor care au reusit sa convinga lumea ca „daca vin democratii la putere nu mai vedeti pensii si salarii”, precum avertiza chiar V.Voronin in cadrul intilnirii preelectorale la Soldanesti. Si multi l-au crezut...
La Soldanesti, care dupa alegerile din 2007 este condus de reprezentantii PPCD, de vreo sase ori s-a redus numarul celor care au votat cu „inima” lui Rosca. In acelasi timp la Parcani, in fruntea caruia de asemenea este un primar pepecedist, cu partidul lui Iu.Rosca au votat 133 de alegatori, iar 182 de voturi le-a acumulat partidul de guvernamint. Antreprenorul Anatol Turcan ne-a argumentat situatia din Soldanesti astfel: "Inainte, autoritatile locale se gindeau mai mult la solutionarea problemelor orasului, in timp ce in prezent mai multi alesi ai poporului se straduie doar sa-si rezolve chestiunile personale. Pina la urma lumea ii sanctioneaza dur pe cei care incearca s-o duca de nas", a mentionat A.Turcan.
In ansamblu pe raionul Soldanesti, in comparatie cu alegerile locale din 2007, numarul sustinatorilor AMN s-a micsorat de la 3,3 mii pina la 2,6 mii. De trei ori s-a redus detasamentul sustinatorilor PPCD. In schimb aproape s-a dublat numarul celor care au dat prioritate comunistilor.
Soarta alegerilor, de fapt, a fost hotarita in campania electorala, cind lumea „a fost convinsa” de succesele actualei guvernari, ne-a declarat Maria Oprea din Sestaci, care ne-a mai spus ca, pentru prima data de la 1991 incoace, si la Sestaci comunistii au acumulat multe voturi, desi mai multi sestaceni, totusi, sustin fortele democratice.
Mai multi observatori acreditati in raionul Soldanesti de LADOM au mentionat ca duminica scrutinul nu au fost fraudat. Destul de transparent s-a desfasurat si numararea voturilor.
Telenesti. Disdedimineata pietele din centrul raional si satul Sarateni erau pline de oameni care nici nu se gindeau la alegeri. Mai multa lume intrebata de ce nu merge la votare imi raspundea iritata: da ce am sa am eu din asta?
La sectia de votare situata in cladirea gimnaziului rus intr-un timp se formase cozi care faceau impresia ca Telenestiul s-a spart. Aici l-am intilnit pe Vadim Lelic, primarul orasului, apostrofat de unul din observatori ca ar influenta alegerile. Primarul a iesit din sala fiind bucuros de torentul de oameni care nu-si dadea rind la vot. Vera Rotaru, observatoare din partea PLDM ne-a spus ca cei de la PCRM se comporta necorect, precum s-au comportat si pe parcursul campaniei electorale.
Am incercat sa aflu de la citiva dintre cei care au iesit deja din sectiile de votare, pentru cine si pentru ce anume au votat. Unii au tacut, citiva, mai in virsta, au spus ca voteaza pentru stabilitate, iar citiva tineri au remarcat ca voteaza pentru schimbare.
La Consiliul electoral raional observatorii povesteau anecdote despre partidul de guvernamint chiar lui Leonid Turea, ex-presedintele comunist al raionului Telenesti pina in 2007.
La sediile din Telenesti ale partidelor am gasit doar cite un om — doi la telefoane, dar care erau inca in asteptarea unor informatii interesante.
Eugenia Rosca, observator national LADOM pentru raionul Telenesti, mi-a transmis ca la Bogzesti, Vasile Ozun (primarul localitatii, ales pe listele PCRM si care locuieste la Chisinau) a organizat simbata seara in centrul satului un piknik cu frigarui. Putea sa nu se cheltuie, mi-a spus unul din observatori, fiindca satul si asa va vota masiv cu comunistii, or guvernarea a bagat aici in ultimii ani destui bani in constructia unui gazoduct si a unui drum.
La Verejeni din doua difuzoare mari ridicate pe stilpi rasuna muzica populara. Si aici la sectia de votare se formase cozi. Am fost mirat sa-l vad pe Amer Aiman, medicul palestinian din Telenesti, pe post de observator din partea PCRM. L-am intrebat care ar fi cauza acestei metamorfoze politice. Doctorul mi-a raspuns ca recent a primit din mina lui Vladimir Voronin pasaportul de cetatean al Republicii Moldova si presedintele l-a indemnat sa ajute partidul de guvernamint la alegeri.
„Am primit cetatenia cu greu, desi in Moldova ma aflu de aproape 20 de ani. In Moldova am venit cu pasaport iordanian care demult nu mai este valabil. Cu acte de apatrid nu faci mare lucru", mi-a spus A.Aiman.
La sectia de votare din Verejeni era prezent dl Vasile Diacon, unul din cei trei operatori care efectuau exit poll-ul in teritoriul raionului Telenesti. Precum mi-a spus domnia sa, cite un operator mai activau la moment la Leuseni si Vasieni, sate aflate in vecinatatea Verejenilor. Dl Diacon nu a putut sa-mi dea prea multe detalii asupra lucrului sau, spunindu-mi doar ca nu toata lumea se destainuie cu cine a votat.
In opinia primarului s. Verejeni, Olga Gherman, electorala 2009 a fost cea mai murdara din cite le-a avut dumneaei. De atita nu a dorit sa se incadreze in alegeri, desi i s-a propus un loc bun pe lista unui partid, a mai adaugat primarul.
Apropo, si Vadim Lelic, primarul de Telenesti ni s-a destainuit ca din aceleasi considerente a evitat sa participe la alegerile parlamentare in calitate de concurent electoral. Noi avem mult de lucru aici, a concretizat dinsul.
In ansamblu pe raionul Telenesti la votare au participat 31034 de alegatori din cei 48118 inscrisi pe liste. Cu PCRM au votat 12786 alegatori sau 41,97%, cu PPCD — 1242 sau 4,08% Cele mai multe voturi PPCD le-a acumulat la Ghiliceni, Negureni si Cisla, unde primarii au ramas pe pozitiile acestui partid. Peste un an dupa ce o mare parte din activistii PPCD in raionul Telenesti au abondanat formatiunea, a urmat si batalia hotaritoare - electoratul a dat lovitura de gratie acestei formatiuni in care multa lume a avut mare incredere…
Or. Telenesti, satele Cazanesti, Vadul-Leca, Budai, Chitcani au votat masiv partridele democratice. Alexei Rotaru, operator de televiziune prin cablu la Saratenii Vechi explica votul masiv anticomunist din aceste localitati prin prezenta larga a TV prin cablu si satelit. Acolo nu privesc numai televiziunile subordonate guvernarii si de atita oamenii au posibilitate sa compare, sa analizeze lucrurile, a mentionat A.Rotaru.
Orhei. Mihai Batrincea, vicepresedintele Consiliului electoral raional de circumscriptie incerca mai bine de un sfert de ora sa-i explice unui alegator-pensionar de la Peresecina ca nu va putea vota decit avind pasaport sau buletin de identitate.
— Ne-au parvenit citeva semnale din teritoriu, dar acestea nu pot fi numite contestatii. Cei implicati in procesul electoral pot sa scape incalcari grave alergind dupa niste cazuri nesemnificative, a spus dinsul.
Valeriu Covas, avocat si observator national LADOM a mentionat ca dupa faptul cum se comporta lideri comunisti locali in ultimele zile, dar si in ziua scrutinului, si-a facut impresia ca se pune ceva la cale. Comunistii nu si-au facut publicitate in presa locala, nu s-au prezentat nici la dezbateri. In schimb au utilizat maximal, incalcind legislatia, resursele administrative. Petrecind observatorii de la OSCE, Valeriu a plecat la politie sa se clarifice din care motive fusese retinut unul din observatorii PL.
Sergiu Miron, liderul din Orhei al aceleiasi formatiuni, lua explicatii asupra unui caz iesit din comun depistat de o doamna care era observator PL la sectia de votare de la scoala de muzica: o alegatoare a votat de doua ori, folosind si pasaportul mamei sale.
In genere, ne-a spus Sergiu, politia a „lucrat” destul de pronuntat asupra echipei PL din Orhei, la provocari participind persoane cu antecedente penale, care se presupune ca ar fi fost dirijati de oamenii legii.
„Ulterior am depistat o asemenea persoana la Chiperceni. Mama baiatului ne-a spus ca fiul ei a fost luat de catre politistul de sector si dus la Orhei unde i s-a spus sa participe la intilniri ale reprezentantilor partidelor cu alegatorii, sa rupa afise si chiar sa provoace batai. Am facut destule contestatii, insa deocamdata nu avem nici un fel de reactii", a mai adaugat Sergiu.
Rezultatele alegerilor au creat o stare de soc in tabara democtratilor. Apropo, slujitorii Klaus si Damian de la biserica catolica din Orhei (un german si un indonezian) au facut servicii divine pe parcursul intregii saptamini de pina la alegeri pentru luminarea mintii moldovenilor asa ca acestea sa voteze nu numai pentru satisfacerea necesitatilor primare, dar si pentru schimbarea destinului lor. Multa lume a apreciat fapta preotilor, remarcind ca Cel de Sus poate era mai ingaduitor daca auzea si ruga parintelui Ioan Vulpe, ale altor slujitori ai bisericilor si manastirilor din teritoriu.
Oricum, din cei 87773 de alegatori inclusi in liste in localitatile raionului Orhei la scrutin au participat 53995 de persoane. 19733 (sau 38,8% mai mult decit la alegerile din 2001 si 2007) au votat cu PCRM. In acelas timp, cu PPCD, favoritul scrutinelor precedente in raionul Orhei, de data aceasta au votat numai 1407 alegatori (2,6 la suta).
Tudor Iascenco, Ion Cernei, Natalia Golub,
Tatiana Vrajitoru, 10 aprilie 2009
Rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 in regiunea Orhei
In scrutinul de duminica pentru concurentii electorali inclusi in buletine au votat (in %):
Raionul Orhei:
PCRM 38,8
PL 15,3
AMN 11,2
PLDM 10,9
PSD 6,9
PD 6,9
UCM 4,0
PPCD 2,6
Ceilalti candidati - in total sub 4%.
Raionul Rezina:
PCRM 55,74
PLDM 16,82
PL 7,98
AMN 7,03
PPCD 4,65
PDM 3,3
PSD 1,91
Ceilalti candidati - in total sub 3%.
Raionul Soldanesti
PCRM 54,97
PLDM 19,54
AMN 13,48
PL 6,35
PPCD 4,37
PDM 2,99
PSD 2,86
UCM 1,3
MAE 1,12
Ceilalti candidati - in total sub 3%.
Raionul Telenesti
PCRM 41,97
PLDM 20,94
AMN 14,3
PL 8,73
PPCD 4,08
PD 3,57
UCM 3,51
PSD 3,2
Candidatii independenti - in total sub 5%.
10 aprilie 2009
Gata pentru alegeri
81 de sectii de votare care vor activa In localitatile raionului Orhei au primit deja de la Consiliul electoral toate ustensilele necesare - In total peste 20 articole pentru fiecare: de la stampile pina la rigle, scotch si luminari.
Dupa cum a relatat pentru „C” Mihai Batrincea, vicepresedintele Consiliului electoral al circumscriptiei nr.25 Orhei,
fiecare sectie de votare a primit, conform unor norme stabilite de mai bine de 12 ani, patru stampile cu insertia „Votat”, una – cu insertia „Retras” pentru concurentii electorali retrasi de pe liste; alta — cu insertia „Anulat” pentru buletinele care nu au fost utilizate. De asemenea fiecare sectie a mai primit cite o stampila pentru aplicare pe buletinele utilizate si pe procesele verbale si alta de metal pentru sigiliu.
Daca rigorile In ce priveste numarul de stampile nu se schimba, apoi la alegerile curente buletinele nu vor fi distribuite la Consiliul electoral, dar vor fi primite In pachete direct de la tipografie, conform comenzii facute de catre fiecare comisie electorala de sector. Daca, spre exemplu, localitatea are 700 de alegatori Inscrisi pe liste, tot atitea buletine va primi comisia electorala conform comenzii, a remarcat dl Batrincea. Aceste pachete cu buletine urmeaza sa ajunga In fiecare din localitatile date sub paza In ajunul zilei alegerilor. Procedura de numarare a voturilor, de transportare a acestora la Consiliul electoral de circumscriptie dupa procesul de votare ramine aceiasi.
Dl Batrincea a precizat si numarul alegatorilor din raionul Orhei, care au fost Introdusi In liste: 87 739. Comisiile electorale au verificat listele de alegatori dupa care acestea au fost trimise pentru confruntare cu informatia de la Departamentul Tehnologii Informationale. Teoretic rigorile impuse de catre Codul Electoral ar trebui sa evite tentativele de frauda, a precizat M.Batrincea.
In imagine: M.Batrincea, vicepresedintele Consiliului electoral si Lilia Budescu, secretarul consiliului, Inainte de distribuirea ustensilelor pentru sectiile de votare.
Ion Cernei, 3 aprilie 2009
Comunistii juruiesc, iar noi, prostii, tragem nadejde
Inca pe cind abia a Inceput sa se aminteasca despre alegeri, agitatorii comunisti au si pornit a cleveti alte partide. Cel mai tare In ziarele de limba rusa. Toata opozitia pentru ei Is dusmanii poporului moldovenesc. Cica numai Partidul Comunistilor a adus Moldova la bine, a ridicat economia, a usurat viata populatiei. Cu ce? Cu laude si juruieli.
Daca Snegur a Inceput de la zero, apoi comunistii, cind au venit, puneau bete In roate. Ei au distrus economia, pentru ca ei erau primari, presedinti de colhozuri, directori de fabrici si uzine, brigadieri In agricultura, ocupau alte posturi de conducere. Nu Inteleg cum zic ca au ridicat economia, ca noi, batrinii, umblam cirpiti - pentru haine si Incaltaminte nu ne ajung pensiile despre care spun ca le-au ridicat de nu stiu cite ori. Dar de cite ori au crescut preturile?! Ce pot face eu cu 700 de lei pe luna? Am pamint, dar cine sa-l lucreze? Aratul costa 10 lei arul, la lucru un om cu ziua - 80-100 de lei. Totul e scump - numai pentru o tona de carbune Iti trebuie 2500 de lei, adica pensia pe aproape patru luni! Lauda goala a comunistilor! S-au Intors nu cu fata spre sat, dar cu spatele. Case darimate si pustii, lumea leapada tara pe care au Imbogatit-o comunistii, se duce pe un cap dupa cistig In lumea mare, multi nu mai vin Inapoi. Pamintul e Imburuienit, multi trag foame, despre frig nici nu mai zic, mai ales cind e vorba de un batrin asa ca mine - abea tin tocul In mina.
Cita lauda a fost si cu Anul tineretului! Dar nu se vede nici o schimbare.
Anul trecut a fost mare zarva Intr-un ziar de limba rusa de la Chisinau ca cineva a lipit emblema fascistilor pe un gard. Da, ceea ce a fost nu trebuie sa se repete. Dar de ce Intilnim la tot pasul secera si ciocanul, emblema comunistilor, care a dus In mormint mai multa lume si decit fascismul, a umplut Siberia cu moldoveni, de unde multi nu s-au mai Intors, au organizat foametea, In urma careia au murit zeci de mii de suflete? Si-au cerut comunistii scuze de la victime? Nu. Poate nu-s acei comunisti, veti spune. Dar nici nemtii nu mai sunt acei, Insa si-au cerut iertare de la victimele lor si le-au platit bani, pe cind ale noastre victime Inca umbla pe drumuri sa obtina despagubiri. Noi de-acum am trait In socia-lismul simplu, apoi dezvoltat, care socialism sa mai asteptam, sa mai construim?
Un oarecare spune Intr-un ziar de la Chisinau, denumirea caruia Incepe cu "Nezavisimaia", ca nu vede nimic rau ca armata a 14-ea a Rusiei se afla pe teritoriul Transnistriei, adica a Republicii Moldova, ca el a vazut numai niste santinele acolo. Cum sa nu, santinele! Dar depozitele cu armament? Noua ne trebuiesc ele aici? Poate sa cada In regiunea ceea vreun avion sau elicopter, sa se Intimple un incendiu si atunci va fi o adevarata catastrofa. Din Pribaltica, daca i s-a cerut hotarit, Rusia si-a scos armata, iar de la nou nu. Vedeti dumneavoastra, Rusia are aici interese geopolitice! Iar noi nu avem dreptul sa avem interes pe pamintul nostru!
Tot aceasta gazeta de mai multe ori se Impiedica de Rominia, dind din coada In fata Rusiei. Da, dupa bastina suntem basarabeni, dar dupa neam, limba, obiceiuri si credinta suntem romini. Cind s-au unit Moldova si Muntenia, fiind toti un neam si o limba, au numit tara Rominia.
Permanent auzim de drepturile omului. Care drepturi? Multi dintre noi, pensionarii, am ramas cu pasaportul sovietic, desi asa tara demult nu exista. Cu acest document, care ne identifica "moldavanin", putem vota. Dar unde-i dreptul nostru sa ne alegem presedintele tarii?
Noi, cei care am ridicat tara din ruini dupa razboi, avem pensii mai mici decit cei care iese acum la pensie. Comunistii numai ne mint. In campania electorala trecuta dna Ostapciuc, a promis ca veteranii vor primi cite 25 de lei pe luna pentru medaliile cu care sunt decorati. Citi ani au trecut de atunci, cine a Incurcat-o sa-si Indeplineasca promisiunea, ca doar a fost presedinte de parlament si la putere au fost comunistii?
Comunistii juruiesc, iar noi, prostii, tragem nadejde. Nu vedem pe nimeni sa vina prin sate sa le lamureasca la batrini ce drepturi au. Multi pensionari voteaza cu comunistii pentru ca acestea dau pensiile la vreme. Nu se uita ca aceasta e numai ca un os aruncat la ciine, care nu tine de foame. Ca daca s-or Intoarce acasa cei plecati peste hotare, care acum trimit bani In tara, nu mai avem de unde astepta pensii.
Dar In agricultura ce se face? CUVINTUL a scris de mai multe ori cum se comporta autoritatile comuniste cu Andrei Girlea,care, In loc sa fie ajutat de stat, primeste batjocura, umbla numai prin judecati. Dar daca nu lucra el aceste 3 mii de hectare de pamint - ramineau pirloaga si mii de familii de sateni ramineau flaminzi.
Cita saracie In tara asta, dar In loc sa faca locuri de munca, fac monumente. Si nu celor care au fost deportati sau au murit de foame, dar celor care ne-au adus puterea sovietica. Vor In veci sa ramina urma lor aici! Vedem ca la sarbatorile organizate la monumentele ostasilor sovietici Intotdeauna merg presedintele si conducerea tarii, dar cind regele Mihai al Rominiei a vizitat cimitirul ostasilor romini morti In timpul celui de-al doilea razboi mondial, din conducerea tarii nu s-a aratat nimeni.
Creste numarul partidelor ca ciupercile dupa ploaie, din cauza asta pierdem mii de voturi In favoarea comunistilor si acolitilor lor. Trebuie lasata ambitia si sa se uneasca toate partidele democratice launloc - aduceti-va aminte de fabula cind un tata a pus cei trei feciori sa rupa fiecare cite o nuia din matura si au rupt cu usurinta, dar cind au dat sa rupa toata matura - n-au putut. Numai uniti vom scoate tara din nevoi. Sa votam oameni cu suflet pentru tara si popor.
Iosif Goncear, s. Papauti, 3 aprilie 2009
Satul moldovenesc: prezent si viitor
In Moldova majoritatea posturilor nationale de televiziune si radio, asa-numitele ziare publice, si nu numai, In campaniile electorale lucreaza pentru partidul de guvernamint. Electorala 2009 s-a deosebit de precedentele si prin faptul ca, pentru prima data, institutiile mass-media locale neangajate, scrise si electronice, au desfasurat o campanie ampla, bine organizata si coordonata, de informare echidistanta, obiectiva a cetatenilor despre concurentii electorali si programele lor, de promovare a participarii active a alegatorilor In alegerile parlamentare,
Acest lucru s-a reusit gratie proiectului „Actiuni media pentru educatie electorala” realizat de Fundatia Eurasia In parteneriat cu Asociatia Presei Independente, 14 posturi TV si 8 ziare regionale si locale, inclusiv „Impuls TV” Soldanesti si CUVINTUL Rezina. In realizarea proiectului s-au inclus 22 jurnalisti de la TV si din presa scrisa din diferite regiuni ale republicii.
Postul de televiziune „Impuls TV” le-a oferit tuturor concurentilor electorali, Inregistrati de Comisia Electorala Centrala (CEC), posibilitatea sa participe la patru dezbateri televizate axate pe una din cele mai actuale probleme ale republicii – „Satul moldovenesc: prezent si viitor”. In cele patru runde ale dezbaterilor au participat (In ordinea Inregistrarii la CEC): Dumitru Godoroja - PSD, Valeriu Munteanu - PL, Vasile Gavrilita - AMN, Ghenadie Vaculovschi - PPCD (foto 1); Nicolae Dorogan - PCRM, Nicolae Olaru - PLDM, Elena Burca - PD, Ion Prisacaru - UCM (foto 2); Zoia Jalba - MAE, Ion Doroban - PC, Vasile Placinta - PMU (foto 3) si Alexei Palancean - PE „AV” (foto 4). Moderator jurnalistul Victor Sofroni.
Nu toti au utilizat sansa
Scopul proiectului In care ne-am inclus si noi a fost ca In emisiuni si articole de educatie civica si electorala, In dezbaterile electorale si cele post-electorale (care vor urma), organizate la „Impuls TV” si publicate In saptaminalul CUVINTUL, cetatenilor sa li se puna la dispozitie informatii utile despre modalitatile de exercitare a dreptului la vot, dar si cit mai multe si mai diverse informatii despre partidele politice si candidatii independenti participanti la scrutin, platformele si viziunile acestora asupra prezentului si viitorului Republicii Moldova, ca la 5 aprilie alegatorii sa poata face o alegere constienta.
Am mentionat mai sus ca postul „Impuls TV” a expediat tuturor concurentilor electorali invitatii sa participe la dezbateri, fiind informati detaliat despre tema discutiilor, problemele care vor mai fi abordate, modalitatea de organizare a emisiunilor. Organizatorii erau convinsi ca formatiunile politice, dar si candidatii independenti nu vor rata sansa de a utiliza la maximum aceasta tribuna gratuita si eficienta de agitatie electorala. Nu toti Insa au dat curs invitatiei. AMN l-a delegat la dezbateri pe liderul organizatiei teritoriale Soldanesti, iar PCRM – pe unul din activistii sai locali, persoane care nu figureaza pe listele electorale ale acestor partide, alte formatiuni si candidati independenti (Uniunea Muncii „Patria-Rodina”, Stefan Uritu, Serghei Banari etc) au anuntat ca vor participa, dar pina la urma, sub diferite motive, nu s-au prezentat.
Asadar, referindu-se la prezentul si viitorul satului moldovenesc, participantii la dezbateri au evidentiat citeva probleme si sarcini majore.
Saracie si degradare
In afara de reprezentantul PCRM, toti participantii la dezbateri au constatat ca de la 2001 Incoace satul moldovenesc a saracit si a degradat considerabil. Agricultura se afla la pamint, doar 40 la suta din localitati au apeducte, 17 la suta - sisteme de canalizare, 90 la suta din drumuri sunt deteriorate, natalitatea este In permanenta scadere, iar mortalitatea populatiei – In crestere, se Inchid scolile si gradinitele, satele Imbatrinesc vertiginos. Cea mai mare parte a satenilor are un salariu sau o pensie de 3-4 ori mai mica decit cosul minim de consum (D.Godoroja, N.Olaru).
Astazi minimum 20 la suta din gospodariile satesti sunt parasite, zeci de mii de hectare de pamint stau paragina, programul „Satul Moldovenesc” despre care guvernarea vorbeste cu mult fast este, de fapt, o fictie (V.Garvrilita, I. Daraban).
Sute de mii de copii au ramas In voia soartei, statul s-a eschivat complet de la problemele educatiei tinerei generatii, neglijeaza institutul familiei (V.Munteanu).
Guvernarea se lauda mult cu constructia de gazoducte. Dar magistralele, de regula, sunt aduse pina la marginea satelor, sau, In cel mai bun caz, pina la o institutie publica, majoritatea absoluta a satenilor neavind posibilitate sa-si racordeze gospodariile la gazoducte din cauza costurilor extrem de mari pentru serviciile respective (N.Olaru).
La 1 ianuarie In republica aveam trei sate complet depopulate, 11 localitati In care mai ramasese citiva oameni. Statistica oficiala arata ca In ultimii ani si populatia raionului Soldanesti s-a redus cu peste 6 mii de persoane, a or. Balti – cu peste 20 mii de oameni (I.Prisacaru).
34 la suta din cei decedati sunt persoane apte de munca. Dupa numarul divorturilor, care In ultimii ani a crescut considerabil, (peste 50% din numarul total al casatoriilor) Moldova a iesit pe primul loc In Europa (E.Burca).
Statul nostru este afectat serios de coruptie, care si-a infiltrat metastazele pina In maduva guvernarii (Z.Jalba).
Cauzele acestei situatii, In opinia concurentilor, rezida In urmatoarele: guvernarea a lipsit administratiile satelor de sursele principale de existenta, facindu-le totalmente dependente de mofturile si interesele autoritatilor centrale si raionale; republica s-a transformat Intr-o piata de desfacere a produselor agroalimentare turcesti, poloneze, ucrainene etc, iar producatorii agricoli autohtoni gem greu sub teascul legislatiei nationale, nu au acces liber nici la piata interna, nici la cea externa de desfacere; toate actiunile guvernarii reies doar din interesele de partid sau de clan; migratia masiva a populatiei, In special a paturii cu virsta cuprinsa Intre 20 si 45 de ani, dupa cistig peste hotare; perpetuarea consecventa de catre Putere In rindul populatiei a mentalitatii de proletar, invidie si ura fata de cei cu spirit de Intreprinzator etc.
In ultimii opt ani partidul de guvernamint a mimat cu multa abilitate combaterea saraciei, elaborind In aceasta ordine de idei si citeva programe strategice. Dar, In urma implementarii acestor programe 72 la suta din populatia Republicii Moldova a ajuns sub pragul saraciei, satele au degradat nemaipomenit. Si doar un numar mic din rindul guvernantilor au acumulat averi fabuloase, ajungindu-se la situatia ca 1% din populatia tarii detine 80 la suta din bogatiile republicii, au precizat participantii la dezbateri.
N.Dorogan (PCRM) s-a straduit sa prezinte formatiunea sa sub aspect pozitiv, dar spusele dumnealui despre investitiile facute In restabilirea gradinitelor, institutiilor de Invatamint si a celor medicale, crearea conditiilor pentru atragerea cadrelor tinere In sectorul rural imediat au fost combatute de oponenti cu dovezi mult mai grele.
Relansarea economiei
Toti vorbitorii au Incercat sa convinga electoratul ca formatiunile lor au programe solide, bine chibzuite de guvernare si daca vor ajunge In parlament, numaidecit vor scoate tara din criza.
Potrivit lui D.Godoroja, bunaoara, PSD intentioneaza sa industrializeze sectorul agrar, creind cel putin 50 mii de locuri de munca. Intreprinderile nou create vor fi scutite pe 5 ani de impozite. Producatorii agricoli vor primi subventii de 700 lei la fiecare hectar. Problema desfacerii surplusurilor de cereale ar putea fi solutionata instalind un ciclu de fabrici de producere a nutreturilor combinate, care apoi sa fie utilizate pentru relansarea sectorului zootehnic autohton sau pentru export. Iar cea a fructelor si legumelor – construind vre-o 50 de centre frigorifice moderne pentru pastrarea produselor In stare proaspata si comercializarea lor treptata, pe parcursul anului Intreg.
Gazoductele de toate tipurile, potrivit lui D.Godoroja, dar si lui N.Olaru, ar trebui sa fie construite din banii proprietarilor Complexului de gaze din Moldova, adica a SA ”Moldova-Gaz” si a statului. Tot ei ar urma sa ramburseze treptat si investitiile facute pina acum In acest domeniu de agentii economici si persoanele fizice.
AMN, potrivit lui V.Gavrilita, intentioneaza sa deschida anual, In fiecare sat, cite o Intreprindere de prelucrare a productiei agricole, cheltuielile In acest scop fiind suportate de catre stat (60%) si agentii economici (40%). Ca mediul de afaceri din sectorul rural sa prinda puteri AMN prevede sa scuteasca noile Intreprinderi de toate impozitele, pe patru ani, sa asigure producatorii agricoli cu credite cu dobinzi mici, sa sustina recalificarea si sporirea calificatiei satenilor prin diferite sisteme de instruire, cointeresarea cadrelor tinere sa se angajeze In sectorul rural etc.
In opinia lui G.Vaculovschi problemele cu care se confrunta azi Moldova le pot solutiona doar oameni tineri, competenti. PPCD intentioneaza sa promoveze la conducerea tarii anume asemenea cadre. Iar economia poate fi relansata, fondind In fiecare raion cite un parc industrial, cu 150-200 locuri de munca, care sa deserveasca Intreg teritoriul In ce priveste prelucrarea productiei agricole, prestarea serviciilor.
Toti concurentii au mentionat ca agricultura trebuie subventionata de stat. Dar fiecare dintre ei concep acest lucru In mod diferit. Potrivit unora, toti producatorii agricoli trebuie subventionati In mod egal, alocindu-se din buget cite 500 (700-1000) lei la hectar. Altii considera ca statul ar trebui sa-si asume cea mai mare parte a grijilor legate de pastrarea, prelucrarea si desfacerea productiei agricole, inclusiv pe pietele straine. Dar mai Intii, trebuie ca satul sa devina un loc atractiv pentru trai, adica sa se creeze infrastructura necesara (drumuri, apeducte, gazoducte, locuri de munca bine platite, conditii de dezvoltare spirituala, lucruri care i-ar face pe cei plecati peste hotare, In special tineretul, sa se Intoarca acasa, or, anume cadrele, oricind si oriunde, au hotarit soarta succesului.
Cit priveste Imbunatatirea situatiei demografice, PLDM, PD, UCM etc mai promit sa plateasca sume solide (de la 5 mii la nasterea primului copil pina la 30 mii lei pentru cel de al treilea), indemnizatii solide tinerilor specialisti pentru constructia de locuinte, sa creeze conditii pentru odihna si o viata spirituala activa.
Solicitati sa treaca de la constatari si promisiuni la nominalizarea surselor de acoperire a cheltuielilor prevazute In programele electorale, concurentii au fost mai putin expliciti. Majoritatea au spus ca mizeaza mult pe investitiile de peste hotare. In opinia unora sursele necesare se vor acumula de la relansarea economiei, cresterea numarului de Intreprinderi si locuri de munca, volumului productiei comercializate In tara si peste hotare. Altii (E.Burca, I.Prisacari) considera ca Moldova are rezerve valutare solide, dar acestea se pastreaza In banci straine si de acesti bani se folosesc alte tari. Ar trebui reduse cardinal cheltuielile pentru birocratie. La noi sunt prea multe ministere, structuri de stat inutile finantate din bugetului public. Acelas Parlament ar putea fi redus, fara careva urmari negative pentru tara, pina la maximum 50 de deputati, din care jumatate sa fie alesi pe liste de partid, iar alta jumatate – pe circumscriptii uninominale.
Sute de milioane de lei, In loc sa fie investiti In necesitatile vitale ale tarii, inclusiv amenajarea si modernizarea infrastructurii satelor, sunt cheltuiti In mod arbitrar pentru fel de fel de capricii ale guvernantilor (A.Palancean, V.Placinta, I.Doroban s.a.).
Salariul mediu de 500 de euro? O utopie!
Concurentii electorali au pus accentul In mesajele lor electorale pe promisiunea de a majora salariul In urmatorii patru ani pina la 7 mii de lei (altii si-au fixat chiar obiectivul de 10 mii lei), a pensiilor – pina la 2500 lei, stabilirea unor indemnizatii solide la nasterea copiilor, pentru tinerii specialisti stabiliti cu traiul la sat si subventii de 500-1000 de lei pentru tarani etc. Cit de reale sunt aceste promisiuni In situatia noastra concreta, mai ales In conditiile crizei financiare globale care se simte destul de evident si In R.Moldova?
Doctorul In economie Vasile Soimaru, ex-parlamentar si conferentiar universitar considera ca «promisiunile de majorare a salariilor si a pensiilor facute In actuala campanie electorala au depasit orice limita. Comunistii, de exemplu, promit salarii de 500 de euro In timp ce, In februarie 2009, restantele la plata salariilor constituiau peste 8 milioane euro».
Dl Soimaru face urmatorul calcul: daca dam cite 500 de euro (6000 euro anual) la cele 1 mln 244 mii persoane ocupate In economie va fi nevoie de 7,5 miliarde de euro (105 miliarde de lei), ceea ce constituie echivalentul a patru sume anuale (a. 2008) cheltuite din Produsul Intern Brut pentru remunerarea muncii. Ca sa acumulam aceasta suma, afirma savantul, In urmatorii patru ani cresterea economica In republica trebuie sa fie minimum de 40% In an. In realitate, In R. Moldova acest indicatoriu, In cei mai buni ani nu a depasit 7 la suta.
In opt ani de guvernare comunista, mai mentioneaza V.Soimaru Intr-un interviu oferit ziarului "Timpul de dimineata" salariile In economia R.Moldova au crescut cu 25,5 la suta, iar productivitatea muncii – numai cu 8,9%, desi In mod normal ar fi trebuit sa se Intimple invers.
Din martie pina In decembrie 2008 restantele la salarii In Moldova au crescut cu 65% ajungind la 115 mln lei si situatia pe zi ce trece se agraveaza, mentioneaza V.Soimaru, accentuind: "ma tem ca acesta este doar Inceputul…".
Concluzii
In urma acestor dezbateri, ne-am creat urmatoarele impresii:
- programele concurentilor avintati In actualul scrutin parlamentar sunt cam departe de realitatea noastra concreta;
- concurentii au operat mai mult cu critici si constatari generale si mai putin cu solutii concrete, care ar fi convins alegatorii ca respectivii mai mult decit altii merita mandatul de parlamentar;
- sistemul de alegere a parlamentarilor pe liste de partid permite ca In Legislativ sa se strecoare multe persoane care nu au nici pregatirea si nici abilitatile necesare;
- desi nu au avut posibilitate sa se implice nemijlocit In dezbateri cu Intrebari sau replici, alegatorii au putut, cred, sa faca anumite concluzii despre concurentii electorali si, In ultima instanta, la 5 aprilie sa faca o alegere constienta.
Pentru conformitate, Tudor Iascenco, 3 aprilie 2009
Majoritatea moldovenilor aflati peste hotare nu vor vota
Am lucrat mai multi ani la Moscova si pot sa va spun ca sunt foarte multi moldoveni de-ai nostri acolo, piete intregi de vinzatori, santiere mari vorbesc romineste, parca am fi la Rezina sau la Chisinau. Dar cred ca foarte putini vor merge pe 5 aprilie la ambasada sa voteze.
De ce? Pentru ca majoritatea sunt ilegali, cumpara inregistrarea din trei in trei luni la piata (ca s-o faci legal nu-i de acord patronul, ca trebuie sa plateasca impozite pentru tine) si nu sunt repatriati numai pentru ca platesc regulat militienilor mita. Chiar daca angajatii ambasadei nu vor controla avem sau nu avem inregistrare legala, oamenii tot una se vor teme sa mearga sa voteze — probabil ca serviciile rusesti vor face filmari sa verifice cam citi moldoveni sunt de facto in tara fata de limita admisa.
Altii, care lucreaza mai departe de Moscova, tot cred ca nu vor face un drum la ambasada — de ce sa riste, sa fie prinsi de militie o data in plus? Si asa tremura tot timpul de frica repatrierii, acum si mita pentru militieni a crescut de la 300 de ruble la 1000 sau chiar mai mult. Pe femei la militie nu le bat, le iau documentele si le trimit dupa bani (pentru mita), dar barbatii mai sunt si batuti pe de asupra.
Desigur ca acolo, vorbim toata ziua intre noi despre casa, despre Moldova, despre conducerea tarii (ca fura, nu poate scoate tara din saracie...). Telefonam acasa si aflam noutatile: ca s-a scumpit zaharul, orezul, gazul, ca toate partidele promit pensii de sute de euro, salarii si locuri de munca... Au promis si comunistii, dar ce avem acum? Aducem de la Moscova zahar, orez, crupe in Moldova! Iata eu, mi-am pierdut locul la piata din Moscova, am stat un timp cu sotul la o vila, unde el era angajat, n-am gasit unde sa cistig si m-am intors acasa, la Rezina. Am mers si la piata, si pe la intreprinderi, dar nu am gasit un loc de lucru. Din ce sa traiesc aici? Astept sa se incheie anul scolar, sa-mi iau copilul si sa plec inapoi in Rusia.
Parerea mea este ca la 5 aprilie nimeni din sutele de mii de moldoveni aflati in Rusia, ca sa nu mai vorbim de statele din Europa, nu se va deplasa in Moldova special ca sa voteze. Sa fi fost cu o saptamina inainte de Pasti, ar fi venit majoritatea si precis ca nu votau pentru actuala conducere. Ei se uita ca acolo, in Rusia, un pensionar are doua sute de dolari pe luna si toate productele is mai ieftine decit in Moldova, iar aici ce faci tu cu 500 de lei pensie, daca numai incalzirea costa atita intr-o luna? Deci, actuala putere nu este in stare sa asigure cetatenilor un trai normal, locuri de lucru, ca sa nu ne lasam noi copiii acasa de capul lor sa se destrabaleze, sa se indeparteze de la drumul cel drept.
Zic, majoritatea celor plecati in Rusia au sa vina acasa nu la alegeri, ci la sarbatorile de Pasti si Prohoade. Se primeste un cerc inchis: cei plecati nu sunt multumiti de actuala conducere, vor schimbari in tara, vor sa se intoarca la bastina, sa aiba de lucru, salarii bune, sa traiasca pe pamintul lor, sa-si creasca si sa-si educe bine copiii, ca sa aiba cine-i tine la batrinete, dar nu contribuie la instalarea acestor schimbari.
Maria Suleac, or. Rezina, 27 martie 2009
Multi doresc. Dar cine poate sa fie parlamentar?
Urmatoarele dezbateri electorale la masa rotunda a saptamanalului CUVANTUL s-au axat pe tema „Ce calitati si ce competente trebuie sa intruneasca un deputat pentru ca Legislativul sa-si onoreze cu succes rolul sau si obligatiunile fata de societate?” La dezbateri au participat urmatorii concurenti electorali cu domiciliul in raionul Telenesti (in ordinea inregistrarii formatiunilor politice in calitate de concurenti electorali de catre Comisia Electorala Centrala): Alexei Mereuta, directorul SA „Constructorul”, nr. 32 pe lista PD; Boris Burca, presedintele raionului, nr. 16 pe lista AMN; Gheorghe Popa, medic veterinar si om de afaceri, nr. 50 pe lista PL; Angel Agache, politolog, presedintele forului de tineret „Noua Moldova”, nr. 13 pe lista PLDM; Stefan Gori, vicedirectorul spitalului raional, nr. 27 pe lista PSD. Candidatii pentru alegerile de deputati din partea celorlalte formatiuni antrenate in campania electorala, cu domiciliul in teritoriul raionului Telenesti, nu au dat curs invitatiei noastre.
Asadar, ce calitati si ce competente trebuie sa intruneasca un deputat pentru ca Legislativul sa-si onoreze cu succes rolul sau si obligatiunile fata de societate? Or, se stie ca, mai ales in ultimele doua parlamente, au nimerit foarte multe persoane intamplatoare, care au jucat un singur rol - cel de instrument de votare.
Alexei Mereuta, nascut in 1964, la Inesti. Licentiat al Universitatii Tehnice din Moldova (1985), inginer-constructor, director SA „Constructorul” din Telenesti. Peste 20 de ani activeaza in constructii, unde a parcurs calea de la maistru pana la director al societatii pe actiuni. Mai bine de 10 ani a activat in sindicate. De mai multe ori a fost ales consilier local de Inesti si consilier raional de Telenesti. Este prim-vicepresedinte al organizatiei raionale PD Telenesti.
- In primul rand, trebuie sa fii patriot, adica sa-ti iubesti vatra, plaiul, tara. Legislativul R.Moldova ales la 5 aprilie 2009 trebuie sa fie net superior celor anterioare din toate punctele de vedere. Or, pana in prezent sistemul de alegeri pe liste de partid s-a dovedit a fi unul prejudicios pentru electorat. Experienta parlamentarismului moldovenesc de la 1991 incoace demonstreaza ca unii si aceiasi oameni pot fi alesi la nesfarsit, sarind cu dibacie dintr-o luntre electorala care se scufunda in alta. Vasile Iovv este parlamentar inca din 1990, figurand ba pe lista agrarienilor, ba pe cea a comunistilor. Sau acelas Papusoi, presedintele Partidului Agrarian care acum vrea sa se strecoare in parlament impreuna cu comunistii. Exemple sunt destule, si acesti „activisti” vor produce tarii inca mult rau daca electoratul nu va sanctiona partidele care-i promoveaza. Acelas Vasile Iovv a fost autorul antireformei administrativ-teritoriale, in urma careea in Moldova s-a majorat brusc numarul birocratilor.
Un parlamentar trebuie sa fie dezvoltat multilateral si sa-si demonstreze competenta, profesionalismul prin fapte concrete. De exemplu, eu conduc mai multi ani o intreprindere care, in pofida tuturor dificultatilor, se mentine pe linia de plutire, asigurand cu locuri de munca si salarii zeci de specialisti, plateste regulat impozitele si taxele prevazute de legislatie. Un deputat mai trebuie sa se descurce in probleme de legislatie si economie. Personal cred ca dispun de calitatile si competentele necesare unui parlamentar. O experienta de peste doua decenii de activitate cu succes in constructii, o sfera destul de complicata, cred ca inseamna ceva si as putea fi de folos acolo. Si varsta imi permite sa sensibilizez problemele diferitor categorii de populatie, inclusiv ale tineretului, dar si ale celor in etate. Eu sunt un om echilibrat, evit extremitatile. De altfel si partidul nostru este unul de centru, care in toti acesti ani a incercat sa apropie si sa impace stanga cu dreapta. Lumea din raion ma cunoaste si datorita activitatii in Consiliul raional, unde mi-am facut onest datoria. Daca dupa patru ani voi simti ca nu mai sunt in stare sa fac fata obligatiilor, voi ceda locul altor persoane, mai tinere si mai competente.
Boris Burca, nascut in 1950, la Vadul-Leca, comuna Cazanesti, inginer-mecanic. Absolvent al Colegiului Agricol din Soroca (1969) si al Universitatii Agrare (1976). A activat in calitate de loctiitor de brigadier in sovhozul din s. Mitoc, raionul Orhei, inginer-sef in gospodaria silvica, inginer-sef in asociatia de chimizare a agriculturii, director de sovhoz si presedinte de colhoz, presedinte al executivului raional Telenesti, subprefect al judetului Orhei, cativa ani a condus gospodaria agricola din satul natal Cazanesti, iar din iulie 2007 pana in prezent este presedinte al raionului Telenesti. Consilier local din 1982, consilier raional din 1989. Presedintele filialei Telenesti a Partidului „Alianta „Moldova Noastra”.
- Un deputat, mai intai de toate, trebuie sa-si iubeasca tara, istoria, limba si traditiile. Sa fie om cu caracter si vointa puternica, fiindca tradatorii apar anume printre cei slabi de inger. Problemele cu care ne confruntam de la 1991 incoace au fost conditionate de faptul ca in rolul de lideri am avut prea multe cozi de topor, care, la prima incercare, au tradat cauza nationala. Numai cat a pierdut republica din cauza demiterii in 2000 a Guvernului Sturza, cel mai reformator guvern din cate a avut Republica Moldova! Daca deputatii pepecedisti atunci nu le-ar fi ajutat comunistilor sa doboare guvernul, posibil ca Moldova acum era, alaturi de Republicile Baltice si Romania, in Uniunea Europeana. Dar cei 40 de deputati comunisti, impreuna cu 14 deputati PPCD, ne-au facut bucata. Numai ca atunci, in loc sa-i puna la respect, republica iarasi i-a ales in Parlament. Din cele traite, electoratul trebuie totusi sa traga anumite concluzii, sa se dumireasca cui incredinteaza soarta tarii. Or, nu mai este loc in legislativ pentru tipalai si spalatori de creieri. Cui i-a placut campania de umilire a alesilor locali si raionali care au abandonat PPCD-ul in primavara anului trecut!?
La intalnirile cu alegatorii eu pun accentul pe cateva lucruri principiale. Mai intai le spun oamenilor cine sunt eu si ce am reusit sa fac pana acum, ce urme am lasat pe acest pamant si sunt bucuros cand oamenii insista sa ma descoase cat mai mult in ce priveste eficienta activitatii mele in toate domeniile. Totodata le propun alegatorilor sa procedeze la fel cu toti concurentii electorali, ca sa se documenteze bine in ce priveste capacitatile concrete ale fiecaruia.
Echipa AMN, care doreste sa vina in parlament, intruneste specialisti in toate domeniile: agricultura, industrie, jurisprudenta, cultura care deja au demonstrat, in domeniile lor de activitate, ca sunt capabili sa faca mai mult.
Eu personal consider ca intrunesc toate calitatile si capacitatile necesare unui parlamentar. Dupa trei decenii de activitate in regiunea Orhei ma cunoaste foarte multa lume, cu care nu-mi este rusine sa ma intalnesc. Din 1989 m-am incadrat in lupta pentru renasterea noastra nationala, ramanand ferm pe aceleasi pozitii.
Gheorghe Popa, nascut in 1964, la Mandresti, raionul Telenesti. A absolvit facultatea de veterinarie in anul 1984. Si-a inceput activitatea in calitate de medic-veterinar de sector la Mandresti. Dupa un an s-a angajat in aceiasi functie la complexul de crestere a porcinelor din Telenesti. In acelasi an a fost ales presedinte al comitetului sindical al intreprinderii respective, unde a muncit mai bine de un deceniu. In 1994, dupa ce complexul a fost lichidat, Gh. Popa s-a lansat in afaceri. Este lider al organizatiei raionale a PL din iulie 2007.
- Un deputat trebuie sa fie bun profesionist, un om onest si cu o reputatie ireprosabila, ca sa nu poata fi santajat de nimeni. Cu regret, cea mai mare parte a clasei politice din Moldova, care s-a aflat la putere de la 1991 incoace, a avut multe pacate, din ce cauza a fost manipulata si din interior, si din exterior. Am impresia ca majoritatea deputatilor, mai ales de la 2001 incoace, se ocupa de orice, numai nu de elaborarea legilor - misiunea lor principala in parlament. Numai in R.Moldova deputatii sunt vesnic preocupati de impartirea ajutoarelor umanitare, impartirea banilor publici sustinatorilor lor. Raionul Telenesti poate servi drept exemplu in aceasta ordine de idei. De cand echipa PCRM nu mai este la conducerea raionului guvernarea comunista aloca bani din bugetul de stat doar primariilor conduse de primari alesi pe lista PCRM si a mai avut grija sa-si instaleze oamenii sai in fruntea tuturor serviciilor desconcentrate in teritoriu. Activitatea fostului si actualului legislativ de asemenea nu rezista criticii. Majoritatea actelor normative este votata orbeste fara a se tine cont de propunerile si observatiile opozitiei. Venind la putere, noi vom elimina odata si pentru totdeauna aceasta practica din activitatea parlamentului.
Cred ca am abilitatile si calitatile necesare unui parlamentar. Activand in sindicate mai bine de un deceniu am acumulat o experienta buna de lucru cu oamenii. Stiu ca deputatul nu trebuie sa se implice in afaceri. El trebuie sa faca legi care sa asigure buna functionare a structurilor statului, dar si conditii bune de viata si activitate pentru cetateni, ca tara sa prospere.
Angel Agache, nascut in 1976, la Negureni, raionul Telenesti, jurist si politolog. A studiat la Universitatea Cooperatist-Comerciala, Academia de Studii Economice, Academia de Drept din Moldova, Scoala de Studii Academice Postuniversitare „Ovidiu Sincai” din Bucuresti, Institutul European de Studii Politice Chisinau–Strasbourg. A fost presedinte al Ligii Studentilor Universitatii Cooperatist-Comerciale, presedinte al Federatiei Organizatiilor Studentesti si de Tineret din Moldova, presedinte al Forului de Tineret „Noua Moldova”. Din 2008 este membru al Consiliului Politic National al PLDM.
- Un parlamentar trebuie sa intruneasca un complex de aptitudini determinante in activitatea politica, administrativa si chiar in comportamentul individual. Obligatiunilor de membru al Legislativului poate sa le faca fata doar un profesionist de rang inalt, un om foarte responsabil, multilateral dezvoltat, cu caracter de factura democrata. De rand cu aceste abilitati, deputatul ar putea obtine ceva numai facand parte dintr-o echipa la fel de competenta si bine intentionata. Accentuez ca formatiunea noastra reprezinta o generatie noua de politicieni, specialisti de forta in toate domeniile vietii social-economice si cu o mentalitate de tip european. Majoritatea din noi au studii superioare, au facut stagieri peste hotare, acumuland o experienta bogata in diferite domenii de activitate si fiind apreciati deja de societate. Remarc: scolile de partid si comsomoliste, activitatea in militie, dar si in alte structuri de forta demult nu ar mai trebui sa fie criterii de selectare a viitorilor alesi ai poporului. Baza succesului alesilor PLDM o va constitui unitatea de idei si solutii, spiritul de initiativa, responsabilitatea si profesionalismul. Experienta mai multor tari in curs de dezvoltare este in acest caz argumentul forte, fiindca s-a pus miza pe tineri avand cunostinte temeinice, vechii diriguitori de pe timpurile vechiului regim fiind indepartati de la dirijarea treburilor publice.
Noi vrem sa aducem in tara alt tip de politica si de guvernare. Noi vrem sa conducem tara cu onestitate, transparent, spre binele poporului.
Stefan Gori, nascut in 1952, in s. Gura Bacului, raionul Anenii-Noi. Si-a facut studiile la Universitatea de Medicina si Farmacie „N. Testemiteanu”. Activeaza in calitate de medic-obstretician la spitaluli din Oniscani, raionul Calarasi, medic-sef adjunct la Spitalul Raional Calarasi, medic la spitalul de circumscriptie din Mandresti, iar din 1999 este medic-sef adjunct al Spitalului Raional Telenesti. Specialist de categorie superioara in managementul medical, consilier raional si local din 1991.
- Consider ca un parlamentar trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati: sa fie onest, profesionist, curajos, inteligent, optimist, sincer si patriot al tarii sale. Daca toti membrii legislativului ar avea calitatile nominalizate mai sus, s-ar reusi a scoate tara din criza care ne afecteaza mai multi ani.
In toate timpurile profesia de medic a fost departe de politica. De regula, orice implicare a noastra in alte preocupari decat medicina cauzeaza dificultati meseriei, fiindca noi trebuie sa fim in continua activitate pentru a ne slefui maestria. Insa, precum unui om nelicentiat in medicina nu-i poti incredinta o operatie chirurgicala, tot asa elaborarea legilor privind ocrotirea sanatatii, dar si alte domenii, nu poate fi incredintata unor oameni care nu au nici in clin nici in maneca cu domeniile de activitate respective. Trecerea la medicina prin asigurare, de exemplu, s-a produs cu o multime de probleme, acestea continua sa persiste, cu consecinte grave asupra sanatatii populatiei si organizarii asistentei medicale. Iata de ce noi, medicii, suntem nevoiti sa ne implicam in campania electorala ca, ajunsi in parlament, sa imbunatatim procesul legislativ. Experienta de munca si activitate obsteasca acumulata in cei peste 30 de ani, plus calitatile omenesti cultivate in acest rastimp, mi-ar permite sa activez destul de eficient in functia de deputat in Parlamentul Republicii Moldova.
Moderator: Ion Cernei, 20 martie 2009
Declaratii frumoase si realitate trista
Mai intai vreau sa precizez ca sunt unul dintre sutele de mii de migranti din Moldova care de mai multi ani se hranesc prin strainatati. De vre-o luna am revenit la bastina si in fiecare seara gasesc ladita postala tixita cu exemplare ale ziarului COMUNISTUL, fel de fel de afise electorale prin care PCRM incearca sa convinga alegatorii ca anume comunistii trebuie sa ramana si in continuare la conducerea tarii.
In platforma electorala a PCRM se afirma ca “Partidul Comunistilor a demonstrat, in cei opt ani de guvernare responsabila, ca este in stare sa solutioneze cele mai grave crize…; ca in R.Moldova poate fi majorat constant bugetul de stat, salariile, pensiile, bursele; ca Moldova poate fi o tara de succes, iar viata noastra poate fi previzibila si echitabila; ca Moldova si poporul ei sunt capabili sa rupa izolarea internationala si sa mentina directia integrarii europene; ca PCRM a reusit sa creeze conditii favorabile pentru mediul de afaceri, pentru atragerea investitiilor interne si externe, precum si sa valorifice aceste conditii; sa contracareze criminalitatea organizata, sa submineze bazele coruptiei si protectionismului, sa protejeze mediul de afaceri de samavolnicia birocratilor. Ca in anii de guvernare comunista cheltuielile statului pentru invatamant au crescut de 7 ori, salariul lucratorilor medicali – de 9 ori, investitiile straine directe in economia nationala - de 6 ori, PIB-ul – cu 59 de procente".
Dovezile guvernantilor par destul de convingatoare, daca le accepti drept moneta curata. Dar daca le compari cu alte cifre si fapte, analizezi la rece situatia din tara, te convingi ca acestea nu-s decat niste vorbe goale.
Cum poti numi Moldova "o tara de succes", daca, potrivit studiului "Legatum Prosperity Index 2008", realizat de catre Legatum Institute (Dubai), datelor altor organisme internationale si experti locali Moldova este cea mai saraca tara din Europa, unde 72% din populatie traieste sub limita saraciei, iar 70 la suta din buget se formeaza din impozite si taxe vamale?
De la 2000 incoace indeosebi au degradat satele Moldovei. 3 din 4 saraci locuiesc anume in spatiul rural; doar 44,5% din populatia de la tara are acces la apa potabila calitativa; 90% din drumuri sunt distruse; din lipsa de copii si pedagogi se inchid scolile. Si cred ca are perfecta dreptate opozitia care sustine ca ultimii opt ani, R.Moldova a parcurs „pe calea reformelor” distanta de la una din cele mai sarace pana la cea mai saraca tara din Europa.
Cum poti sa afirmi ca PCRM a reusit sa creeze conditii favorabile pentru mediul de afaceri, pentru atragerea investitiilor interne si externe, precum si sa valorifice aceste conditii daca o treime din populatia apta de munca, in majoritate tineri, cu studii superioare si medii de specialitate, platind sume fabuloase, cu riscuri mari pentru viata au fugit din tara, preferand munca la negru peste hotare, iar cei care incearca sa supravietuiasca aici, gem greu sub povara impozitelor si a teroarei birocratilor?
Sau cum putem vorbi de atragerea masiva a investitiilor straine, daca, conform statisticii oficiale, transferurile concetatenilor nostri de peste hotare intr-un an sunt mai mari decat toate investitiile venite in Moldova in ultimul deceniu si majoritatea acestor investitii au fost orientate spre consum (apartamente, masini), dar nu spre dezvoltare economica.
Promisiunea de a crea 300.000 locuri de munca “s-a incununat” cu lichidarea a circa 500.000 locuri de munca, majorandu-se, gratie antireformei administrativ-teritoriale, doar numarul birocratilor.
Guvernarea se lauda ca a majorat salariile si pensiile. Dar nu spune ca salariile si pensiile "majorate" sunt mult mai ieftine decat cele de acum zece ani, adica puterea lor de cumparare este mult mai mica si ca salariile si pensiile din Moldova asa si au ramas de 3-5 ori mai mici decat in tarile vecine, iar PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai mic din Europa.
In mass-media din saptamana trecuta am mai gasit o informatie interesanta.
Irina Manole, reprezentantul Oficiului Starii Civile din R Moldova preciza pentru Agentia INFOTAG ca in 2008 in Moldova au fost inregistrate cca. 25 mii de casatorii, ceea ce este cu 2 mii de casatorii mai putin decat in 2007, iar divorturile s-au cifrat la 14 mii (56%). Dansa mai preciza ca majoritatea cuplurilor se despart in primii 2-3 ani de casatorie, iar in peste 80% din cazuri sunt implicati copii minori, care au de suferit in urma despartirii parintilor. Mai mult de jumatate dintre cupluri divorteaza deoarece pleaca peste hotare in cautarea unui loc de munca, considera Manole si la ora actuala, in Moldova, mai mult de 300.000 de copii traiesc fara unul sau fara ambii parinti.
Si mai desantata pare afirmatia ca guvernarea comunista a reusit “sa submineze bazele coruptiei si protectionismului”. Si asta in situatia cand in republica avem 56 organe de control si toate vor “sa traiasca bine”, iar peste 90% din populatie considera coruptia o problema mare sau foarte mare.
Mi se par supte din deget si multe din "dovezile" cu care opereaza si alte formatiuni politice antrenate in campania electorala curenta. Drept ca acestea tin mai mult de capitolul "promisiuni", fiindca in ultimii ani la guvernare in Moldova a fost doar PCRM. Oricum, eu cred ca alegatorii ar trebui sa analizeze foarte atent declaratiile concurentilor electorali, sa le compare cu realitatea din familie, localitatea de bastina, raion si republica si numai cantarind bine argumentele "pro" si "contra" sa decida carui partid ii va acorda vot de incredere la 5 aprilie 2009.
A. Rusu, or. Rezina, 20 martie 2009
Promisiuni electorale si efecte social-economice
Majoritatea concurentilor electorali antrenati in alegerile parlamentare din 5 aprilie promit in cazul venirii la putere sa majoreze salariile pana la 400-500 euro (altii numesc chiar cifra de 10000 lei), iar pensiile pana la 300 euro, sa relanseze economia. Care vor fi sursele si modalitatile de realizare a acestor obiective? Cat de reale sunt aceste promisiuni in conditiile R.Moldova? Aceasta a fost tema dezbaterilor recente la masa rotunda a saptamanalului CUVANTUL cu participarea candidatilor pentru alegerile de deputati cu resedinta in raionul Rezina, inscrisi pe listele formatiunilor politice inregistrate drept concurenti electorali pentru alegerile din 5 aprilie 2009.
Expunem opiniile participantilor la dezbateri in ordinea inregistrarii formatiunilor politice in calitate de concurenti electorali de catre Comisia Electorala Centrala.
Vladimir Donica, nr. 48 pe lista Partidului Social Democrat, jurist, in prezent
pensionar,
consilier raional de Rezina
Dublarea timp de 4 ani a salariului si pensiei medii nu-i ceva iesit din comun in situatia cand azi salariile in Moldova sunt de 3-5 ori mai mici decat in tarile vecine. Pe de alta parte, rezerve sunt destule. In primul rand, trebuie de facut ordine, fiindca azi 1 procent din populatie detine 80 la suta din bogatiile tarii, iar peste 70 la suta din cetateni au venituri mai mici decat pragul saraciei; salariul minim este de 100 de ori mai mic decat leafa sefilor, iar pensia minima este de 9 ori mai mica decat pensia deputatilor sau a membrilor guvernului.
Protejarea si sustinerea multilaterala a producatorului autohton, in opinia noastra, ar fi o alta sursa de relansare a economiei, majorare a veniturilor reale ale populatiei, dar si a veniturilor in bugetul de stat si cel social, lucru care ar permite cresterea salariilor bugetarilor si a pensiilor.
A doua sursa ar fi investitiile straine. Astazi transferurile anuale ale cetatenilor de peste hotare sunt mai mari decat toate investitiile venite in Moldova in 17 ani.
Capitalul strain ar veni cu placere in Moldova daca aici s-ar simti in siguranta.Noi stim cum sa le asiguram conditii favorabile de activitate. Drept dovada poate servi Programul nostru de guvernare «Moldova puternica – economie puternica – viata mai buna!».
Anatol Cuzuioc, nr. 54 pe lista Partidului Liberal, tehnician-electric, om de afaceri, consilier orasenesc
de Rezina
Programul nostru electoral se bazeaza pe doi piloni principiali: eradicarea saraciei si integrarea in Uniunea Europeana. Noi ne propunem sa asiguram salariul minim garantat in sfera bugetara in marime de 2000 lei si a pensiei minime, la nivelul cosului minim de consum — 1500 lei, care anual sa fie majorate. De asemenea prevedem alocatii unice pentru nasterea primilor trei copii in marime respectiva de 5000, 10000 si 15000 lei; asigurarea obligatorie de sanatate sa acopere cheltuielile de diagnostic si tratament, cu exceptia serviciilor stomatologice si a operatiilor chirurgicale efectuate peste hotare; restituirea cheltuielilor cetatenilor pentru retelele de gazificare construite pe banii proprii, subventionarea producatorilor agricoli din bugetul de stat cu 800 lei pentru un ha cultivat.
Cum putem atinge obiectivele trasate? In primul rand, prin crearea unui climat economic bazat pe libera initiativa, stabilitate legislativa, o politica fiscala transparenta si corecta, crearea de conditii favorabile pentru atragerea investitiilor bastinasilor si celor straine. Resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor majorate pot fi acumulate prin stimularea producatorilor autohtoni si asigurarea unei piete stabile de desfacere a productiei lor. Agricultorii nostri, daca ar fi sustinuti ca si colegii lor de peste hotare, ar fi in stare sa asigure cu produse de calitate inalta nu numai piata interna, inghesuind produsele de import, dar si un anumit segment al pietelor de la vest si de la est. Dezvoltarea complexului agroindustrial ar genera multe locuri noi de munca, venituri mai solide atat pentru angajati, cat si pentru solutionarea problemelor sociale, dezvoltarea localitatilor.
Anatol Babcinetchi, nr. 57 pe lista Aliantei „Moldova Noastra”, profesor, director II „Bazal„ Rezina
Noi venim catre alegatori cu un program de guvernare bine chibzuit. Prioritatile stringente stipulate in acest program sunt majorarea pana in 2013 a salariului mediu pe economie pana la 500 de euro si a pensiei medii — pana la 175 euro. Avem si calcule cum pot fi acoperite aceste cheltuieli. Prima sursa ar fi atragerea in tara a 1,2-1,6 mlrd de euro investitii straine. O modalitate de atragere a investitorilor, dar si de sustinere a producatorilor bastinasi, ar fi scutirea de taxa pe valoarea adaugata a tehnicii si utilajului modern, pentru noi intreprinderi industriale. In fiecare sat noi prevedem sa construim anual cate o intreprindere de prelucrare a productiei agricole, din contul mijloacelor statului in marime de 60% si ale investitorilor straini si celor bastinasi, iar dupa 3 ani fondatorii vor beneficia integral de fondul statutar. Astfel, in sate vor aparea 1400 de intreprinderi, in care prevedem crearea a circa 350 mii de locuri noi de munca si noi vom avea posibilitate sa exportam nu materie prima, ci productie finita. Pentru producatorii agricoli prevedem subventii de 300 lei la hectar plus 200 lei — pentru seminte si motorina, lucruri care ar face productia noastra mai competitiva pe piata internationala. Deci, problemele sociale le vom solutiona in baza relansarii tuturor ramurilor economiei si in primul rand, a complexului agroindustrial, industriei de prelucrare si celei usoare.
Liuba Stavinschi, nr. 19 pe lista Partidului Popular Crestin Democrat, pedagog, viceprimar de Rezina
Astazi avem in republica o situatie cu adevarat deplorabila in ce priveste salariile si pensiile. Partidul Popular Crestin Democrat considera ca salariile si pensiile pot fi majorate numai in baza relansarii economiei. In acest scop si in baza investitiilor straine, noi vom construi 15 parcuri industriale mari, unde vor gasi 100.000 locuri de munca cetatenii nostri plecati peste hotare si care ar vrea sa revina la bastina. Investitorul strain va veni dupa forta de munca aici, la noi acasa. Un alt proiect - businessul mic si reforma bancara. Vom dezvolta intreprinderile mici si mijlocii, care vor crea noi locuri de munca si vor spori veniturile. Prin reforma bancara avem in vedere liberalizarea activitatii bancare pentru a deschide usile in fata capitalului strain, ieftinirea substantiala a creditelor bancare, care ar face banul sa lucreze mai activ si eficient intru prosperarea economiei. Si al treilea mare proiect este crearea Agentiei Nationale pentru managementul proiectelor finantate din fondurile europene, care sunt in permanenta crestere. Este important ca R.Moldova sa dispuna de institutii, cadru juridic si specializat pentru valorificarea lor.
Relansarea economica nu are nici o sansa fara o infrastructura de drumuri si transport dezvoltata. Aici propunem proiectul – constructia Magistralei Prut – European, care va trece prin 11 raioane si 106 localitati.
Realizand aceste proiecte, vom reusi sa atingem si obiectivele sociale, printre care sunt si majorarea substantiala a salariilor si pensiilor.
Lidia Onu, nr. 90 pe lista Partidului Comunistilor din R.Moldova, economist, vicepresedinte al raionului Rezina
A lasat fara raspuns invitatia de a participa la dezbateri.
Nicolae Olaru, nr. 20 pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova, master in administratia publica, profesor-istoric, director al II „Nicolae Olaru”, consilier raional
Obiectivul pe care l-am declarat noi in ce priveste salariul mediu pe tara este de 7000 lei pana in 2013. In conditiile cand toata lumea este afectata de criza financiara globala acest obiectiv este foarte riscant. Si totusi, e real acest obiectiv sau nu? Astazi republica noastra are doua surse principale de finantare: taxele vamale care asigura circa 70 la suta din bugetul tarii si remitentele concetatenilor nostri de peste hotare, care aproape ca se egaleaza cu bugetul tarii.
Mai intai noi vrem sa modificam legislatia si sa creem o baza legislativa care sa permita relansarea economiei nationale. Vrem sa deschidem 20 de parcuri industriale care sa asigure prelucrarea integrala a productiei agricole autohtone, asigurarea unui numar impunator de concetateni cu locuri de munca si venituri stabile, care, la randul lor, vor duce la majorarea acumularilor in buget. Aceste parcuri, plus atragerea activa a investitiilor straine in alte domenii, ne vor permite sa realizam alt obiectiv — crearea a 200 mii locuri de munca. Un rol important in schimbarea in bine a situatiei din agricultura ar putea sa-l joace subventionarea producatorilor agricoli cu cel putin 500 lei la hectar.
Alta rezerva substantiala sunt remitentele concetatenilor nostri aflati dupa hotare. Sunt sigur, in cazul cand in tara ar exista un climat investitional favorabil, o mare parte din acesti bani ar fi indreptati nu la consum, cum se intampla in prezent, ci in afaceri economice care sa genereze noi profituri. Dar si in infrastructura. Noi vrem sa reabilitam anual minimum 500 km de drumuri. Aceste remitente ar putea impulsiona considerabil businessul mic si mijlociu, menit sa joace un rol hotarator in depasirea crizei social-economice si financiare.
Ruslan Rosca, nr. 31 pe lista Partidului Democrat din Moldova, inginer-investitii Lafarge Ciment (Moldova) SA
Echipa Partidului Democrat din Moldova este convinsa ca cetatenii nostri merita un trai mai bun, adica sa beneficieze de un salariu mediu de 7-8 mii de lei si o pensie de minim 2000 lei. Care sunt pasii pentru a ajunge la aceste cifre si cat de reale sunt sarcinile se poate vedea din programul nostru electoral. Pilonii principali ai economiei noastre nationale sunt agricultura si industria, pe care PDM intentioneaza sa-i reanimeze. Astazi Moldova este o piata de desfacere a producatorilor agricoli din Turcia, Polonia, Ucraina, China sau Argentina, lucru anormal pentru o tara agrara. Ne asumam scoaterea agriculturii din criza actuala prin subventionarea ei de stat (nu mai putin de 1000 lei/ha), scutirea de TVA si taxe vamale la importul de utilaje de productie, implementarea unor proiecte de irigare a terenurilor, aplicarea cotei zero la comercializarea productiei agricole, eliminarea restrictiilor si barierelor administrative la exportul ei, eliminarea in primii ani de activitate ai agentilor economici a controalelor fiscale, reducerea taxelor vamale la exportul productiei autohtone si majorarea taxelor la produsele straine care fac concurenta neloiala celor locale, sustinerea pe toate caile a dezvoltarii businesului mic si mijlociu. Pentru a realiza aceste sarcini vom aduce in tara investitii in valoare de 1 miliard de euro anual, vom asigura alocarea creditelor bancare pe un termen nu mai mic de 5-7 ani, cu rata dobanzii de maxim 10%, vom introduce un sistem de impozitare progresiv, conform caruia cei cu venituri mici vor plati impozite mici, cei cu venituri mari – impozite mari.
Constantin Ursachi, nr. 97 pe lista Uniunii Centriste din Moldova, inginer-electrician, director II ”Aparat”, s. Mateuti, raionul Rezina
Si-a cerut scuze ca nu poate participa la intrunire, in ziua respectiva fiind implicat intr-un proces de judecata.
Dumitru Patic, nr. 69 pe lista Miscarii „Actiunea Europeana”, master istorie si psihologie, agent comercial, s. Echimauti, raionul Rezina
Noi vedem doua cai de solutionare a problemelor social-economice ale Moldovei: integrarea europeana si lupta cu coruptia. Daca vor fi realizate aceste doua sarcini majore, in mod normal vor creste si veniturile reale ale cetatenilor, vor aparea posibilitati concrete de dezvoltare a economiei, dar si a sferei sociale. Sursa principala de sporire a veniturilor reale ale cetatenilor, care, conform programului nostru, in patru ani trebuie sa ajunga la 500 de euro, vor fi investitiile straine in economia republicii. Pana acum investitiile straine, in majoritate, au fost directionate spre consum, sistemul financiar-bancar si nu spre complexul agroalimentar sau cel industrial, cum ar fi fost normal, din ce cauza Moldova, sub aspect social-economic, in loc sa se dezvolte, a regresat. Plasate in sistem economic real, investitiile ar contribui la crearea locurilor de munca, dar si a unor surse noi de venituri atat pentru populatie, cat si pentru buget. Noi vrem sa schimbam modalitatea de calculare a pensiilor. Potrivit metodicelor internationale pensia medie trebuie sa fie nu mai mica de 40 la suta din salariul mediu pe tara. La noi ea abea depaseste 20%.
Cat priveste lupta cu coruptia, fara combaterea careia tara nu va putea iesi din impas, noi am elaborat un complex intreg de masuri intrunite in pactul anticoruptie.
Moderator Tudor Iascenco, 13 martie 2009
Valeriu Covas: „Noroc ca suntem sub ochiul organismelor internationale…”
La intrebarile CUVANTUL-ui raspunde Valeriu Covas, avocat, observator national pe termen lung al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Moldova in electorala 2009
- Domnule Covas, la functia de avocat, s-a mai adaugat si cea de observator national al LADOM in campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie. In ce consta misiunea de observator national?
— Colaborarea mea cu Liga pentru Apararea Drepturilor Omului (LADOM) s-a inceput acum un an in cadrul unui proiect de monitorizare a utilizarii banilor publici de catre consiliile locale si primarii. Dupa finalizarea lui am fost selectat ca observator pe termen lung al LADOM pentru raionul Orhei. Sunt unul din cei 37 observatori nationali care activeaza in cadrul LADOM. Monitorizez activitatea formatiunilor politice in perioadele: preelectorala, electorala si postelectorala. La moment in vizorul nostru sunt intalnirile concurentilor electorali cu alegatorii si corectitudinea acestora, de asemenea vom organiza seminare pentru cei 81 de observatori de scurta durata pe care singuri i-am selectat, si alte activitati. Marea majoritate a observatorilor locali sunt tineri intre 18-30 ani.
— Care au fost criteriile de selectare a observatorilor de scurta durata?
— Acestea nu trebuie sa fie membri ai partidelor implicate in cursa electorala, adica sa fie impartiali. Toti vor fi inregistrati la CEC.
— Zilele trecute ati avut un seminar cu reprezentantii societatii civile din Orhei. Care a fost tema lui?
— Impreuna cu dnele Olga Straton si Stela Livadaru de la LADOM am informat reprezentantii societatii civile despre misiunea noastra in campania electorala actuala. La seminar au participat reprezentanti ai formatiunilor implicate in scrutin, membri ai consiliilor electorale locale si raionale. Trebuie sa spun ca discutiile au fost pe alocuri pe ton ridicat. Cu parere de rau, mai multi din ei nu respecta legislatia electorala, nu cunosc si, am impresia, nici nu vor sa cunoasca regulile de comportare in procesul electoral, dar misiunea observatorilor este sa le explicam lucrurile.
— V-ati ciocnit deja de anumite situatii neordinare?
— O istorie neordinara a avut loc acum doua saptamani la Seliste. In virtutea functiei de observator am plecat la Isacova, unde reprezentantii Partidului Liberal organizasera o intalnire cu alegatorii. Am ajuns acolo pe la orele 16.40. Lumea era agitata. Am aflat ca un grup de tineri au organizat la locul intalnirii electorale o bataie. Reprezentantul PL mi-a declarat ca printre organizatorii bataii au fost studenti ai Academiei de Politie „Stefan cel Mare” si niste fosti condamnati, care, chipurile, ar fi aparut la Isacova si Seliste cu concursul lui Vasile Gradinari, comisarul CRP Orhei. Cand ma intorceam de la intalnire un om m-a rugat sa-l iau pana la Orhei. Am acceptat. Dar, deoarece peste un timp a inceput sa fumeze si sa vorbeasca necenzurat, l-am debarcat din masina. Intre timp am aflat ca anume dansul era omul care a incercat, cu o zi mai inainte, sa provoace un scandal la o intalnire cu alegatorii a lui Vlad Filat, presedintele PLDM. Ajuns acasa pe la orele 19.00, am fost somat prin telefon de catre Vasile Gradinari, care mi-a declarat ca omul pe care l-am luat in masina locuieste in Isacova si inca nu a ajuns acasa. Un alt angajat al politiei, caruia Gradinari i-a transmis receptorul, mi-a spus ca sotia pasagerului meu s-a plans la politie ca barbatul nu a ajuns acasa. Interventiile sefilor politiei orheiene mi s-au parut extrem de curioase, ca sa nu spun altfel. De unde sotia „pasagerului”, care nu ajunsese acasa, stia ca eu l-am luat in masina? De cand comisarul si alti angajati ai politiei duc evidenta pasagerilor care circula prin teritoriul raionului, stiu cine si in ce masina s-a urcat, unde pleaca, cand si cum ajung la destinatie etc? Luat la intrebari, comisarul si-a dat seama ca a dat cu oistea-n gard si a pus receptorul, iar peste vre-o 10 minute m-a sunat si si-a cerut scuze pentru deranj.
Ulterior in presa au aparut materiale incitante despre implicarea politiei de la Orhei in situatii care cad sub incidenta Codului Penal, in care se face trimitere si la declaratiile comisarului politiei Vasile Gradinari care mai nu pune mana in foc ca nu a fost implicat in careva incidente.
Se mai vorbeste in Orhei si despre o incercare de a aduna semnaturi sub o declaratie de demitere a conducerii raionului, de asemenea legata de numele comisarului Gradinari, lucru pe care dansul tot il neaga. Dar cazul de la Isacova si Seliste, „grija” deosebita a comisarului fata de un om, (dupa cum am aflat apoi, un fost condamnat) care aparent nu avea nici in clin nici in maneca cu politia, te impune sa faci anumite concluzii.
— Care anume?
- In ultimii ani Republica Moldova s-a transformat intr-un stat politienesc. Noroc ca suntem sub ochiul organismelor internationale care monitorizeaza actul guvernarii si impun Puterea sa se conformeze legislatiei internationale. In caz contrar s-ar putea repeta situatia din URSS din anii 30 ai secolului trecut.
Pentru conformitate, Ion Cernei, 6 martie 2009
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 5 aprilie
Noile alegeri parlamentare vor avea loc pe 5 aprilie 2009. Hotararea respectiva a fost adoptata in unanimitate luni, in cadrul primei sedinte plenare dupa vacanta de iarna.
Mandatul actualului parlament expira la 7 martie 2009. Parlamentul insa isi pastreaza imputernicirile (cu anumite restrictii, de exemplu, in domeniul adoptarii legilor) pana la alegerea noii componente.
Potrivit legislatiei campania preelectorala incepe cu doua luni inainte de ziua alegerilor.
„Actiunea Verde” a refuzat sa participe la dezbateri, iar reprezentantii PNL si MAE au declarat in cadrul emisiunilor ca se vor retrage din scrutin si ca s-au implicat in electorala pentru a sustine cele trei formatiuni de orientare liberal-democrata in lupta pentru debarcarea de la putere a comunistilor.
MAE Zoia Jalba a spus ca Miscarea „Actiunea Europeana” participa la acest scrutin cu un singur scop: sa sustina cele trei partide de orientare liberal-democrata: PLDM, PL si AMN in lupta pentru debarcarea PCRM.
manipulare a opiniei publice si lustruire a propriei imagini. Toate rapoartele de monitorizare a activitatii audiovizualului public national din R.Moldova, intocmite de la 1990 incoace, demonstreaza cu prisosinta partizanatul pro-guvernare evident al acestora, dar si lipsa carorva reactii la criticile organismelor locale si internationale. Si situatia, probabil, nu se va schimba atita timp cit societatea accepta produsele propuse de aceste institutii.
fiecare sectie de votare a primit, conform unor norme stabilite de mai bine de 12 ani, patru stampile cu insertia „Votat”, una – cu insertia „Retras” pentru concurentii electorali retrasi de pe liste; alta — cu insertia „Anulat” pentru buletinele care nu au fost utilizate. De asemenea fiecare sectie a mai primit cite o stampila pentru aplicare pe buletinele utilizate si pe procesele verbale si alta de metal pentru sigiliu.
