Prietenii Cuvantului
Publicitate
Cum apreciati activitatea autoritatilor publice locale dupa trei ani de la primirea mandatului?
Pe 3 iunie c. s-au implinit trei ani de la alegerile locale precedente. Reporterii CUVINTUL-ui au propus unui grup de cititori din regiunea Orhei sa-si expuna opiniile vizavi de activitatea primariilor si consiliilor locale in functie. Iata ce ne-au relatat dumnealor:
Ion Gritco, intreprinzator, or. Rezina: Nesatisfacator. Administratia orasului continua sa activeze dupa niste stereotipuri vechi, sovietice. Demnitarii si functionarii au o atitudine dispretuitoare, uneori chiar dusmanoasa fata de cetatenii care vin cu anumite probleme si „le tulbura linistea”, ii impiedica sa faca „lucruri mari” pentru stat, cu care dinsii se identifica. Nu exista nici cea mai mica responsabilitate fata de comunitate pentru promisiunile facute in campania electorala de actualul primar, consilierii orasenesti. Atunci toti vorbeau de relansarea economiei si locuri noi de munca, fondarea unui parc si a unui muzeu, constructia stadionului etc. Drept ca si comunitatea noastra poarta o mare parte din vina, pentru ca este amorfa, lipsita de verticalitate, cu un nivel de cultura juridica extrem de redus, lucru de care profita cei de la conducere, folosind mandatul mai mult pentru a-si satisface propriile necesitati si nu pentru a solutiona problemele orasului.
Ion Perciun, consilier raional si orasenesc: Mi-i greu sa spun daca in raion s-ar fi schimbat ceva daca lipsea Consiliul Raional. In cinci luni ale anului curent a avut loc o singura sedinta, la care au fost examinate vre-o opt chestiuni, mai mult de ordin general. Toate ramurile economiei din raion se confrunta cu probleme serioase, in domeniul social situatia-i si mai complicata. Dar nu asi putea aduce vre-un exemplu cind autoritatile raionului au contribuit nemijlocit la solutionarea unei sau altei probleme. Principala ocupatie a Consiliului, dar si Executivului raional este impartirea banilor publici. Eu personal ma simt nu prea bine in aceasta ipostaza si cind stiu in ce conditii activeaza agentii economici, cu cit greu se cistiga banii, care apoi sub forma de impozite ajung in buget si cu cita usurinta, chiar iresponsabilitate aceste resurse sunt apoi impartite de autoritati reiesind din ambitiile si interesele celor de la conducere. Am incercat de mai multe ori sa ma opun acestei practici vicioase, sa propun examinarea unor probleme de ordin vital pentru raion, dar majoritatea nu m-a sustinut.
La fel si activitatea administratiei orasului (consiliului si primariei), este neproductiva, iar pe alocuri chiar periculoasa. Am in vedere multimea de procese judiciare intre administratia orasului si diversi agenti economici sau cetateni. In opinia mea aceasta se intimpla din cauza neprofesionalismulu angajatilor primariei, gradului jos de competenta si responsabilitate a consilierilor, dar si caracterului ambiguu al legislatiei noastre.
Alegatorii sa se gindeasca bine pe cine aleg in autoritatile orasului, iar ulterior cineva sa se ocupe serios de instruirea consilierilor si a functionarilor publici. In caz contrar acestea risca sa ramina o frina serioasa in dezvoltarea societatii in ansamblu si a comunitatilor in parte.
Victor Cibotaru, antreprenor: Am fost implicat activ in campania electorala din 2007. Eram increzut ca in Rezina este posibila o schimbare spre bine. Intr-un viitor apropiat vedeam orasul inundat de verdeata si flori, cu trotuare noi, drumuri reparate, stadion si sali sportive amenajate, intreprinderi noi... Cu parere de rau toate acestea au ramas doar iluzii. Consiliul Orasenesc s-a impartit in doua tabere, care lupta nu pentru interesele orasului, dar pentru propriile interese. Consiliul a devenit doar un organ de repartizare a banilor publici, mai impartind permisiuni de constructie a balcoanelor si diferitor imobile, majoritatea dintre care, ulterior se dovedesc a fi nelegitime. Desi orasul are un plan general de urbanism, in domeniul constructiilor domneste haosul.
Gratie transferurilor si sponsorizarilor de la uzina de ciment, primaria noastra este una din cele mai bogate din republica. Dar trecind prin oras sau analizind situatia din ultimii 3-4 ani nu poti intelege unde se duc ajutoarele de milioane.
Multe semne de intrebare trezeste activitatea Intreprinderii Municipale „Servicii Comunal-Locative”. Prin aceasta intreprindere se toaca ineficient sume mari de resurse publice, dar efectul nu se vede. Dimpotriva, pe an ce trece tarifele la serviciile prestate de IM ”SCL” tot cresc. Consiliul Orasenesc, ca organ reprezentativ, ar trebui sa apere interesele cetatenilor si sa ceara socoteala pentru fiecare leu public cheltuit de intreprinderea in cauza. Se intimpla invers: seful IM ”SCL”, care este si consilier orasenesc, impreuna cu fractiunea sa majoritara, manipuleaza cu resursele bugetare si tarifele asa cum le convine.
Igor Bahmacenco, student la facultatea de drept a ULIM: In primul rind, ar trebui sa revenim la judete, dar nu sa inventam regiuni etc. In al doilea rind, practica de a infiinta primarii in fiecare sat, cit de mic, e o saracie curata (peste hotare sunt si cite 8-10 localitati intr-o primarie). In al treilea rind, trebuie de urgenta sa ajunga si la administratiile publice ca traim alte timpuri si ca prin lume exista cu totul alte practici de conducere locala decit cele mostenite de la regimul totalitar perimat. De ce oamenii nostri, plecind peste hotare, nu vor sa se intoarca inapoi, chiar daca vine o vreme cind nu-si gasesc de lucru ori cistiga foarte putin? Pentru ca acolo calitatea vietii e alta! Daca se adreseaza cu o problema in vreo institutie, fie publica ori privata, i se zimbeste, i se explica totul-totul, ca sa nu umble pe drumuri degeaba, se cauta toate posibilitatile pentru a-l ajuta, nu i se da de inteles ca cineva ii face o favoare si ca pentru asta ar trebui sa plateasca, functionarul/angajatul nu i se plinge ca leafa i-i mica... Aceasta calitate a vietii trebuie sa fie grija principala a autoritatilor, pentru care nu trebuie bani. Specialistul pentru relatii cu publicul ar trebui sa-si aiba oficiul chiar la intrarea in incinta, sa preia toate cererile, doleantele, plingerile de la cetateni si sa le rezolve singur, transmitindu-le imediat in varianta electronica functionarului responsabil si dindu-i omului raspunsul in timpul cel mai scurt posibil. Prin primarii, consilii poti intilni multe rude, sunt si pensionari depasiti de timp, in schimb nu exista un specialist pentru elaborarea si implementarea de proiecte, atragerea investitiilor.
Vasile Bajan, profesor, Malaiesti: In conditiile dure impuse de austeritatea bugetelor locale primarului de Malaiesti Mircea Bunici i-a reusit mult mai multe decit predecesorului sau si anume: s-a tras incalzirea si au fost schimbate geamurile la gimnaziu, s-a reparat acoperisul la gradinita. Acum se preconizeaza reconstructia sistemului de incalzire cu trecerea pe gaze la gradinita, constructia unui nou apeduct in sat. Cred ca primaria face tot ce ii sta in puteri, situatie apreciata de catre oamenii de buna credinta.
Constantin Munteanu, directorul Centrulu Medical „Munteanu”, Orhei: Personal sunt multumit de activitatea primarului Ion Stratulat. Cu concursul primariei au fost lichidate gunoisti, renovate strazi, reparate cladiri vechi. Cu Stratulat Orheriul traieste sub semnul schimbarii. Nu am nimic cu ex-primarul, care este un om cumsecade. Insa pentru a gestiona o gosdodarie complexa cum este un oras era nevoie de un specialist cu experienta in domeniu. Dar am inteles ca Ion Stratulat la alegerile viitoare nu va mai candida pentru un nou mandat. Imi place ca Consiliul Orasenesc, totusi, pune in capul mesei interesele orasului.
Tudor Bogdan, specialist la DGITS Orhei: Consiliul Raional Orhei si-a onorat obligatiunile in ce priveste asigurarea procesului de invatamint in institutiile scolare si prescolare si asta este foarte important. Ca niciodata s-a lucrat in domeniul reparatiilor si a dotarii institutiilor in cauza.
Ion Luchian, jurist, Telenesti: In cei trei ani de cind primar de Telenesti este Vadim Lelic s-a facut mai mult decit de la 2001 incoace. A fost construita o retea de apeducte, s-a realizat un proiect de citeva milioane de lei in ce priveste salubrizarea, amenajarea strazilor, s-au facut multe reconstructii si reparatii, a fost dat in folosinta un centru de plasament. Nu am nici o pretentie fata de activitatea Consiliului Orasenesc.
Boris Vasiliev, profesor-pensionar, Sarateni-Vechi: In conditiile cind 95 la suta din bugetele primariilor noastre le constitue subventiile, te-ai mira daca consiliul local si primarul ar solutiona probleme de anvergura. La noi in raion pina nu demult erau destule primarii cu primari comunisti, care chiar cind li se dadeau bani nu stiau ce sa faca cu dinsii. Si dimpotriva, cu resurse foarte modeste primariile Coropceni, Telenesti, Sarateni, Verejeni, care au in frunte niste buni gospodari, au reusit sa faca multe lucruri frumoase pentru localitatile lor.
Pavel Bucur, orasul Soldanesti: Potrivit declaratiilor primarului orasului, Alexandru Tinica, in Soldanesti, in perioada data, au fost valorificati citeva milioane de lei. Nu neaga nimeni ca se face cite ceva, dar asta-i prea putin comparativ cu promisiunile preelectorale ale dlui Tinica. Daca centrul localitatii este adus in ordine, apoi periferia se ineaca in deseuri. Dar principala problema care ramine nesolutionata este deschiderea locurilor de munca.
Tudor Brinza, angajat la sectia administrativ-militara, Soldanesti: Comparativ cu precedentii detinatori ai functiei de primar, actualul conducator al orasului manifesta mai mult spirit managerial. Cel mai important pentru noi este ca nu mai caram apa cu caldarile la blocuri. Si tariful e accesibil - vreo cinci lei/m3.
Din spusele cunoscutilor am inteles ca la sedintele Consiliului local e mare gilceava, iar unii consilieri sunt pasivi. Multi il critica pe primar ca ignoreaza conducerea raionului. Consider ca daca conducerea orasului ar colabora cu administratia raionului, in oras ar fi fost rezolvate mai multe probleme.
Elena Lomaca, satul Vadul-Rascov: I-am rugat pe consatenii mei in iunie 2007 sa-l realeaga in functia de primar pe Serghei Gutan. Nu-mi pare rau de acest lucru, dar am impresia ca dinsul este prea cuminte. Daca ar fi dat dovada de mai multa asprime, sunt sigura ca satele noastre ar fi fost mai curate.
Se vorbeste despre reconstructia gradinitei de copii, care va costa vreo 3 milioane de lei. Deoarece noi nu avem intreprinderi in comuna, iar impozitele care vin in bugetul local sunt neinsemnate, primaria trebuie sa caute aceste resurse. Imi pare ca primarul de unul singur nu va izbuti sa acumuleze fondurile necesare. E si datoria consilierilor locali, care se limiteaza doar la votarea proiectelor de decizii propuse de primarie, sa se includa mai activ in solutionarea problemelor satului.
4 iunie 2010
Ce stiti despre relatiile actuale dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana si cum le apreciati?
Anatolie Caraivan, managerul Liceului Teoretic “A.S. Puskin”, or. Rezina: Sincer vorbind, cunosc prea putin. Doar despre ce relateaza mass-media. Pina la guvernarea actuala relatiile dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana erau mai mult declarative. La moment conducerea de virf realizeaza mai multe sarcini concrete. A intrat in vigoare acordul privind micul trafic de frontiera cu Rominia; de pe riul Prut, pe care trece granita dintre republica noastra si UE a fost scoasa sirma ghimpata; in baza mai multor documente semnate in ultimele luni UE s-a angajat sa sustina financiar, prin intermediul diferitor fonduri, dezvoltarea economica si sociala a tarii noastre in urmatorii ani. Ar fi bine ca toata lumea sa constientizeze ca salvarea republicii noastre este integrarea in UE si la momentul oportun sa faca o alegere justa.
Serghei Bagrin, managerul SRL ”BAGSER-service”, Rezina: Pina nu demult relatiile cu UE erau mai mult o butaforie. Integrarea in Uniunea Europeana este pentru Republica Moldova unica sansa de a supravietui. La moment UE ne pune la dispozitie mai multe granturi, credite cu destinatie economica si sociala, pentru dezvoltarea businessului mic si mijlociu, promoveaza imaginea noastra in fata investitorilor straini. Actuala guvernare parca este dispusa sa urgenteze procesele de integrare in comunitatea europeana, dar suntem abea la inceput de cale si avem inca mult de lucru pentru a reusi.
Regret faptul ca la nivel local in aceasta ordine de idei nu se face absolut nimic. Nici pentru promovarea imaginii si prioritatilor integrarii, nici pentru ridicarea nivelului de viata la parametrii standardelor europene.
Ion Perciun, pensionar, consilier raional si orasenesc de Rezina: Relatiile dintre RM si UE de pina la 2009 foarte bine le-a apreciat o parlamentara din Parlamentul European (numele nu i l-am retinut), care a spus urmatoarele: ”Sa nu credeti ca Europa e naiva si nu pricepe ce se intimpla aici”. Dupa venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana situatia s-a schimbat radical spre bine.
Recent m-am intors din Rominia, judetul Suceava. Din cele vazute si auzite acolo inca o data m-am convins ca salvarea noastra tine numai de UE. Actuala guvernare, care a determinat integrarea in UE drept prioritatea strategica a Republicii Moldova, face tot posibilul pentru realizarea acestei sarcini. Dar pentru ca eforturile autoritatilor centrale sa se incununeze de succes, mai trebuie ca si noi, poporul, sa intelegem rostul si importanta acestui proces si sa contribuim fiecare in parte la aprofundarea lui.
Svetlana Cosneanu, avocata, Telenesti: Stiu ca guvernarea actuala, spre deosebire de cea precedenta, actioneaza mai energic in acest domeniu, transformind integrarea in UE in prioritatea nr.1 a R.Moldova. Cred ca vectorul european este unul acceptabil pentru noi, mai ales ca suntem o tara mica si cheltuielile pentru sustinerea initiala a noastra ar fi neinsemnate pentru UE. Mai stiu ca trebuie sa schimbam multe in mentalitatea noastra, pentru a atinge acest scop.
Vladimir Cotruta, primarul satului Vasieni: Integrarea Moldovei in UE, in opinia mea, a inceput prin proiectele din cadrul euroregiunilor, dar si altor proiecte sustinute de Bruxelles. Este necesar sa fim mai indrazneti in implementarea lor, dar si mai constiinciosi. Mai stiu ca usa spre UE este intredeschisa pentru noi si ca aceasta usa se poate inchide pentru mult timp daca nu vom demonstra ca suntem parteneri onesti si de nadejde. Europa respecta pe cei care muncesc sirguincios si calitativ, sunt onesti, punctuali si disciplinati. Daca vrem in UE, si noi va trebui sa ne altoim asemenea calitati.
Dumitru Stratulat, preot-paroh, s. Banesti: Republica Moldova deocamdata face pasi timizi sa intre in UE. Cred ca politicienii trebuie sa fie mai insistenti, dar si sa inteleaga ca acceptarea tarii noastre in UE necesita o munca asidua din partea tuturor - trebuie sa ridicam mentalitatea noastra si tara in ansamblu la nivelul standardelor UE. Am impresia ca prea putin se face pentru ca lumea sa constientizeze acest lucru. Am vizitat zilele trecute Grecia si am ramas uimit de ceea ce am vazut acolo. Am inteles ca pina in toamna grecii vor primi cele 15 miliarde de euro ca ajutor din partea UE. Dar la intrebarea ce va fi dupa ce vor consuma si acest ajutor, nimeni nu mi-a putut da un raspuns convingator. Nu dea Domnul ca si Republica Moldova sa nimereasca intr-o asemenea situatie!
Vladimir Cociorva, primarul comunei Braviceni: Stiu ca Uniunea Europeana incearca sa implementeze de mai multi ani proiecte in diferite domenii. Unul dintre acestea a fost un proiect-pilot de privatizare a agriculturii, desfasurat la Orhei, conform caruia in acest proces urma sa se pastreze patrimoniul fostelor gospodarii agricole, taranii devenind proprietari ai pamintului, transformindu-se treptat in fermieri producatori de diverse feluri de productie agricola. In opinia mea, proiectul dat era mai rational decit Programul „Pamint”, dar nu a mers, fiindca nu a avut sustinere din partea autoritatilor.
Pentru a ne integra in UE este nevoie de vointa politica a celor care conduc tara. Comunistii in 8 ani de guvernare numai au compromis aceasta idee. Intentiile actualei conduceri vizavi de integrarea tarii in UE mi se par serioase. Deocamdata nu prea inteleg pozitia domnului Marian Lupu.
Efim Vircolici, om de afaceri, s. Ciocilteni: Stiu ca relatiile tarii noastre cu UE sunt cam timide, ca impulsionarea acestora depinde de cei de la guvernarea tarii. Sunt insa de parere ca Republica Moldova trebuie sa-si pastreze si pietele din Est, pe care ar fi pacat sa le pierdem. Mai ales ca si tarile UE, dar si China au mari interese economice in spatiul postsovietic. In acelasi timp, ar fi bine sa valorificam si piata UE, unde nu e tocmai simplu de intrat odata ce fiecare tara cu agricultura performanta are cote de producere a fructelor, vinurilor, carnii, etc.
Ludmila Botnariuc, functionar public, Orhei: Dupa mine, relatiile noastre cu UE se reduc numai la seminare, intruniri, tratative, etc. Cred ca trebuia sa ne integram demult, cum au facut-o Tarile Baltice. Eu cred ca integrindu-se in comunitatea europeana, Republica Moldova ar avea numai de cistigat. Dar procesul de integrare depinde mult de schimbarea mentalitatii noastre, fiindca nu trebuie sa confundam Uniunea Europeana cu Uniunea Sovietica. Sunt lucruri absolut diferite.
Maria Chislaru, directoarea Liceului Teoretic „I.L. Caragiale”, Orhei: Suflul UE patrunde la nivel spiritual mai ales in mentalitatea copiilor si tinerilor. Creste o generatie cu alta gindire. Multi din ei au studiat deja sau vor studia in centre universitare din Europa. Elevii nostri deja nu se tem sa-si expuna parerea, sa ia decizii. In comparatie cu cele anterioare, generatia actuala este de alta factura. Anume ei, cred eu, ii va reveni misiunea de a integra tara noastra in comunitatea europeana.
7 mai 2010
Cum apreciati initiativa Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare de a acorda si cetatenilor straini dreptul de a cumpara pamint?
Articolul 10 al noului proiect al Codului Funciar al Republicii Moldova „Proprietarii de terenuri” prevede:
(1) Detinatori de terenuri cu drept de proprietate privata pot fi persoanele fizice si juridice, cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola sau ale fondului forestier si a spatiilor verzi folosite in interes public, a ariilor naturale protejate de stat, care pot fi doar in proprietatea privata a cetatenilor Republicii Moldova si a persoanelor juridice autohtone, al caror capital social nu contine investitii straine.
(2) Persoanele fizice si juridice straine, apatrizii, precum si persoanele juridice autohtone, al caror capital social contine investitii straine, care au devenit proprietari de terenuri cu destinatie agricola sau ale fondului forestier, vor instraina terenurile dobindite in termen de un an.
(3) Persoanele fizice si juridice autohtone, straine, apatrizii pot deveni titulari (detinatori) ai dreptului de folosinta asupra terenurilor cu destinatie agricola sau destinate fondului forestier.
(4) Persoanele fizice si juridice straine, apatrizii pot deveni titulari ai dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricola sau ale fondului forestier, pentru utilizarea lor in alte scopuri decit cele agricole sau silvice, cu conditia modificarii ulterioare a destinatiei acestora in termen de un an.
(5) In cazul nerespectarii conditiilor prevazute in alin. (2) sau (4), persoanelor fizice sau juridice straine, apatrizilor, precum si persoanelor juridice autohtone, al caror capital social contine investitii straine, care au dobindit terenuri destinate agriculturii sau destinate fondului forestier, li se va acorda un termen suplimentar de sase luni pentru instrainarea lor, in modul stabilit de legislatie.
Andrei Girlea, fermier, consilier raional de Rezina: Eu cred ca acest lucru ar fi posibil, dar cu anumite conditii. Mai intii, in cadrul unor proiecte-pilot ar fi bine sa se permita vinzarea terenurilor unor intreprinderi mixte pentru niste activitati bine determinate, de exemplu, cultivarea dupa tehnologii performante a vitei-de-vie, fructelor, legumelor, anumitor culturi tehnice, cu crearea unei infrastructuri moderne de prelucrare pe loc a productiei conform standardelor internationale. O alta varianta ar fi darea terenurilor in arenda investitorilor straini pe termene indelungate tot cu conditia exploatarii lor eficiente si dezvoltarii industriei de prelucrare a productiei agricole. Noi avem paminturi roditoare, investitorii straini dispun de bani si tehnologii, tehnica si utilaj modern. Imbinind aceste avantaje agricultura din Moldova ar putea depasi criza care se pare ca nu mai are capat.
Alexandra Chindraciuc, sefa serviciului Relatii Funciare si Cadastru Rezina: In raionul Rezina avem 34,5 mii de hectare de terenuri cu destinatie agricola, dintre care 33,7 % se afla in proprietate privata. 30,2 mii ha din acestea sunt terenuri arabile. Anual aproximativ o mie de hectare ramin nelucrate. Cauza principala sunt cheltuielile mari de ingrijire a terenurilor si veniturile modeste obtinute de proprietari. Cred ca aparitia unor investitori straini cu tehnologii avansate si o alta experienta de exploatare a pamintului ar contribui la schimbarea situatiei. Dar aici exista si destule pericole. In primul rind, este mult de lucru in ce priveste consolidarea terenurilor agricole. In al doilea rind, statul ar trebui sa prevada un sir de masuri care sa asigure securitatea alimentara a tarii, interzicerea utilizarii fortei de munca straine s.a.
Arcadie Musinschi, seful Directiei Generale Finante Rezina, consilier orasenesc: Eu cred ca este deja timpul ca in Codul funciar sa fie facuta modificarea ce ar permite vinzarea terenurilor cu destinatie agricola investitorilor straini. In caz contrar agricultura noastra nu mai iese din impas. Dar vinzarea terenurilor agricole nerezidentilor trebuie sa fie insotita de anumite conditii. De exemplu, pamintul procurat poate fi exploatat numai in scopuri agricole, cu implementarea tehnologiilor si a unui echipament modern; investitorul strain nu poate schimba destinatia folosirii pamintului si nu poate reinvesti mijloacele intr-o alta afacere ce nu-i apartine; stratul fertil al terenului nu poate fi exportat.
Victor Lupascu, managerul firmei „MAX-Victor”, Rezina: Daca Ministerul Agriculturii a epuizat toate caile de redresare a situatiei in complexul agroindustrial, ceea ce eu nu cred, haideti sa incercam si aceasta masura, desi eu unul nu am auzit niste argumente care sa ma convinga ca aceasta este cea mai potrivita solutie. Avem o sumedenie de savanti, fel de fel de institute, experti. Ar fi interesant sa auzim si opinia, argumentele lor.
Gheorghe Clapaniuc, zootehnician: Atragerea investitiilor straine in industrie a contribuit la relansarea multor intreprinderi. Daca mergem pe aceeasi cale si in agricultura posibil ca sectorul ar avea numai de cistigat. Si totusi, eu cred ca nu ar trebui sa ne grabim cu vinzarea pamintului la straini, problema ar trebui cintarita din mai multe puncte de vedere, analizind experienta altor tari. In acest domeniu anume ar trebui sa actionam dupa principiul de sapte ori masoara si o data decide.
Vera Platon, presedinta uniunii teritoriale Rezina a sindicatelor din agricultura si alimentatie „Agrosind”: Problema este foarte delicata si sensibila. Astazi in raioanele Rezina si Soldanesti avem mii de hectare de pamint care stau cu anii pirloaga. Pe an ce trece lucrarea pamintului in Moldova devine o afacere tot mai neavantajoasa. De ce se intimpla asa e greu de raspuns univoc. Pornind de la aceasta situatie s-ar parea ca cea mai simpla solutie de a rezolva problema ar fi sa vindem pamintul strainilor. Si ce facem mai departe? Cu ce raminem noi, bastinasii? Cu dreptul de a ne angaja la noii stapini? Dar in conditiile unei agriculturi moderne ei vor avea nevoie de zeci, nu de sute si mii de lucratori. Eu sunt de parerea ca agricultura noastra are neaparat nevoie de investitii straine masive, de tehnologii, tehnica, soiuri de plante performante si mai ales de o infrastructura moderna de prelucrare si ambalare a productiei conform cerintelor pietei internationale. Dar trebuie de gindit bine conditiile de atragere a acestor investitii, ca si Moldova sa nu piarda bogatia sa principala, si oamenii de afaceri straini sa fie avantajati sa investeasca banii in dezvoltarea agriculturii moldovenesti.
Aurica Ciobanu, 22 de ani, studenta la drept, Soldanesti: Ar fi o greseala fatala sa vindem unica bogatie a tarii la straini. Mai ales in situatia noastra, cind avem o republica separatista peste Nistru si tendinte separatiste la sudul Moldovei. Eu cred ca se vor gasi numaidecit forte care sa urmareasca anumite interese aici. Rar unde in lume sunt paminturi atit de manoase ca ale noastre (si practic pe gratis!), dar bani sunt multi. Cum Moldova e un stat mic, ne pot inghiti usor. Atunci ce folos ca vom iesi din criza, daca ne vom pierde tara?
Vasile Harghel, vicepresedintele raionului Telenesti: Din strainatate incep a se intoarce cu bani concetatenii nostri, care vor investi in pamint. Cred ca in asemenea situatie nu face sa ne aventuram in a vinde pamintul nostru strainilor. Am impresie ca ideea nu a aparut asa pur si simplu. Precum se stie, cele mai multe intreprinderi de vinificatie apartin investitorilor rusi. A mai ramas sa le vindem acestora si paminturile. Nu este o situatie normala.
Petru Stanila, consultant regional ACSA Telenesti: Fiind in Polonia intr-o vizita de serviciu, mi-a fost dat sa vad terenuri procurate de catre germani. Ni s-a spus ca la inceput vecinii acestora au privit cu neincredere la ceea ce fac noii proprietari, ulterior insa au observat cum acestea folosesc ingrasaminte minerale, tehnologii noi, incorporeaza saminta in sol cu 10 zile mai inainte si au inceput sa procedeze la fel. Adica nu au vazut ca ar fi ceva insidios in a vinde o bucata de glie strabuna, mai ales ca aceasta statea demult pirloaga.
Deci, nu cred ca ar fi ceva rau in a vinde pamintul la straini. Numai ca trebuie de procedat in felul urmator: daca acestea sunt procurate cu scopul de specula - sa le fie anulata tranzactia.
Elena Mustea, muncitoare, Orhei: Nu, in nici un caz pamintul nu trebuie vindut strainilor! Sora mea, de exemplu, de 8 ani e plecata cu sotul si cei 3 copii in Portugalia. Mai antart a cumparat la Paharniceni pamint, gindindu-se ca acesta nu se pierde - nu arde, nu poate fi furat, darimat etc. A cumparat 5 oi si le-a incredintat unui cumnat sa le intretina, o minioloinita. Vrea sa mai stea maximum un an-doi peste hotare, pina isi va aranja si mezina sa aiba bucatica ei de piine si apoi parintii vor sa se intoarca la casa lor, la Orhei, sa-si reia firul normal al vietii, linga frati, surori, rude, prieteni. O mare parte din basarabeni asa vor proceda. Dar daca statul va decide sa vinda pamintul strainilor, ai nostri nu vor mai avea la ce se intoarce decit argati.
Ion Soltan, director „Tehnoinf-Agro” SRL, s. Pohrebeni: Un investitor strain in agricultura noastra ar fi binevenit, fiindca asta inseamna tehnologii noi, deschiderea unor noi locuri de munca. Insa nu ma pot pronunta in ce priveste vinzarea terenurilor. Am impresia ca asta ar insemna sa vinzi strainului o parte din bastina ta. Cred ca cea mai reusita forma ar fi, totusi, arenda acestor terenuri pe un timp oarecare, sa zicem 30 sau 99 de ani.
In istoria postdecembrista a Rominiei initial se decisese promulgarea in Parlament a unei legi de vinzare a pamintului. Pina la urma aceasta a fost anulata. Motivul care i-a facut pe parlamentarii romini sa renunte la ideea vinzarii pamintului nerezidentilor a fost informatia ca foarte multi unguri doreau sa cumpere suprafete enorme de pamint in Ardeal. Intentia a fost calificata ca o tentativa de acaparare, dar si alipire ulterioara a acestor teritorii la tara vecina, situatie care i-a facut pe legislatori sa mai astepte cu aceasta lege.
30 aprilie 2010
OECD recomanda Moldovei sa ofere investitorilor straini dreptul la procurarea terenurilor
Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) recomanda Moldovei sa ofere investitorilor straini dreptul la procurarea terenurilor. Aceasta concluzie se contine in raportul pentru anul 2010 "Indicele Reformei Investitionale" (IRI), elaborat anual de OECD pentru 10 tari din Europa de Sud-Est.
Dupa cum transmite INFOTAG, viceministrul economiei, Sergiu Ciobanu, a spus la prezentarea raportului ca Moldova a obtinut rezultate semnificative la perfectionarea normelor de drept, care reglementeaza investitiile straine directe, insa trebuie sa continue eforturile pentru ameliorarea climatului investitional.
In particular, IRI-2010 indica asupra necesitatii de a elimina "masurile discriminatorii fata de investitorii straini" prin revizuirea cadrului normativ-juridic privind vinzarea terenurilor pentru investitorii straini.
OECD mai recomanda Moldovei sa imbunatateasca sistemul de control al calitatii si securitatii produselor alimentare, sa elaboreze un sistem de garantare a exportului, sa reformeze programul de monitorizare fiscala.
Seful adjunct al Diviziei dezvoltare a sectorului privat din cadrul Directiei afaceri financiare si antreprenoriale al OECD in Europa de Sud-Est, Antonio Fanelii, a salutat eforturile autoritatilor moldovene de perfectionare a normelor si legilor in domeniul investitiilor straine.
El a mentionat ca IRI ajuta tarile din investitiile straine din Europa de Sud-Est sa depaseasca mai repede consecintele crizei economice prin recomandarile facute pentru perfectionarea climatului investitional si a conditiilor de dezvoltare a sectorului privat.
INFOTAG precizeaza: "Indicele Reformei Investitionale" este prevazut anual pentru Albania, Bulgaria, Bosnia si Herzegovina, Kosovo, Macedonia, Moldova, Rominia, Serbia, Croatia si Muntenegru.
30 aprilie 2010
Care este practica altor tari
In multe tari vinzarea, procesele de cumparare si utilizare a pamintului, mai ales a celui cu destinatie agricola sunt reglementate foarte rigid de diverse acte normative.
In Danemarca, de exemplu, cumpararea pamintului este limitata de mai multe conditii si-i intrezisa de lege daca aceasta operatie este doar o modalitate de investire a capitalului sau pretul terenului cumparat nu corespunde costului lui real.
In Elvetia persoanele juridice nu sunt in drept sa procure terenuri agricole, dar nici sa le arendeze. De acest drept se bucura doar persoanele fizice care au experienta in sectorul agrar si calificatia respectiva, asumindu-si obligatiunea de a gestiona aceste terenuri o perioada indelungata.
In Franta orice act de vinzare-cumparare sau arendare a pamintului este aprobat de autoritati, punindu-se accentul pe faptul ca pamintul trebuie sa apartina celui care il lucreaza.
Si in alte tari pamintul agricol poate sa apartina doar celor care il lucreaza nemijlocit.
In R.Moldova parerile expertilor in problema data sunt diferite, ca si opiniile cititorilor expuse mai sus. Pina la urma decizia finala urmeaza s-o adopte Parlamentul.
30 aprilie 2010
Elevii din Moldova vor invata bazele religiei
Ce parere aveti despre decizia autoritatilor de a introduce cu incepere de la 1 septembrie 2010 studierea religiei in scoala?
Andrei Bordian, consilier in Consiliul orasenesc Rezina: Eu am fost unul din cei care a colectat semnaturi de la parintii, profesorii si elevii din raionul Rezina pentru introducerea religiei ca obiect de studiu in institutiile de invatamint, care au fost trimise la Ministerul Educatiei impreuna cu multe alte semnaturi din diferite raioane ale republicii. Si in continuare sunt de parerea ca in institutiile de invatamint din RM trebuie sa existe ore de teologie ortodoxa. Consider ca aceste ore vor fi de real folos in cresterea si educarea unei generatii morale si responsabile. Sper ca acest curs inainte de a fi introdus in institutiile de invatamint va fi foarte bine pregatit si analizat din mai multe puncte de vedere, ca profesorii care vor preda teologia vor fi specialisti in domeniu si se vor atirna serios fata de acest obiect care este foarte important pentru cresterea generatiilor urmatoare educate intr-un spirit moral-spiritual, dar nu numai pentru a fi scris undeva ca in RM exista ore de religie in scoli.
Olesea Botezatu, sectia Asistenta Sociala si Protectia Familiei, Rezina: Religia este o parte a vietii de care omul a depins chiar de la nastere, necatind unde se afla si de ce confesiune ii sunt parintii. Ar fi foarte bine sa fie predata in scoli, fiindca este un pas important in educarea morala si spirituala a copilului. Pe timpuri, copiii erau mereu alaturi de parinti la toate obiceiurile crestine si nationale, iar acum aceste valori le mai impartasesc doar buneii nostri. Sa nu uitam ca tot ce a creat omul nu e meritul lui, ci intr-o masura covirsitoare al lui Dumnezeu. Dintotdeauna omul crestin a fost un purtator de frumuseti innoitoare, pariind cu eternitatea lumii, neinduratoare, pentru un loc in cerul din sufletul omenesc, suflet cintind fara sfirsit in noptile neadormirii. Fiecare copil trebuie sa invete miracolul dainuirii prin lume.
Elena, functionara, or. Rezina: Cred ca este un curs arhinecesar si foarte binevenit, mai ales in aceasta perioada de criza pe toate planurile, inclusiv cel familial. Dar cu o conditie stricta: sa fie predat in biserica. E adevarat, Duhul Sfint si Hristos sunt pretutindeni, inclusiv in salile de clasa. Dar copilului ii vine extrem de greu, poate chiar imposibil sa se concentreze si sa intre in comuniune cu Dumnezeu privind standurile de pe pereti, mai tragind cu coada ochiului prin geam, gindindu-se la ora urmatoare s.a.m.d. Cit despre actiunea benefica asupra vietii omului, nici nu mai incape vorba: credinta iti inspira nadejde ca o forta supranaturala care este Iubire te protejeaza si te calauzeste, iti da siguranta in adevar si dreptate, iti ofera stabilitate psihica si morala, deci si sanatate trupeasca, sens in aceasta viata si inca multe-multe alte beneficii.
Dumitru Platica, directorul liceului teoretic Peciste: Eu cred ca de la studierea istoriei religiilor in scoala va avea de cistigat si scoala, si cetatenii, si societatea in ansamblu. La inceput va fi greu, pentru ca nu avem experienta, manuale, cadre bine pregatite. Dar atunci cind se vrea si Domnul ajuta.
Tamara Cibotaru, mama, or. Rezina: In perioada interbelica buneii si parintii nostri au studiat in scoala si religia, fapt ce le-a ajutat sa treaca cu demnitate ulterior prin multe cumpene. Bine ar fi, daca alaturi de istoria religiilor in scoala si-ar gasi locul si un psiholog, or pe an ce trece vremurile devin tot mai stresante. Profesorul de religie si psihologul le-ar cultiva copiilor niste deprinderi, calitati care le-ar ajuta sa se orienteze mai bine in problemele vietii.
Lidia Afanasiev, eleva la scoala profesionala din Rezina: Istoria religiilor ar fi o disciplina binevenita in scoala, dar studierea ei sa fie optionala. Ar fi bine ca in fiecare scoala sa fie amenajata o clasa cu atributica religioasa, carti, presa periodica.
Marian Boldescu, protopopul de Telenesti: In raionul Telenesti religia se studiaza, de 7 ani, in mai bine de 20 din cele 33 de scoli. Preotii predau optional religia in clasele primare in anumite zile, fara nici un fel de remunerare. Desi nu este obligatoriu, copiii frecventeaza aceste lectii. Intrevederea prim-ministrului Vlad Filat cu Mitropolitul Chisinaului si al Intregii Moldove, Vladimir, si cu Mitropolitul Basarabiei, Petru, acum doua saptamini, cu care a discutat predarea religiei in scoala a fost primita cu bucurie de catre cler, insa trebuie de elaborat indrumari metodice, altminteri pentru un preot care nu are pregatire pedagogica predarea noului obiect va fi foarte dificila.
Ion Negrescu, seful Directiei Generale Invatamint, Tineret, Sport Telenesti: Nu se poate de introdus un nou obiect in conditiile cind nu dispunem de cadre pregatite pe profilul respectiv. Da, intr-adevar, religia se preda optional in mai multe scoli, insa copiii primesc niste cunostinte foarte sumare, deoarece majoritatea preotilor nu sunt pregatiti pentru activitate pedagogica.
Andrei Cibotaru, ex-director al scolii din Ciulucani, temporar neangajat: Director de scoala find, eu insumi am predat un timp istoria religiilor. Cred ca cel mai bine ar putea preda religia absolventii Academiei de Teologie, care sa aiba pregatirea pedagogica corespunzatoare.
Maria Popa, directoarea liceului teoretic din Tintareni: La noi se preda religia in clasele primare. Parintele Leonid Condrea se ispraveste destul de bine. Credem ca ar fi mai bine ca aceste lectii sa fie facute nemijlocit in biserica, dar si sa se tina cont de optiunea parintilor.
Olga Bradescu, 77 de ani, pensionara, s. Tintareni: In scoala primara romineasca am invatat 2 ani religia, care era predata de preotul din sat. Copiii de confesiune mozaica aveau lectii cu rabinul sau cantorul sinagogii din satul vecin. Parintele avea o pregatire pedagogica buna si initierea in credinta ortodoxa din scoala mi-a prins bine in viata.
Klaus Kniffki, parohul bisericii catolice din Orhei, german de origine: Ma bucur pentru biserica ortodoxa majoritara ca reuseste sa obtina predarea religiei in scoala. In Germania studierea religiei in scoala este stipulata in constitutia tarii. Parintilor elevilor li se solicita sa aleaga intre confesiunea catolica sau cea luterana. Cei care nu impartasesc o confesiune aparte merg la un curs de etica pentru copii si adolescenti. Incepind cu clasele a V-a religia o predau preoti care au studiat special pedagogia. Este important ca acesti preoti sa altoiasca la copii deprinderile unui comportament sanatos,civilizat, in spiritul virtutilor crestine.
Sergiu Lisnic, directorul stadionului din Orhei: Un timp am trait si am activat in SUA, am vizitat mai multe scoli, dar si institutii de cult, am vazut familii unde un parinte este catolic, iar celalalt - mormon ori iudeu de confesie. Totusi aceste confesiuni se imbina armonios pentru ca lumea este pregatita pentru o astfel de convietuire inca din copilarie, de la scoala. Lumea acolo este cu adevarat credincioasa. Credinta in Cel de Sus este temelia spirituala a oricarei societati. Din aceste considerente cred ca bazele religiilor trebuie sa fie studiate si in scolile noastre.
Mihai Chisca, ex-directorul Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, pensionar: Introducerea cursului de religie in scoala este un lucru absolut necesar. Majoritatea elevilor nostri au un nivel redus de cultura educationala. Relatiile dintre profesori si elevi au degradat mult. Elevul poate sa alerge prin coridorul scolii, sa-l loveasca pe profesor si sa plece mai departe fara sa-si ceara scuze. Si daca lipseste respectul fata de parinti, profesori, parca putem vorbi de patriotism? Acum mii de copii au ramas fara parinti, in scoala nu se prea face educatie pentru ca un diriginte care primeste pentru aceasta 10 lei nu-i cointeresat sa-si faca nervi si probleme. Religia insa educa respectul fata de om, fata de persoanele in virsta si lucrurile sfinte. In opinia mea, cursul trebuie sa fie optional la prima etapa, iar peste un timp sa devina obligator, precum se procedeaza in Rominia. Problema cadrelor poate fi solutionata in citiva ani. Intre timp cursul respectiv il pot citi preotii, majoritatea dintre care au studii teologice.
Larisa D., asistenta medicala, orasul Soldanesti: Este salutabila introducerea predarii in institutiile de invatamint a religiei ca obiect de studiu, lucru care sper eu, va contribui la imbunatatirea educatiei spiritual-morale a copiilor. De la o vreme incoace in societatea noastra se inradacineaza multe vicii periculoase. Unele sunt motivate de lipsa parintilor, plecati la munci peste hotare, altele de degradarea relatiilor dintre stat si cetateni etc. Ma bucur nespus, cind vad cum baieti si fete isi fac semnul crucii atunci cind ajung in dreptul sfintei biserici sau trec prin preajma vreunei rastigniri.
Vladimir Cibotaru, primar de Mihuleni: Cu ajutorul Domnului, am depasit multe momente dificile. Credinta este un tezaur al natiunii noastre. Dar va trebui sa fim foarte atenti la selectarea celor carora le va fi incredintata predarea religiei in scoala. In cazul in care in fata elevilor vor veni oameni nepregatiti, riscam sa compromitem un lucru de o importanta majora.
Reporter Cuvantul, 2 aprilie 2010
Cine s-a invrednicit pina acum de titlul „Cetatean de Onoare al orasului Rezina” si pentru care merite?
Stepanida Druta, antreprenoare, consilier raional: Nu stiu cine s-a invrednicit de acest titlu. Autoritatile noastre nu se prea sfatuie cu lumea cind iau asemenea decizii. Nicaieri la primarie nu am vazut sa fie afisata cel putin lista acestor persoane, pe care, la o adica, ar trebui sa le cunoasca tot orasul, ei sa fie exemplu pentru toata lumea.
Anatolie Popa, pensionar: Nu-i cunosc, dar, sincer, nici nu ma prea intereseaza acest aspect.
Lilia Storoja, medic: Mi se pare ca acest titlu a fost conferit regretatului medic Efim Tiron sau, in orice caz, ar fimeritat. Pe altii nu-i cunosc.
Iurie Turcanu, om de afaceri: Nu-i cunosc. Stiu ca exista aceasta distinctie, dar habar nu am care sunt criteriile, dar si procedura de conferire a titlului. Aceasta distinctie s-a instituit, probabil, cu un anumit scop. Dar daca conferirea titlului se face in taina, aceste personalitati nu sunt cunoscute de nimeni, care-i rostul distinctiei? Eu cred ca ar fi bine sa avem in oras o galeree a Cetatenilor de Onoare, unde sa fie afisate portretele acestora.
Anatolie Ceapa, muncitor: Eu socot ca cetateni de onoare sunt Ion Burciu, Ion Perciun, Vasile Grigor, care demult lucreaza in oras si care ajuta cetatenii la solutionarea diferitor probleme.
Larisa, somera: Habar n-am! De fapt acum eu ma gindesc cum sa gasesc de lucru ca sa-mi pot intretine cei doi copii.
Octavian Stirbu, programist: Idee nu am. De fapt, nici nu am de unde sti. A afisat undeva primaria careva informatie despre aceste personalitati, despre concursul respectiv? Alte orase au editate albumuri, fel de fel de prospecte, ilustrate despre localnicii renumiti, monumentele si locurile istorice. Rezina n-are nimic.
Elena M., functionara: Aceste titluri se confera foarte rar si, desi de fiecare data, imi inchipui, se scrie despre aceasta in ziarele locale, chiar si daca citesti uiti peste un timp cine detine acest titlu. Cred ca exista un Regulament care stipuleaza criteriile de conferire si cine este in drept sa ia hotarirea. Daca acest Regulament nu prevede o consultare cu orasenii, cel putin ar trebui sa existe la primarie un stand, unde sa fie afisate portretele Cetatenilor de Onoare si regulamentul respectiv. Ar fi si un act de transparenta, si un moment de educatie a orasenilor, un model spre care sa tinda mai multi. Chiar daca am citit absolut tot ce au scris ziarele locale in ultimele doua decenii si chiar mai mult, sa va spun sincer, as risca sa afirm doar ca i s-a conferit acest titlu regretatului director de liceu Anton Duca, dar nu sunt sigura de aceasta. La moment, as fi curioasa sa mai stiu daca de facilitatile oferite la conferirea titlului se poate folosi familia Cetateanului de Onoare dupa moartea omului respectiv.
Reporter C, 5 februarie 2010
Arhiva CHESTIONARELOR publicate in anul 2009
|
