Zgomotul care ne ucide

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii zgomotul ucide aproximativ 200.000 de persoane în fiecare an. Cercetătorii au stabilit că o creştere a nivelului de zgomot cu 10 decibeli peste norma admisibilă de 40 (nivelul de zgomot dintr-o bibliotecă) şi expunerea organismului, timp de 1 an, la acest zgomot ambiental crește riscul de infarct sau atac cerebral cu 17%.

Potrivit revistei “European Heart Journal”, un grup de cercetători danezi au monitorizat, timp de 10 ani, 50.000 de oameni, măsurând permanent nivelul de poluare fonică din imediata apropiere a casei lor.  S-a stabilit că persoanele monitorizate au suferit peste 1.600 de infarcte, iar cele care locuiesc în apropierea aeroporturilor, a traseelor centrale sau lângă calea ferată sunt extrem de stresate, suferă de depresie, pierderi de memorie, etc.

Legislația UE, dar şi cea a R.Moldova, inclusiv Normativul de stat „Protecția contra zgomotului”, Legea cu privire la locuinţe, Codul contravenţional obligă autoritățile să întreprindă măsuri concrete de protecţie a cetăţenilor de zgomotul excesiv, să informeze publicul cu privire la impactul poluării fonice, să-l consulte cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a limita poluarea fonică şi a-i sancționa pe cei care încalcă legislaţia în domeniu.

 

Discuţiile au confirmat: poluarea fonică este o problemă actuală

Tema privind poluarea fonică şi efectele acesteia, obligaţiile și acțiunile autorităţilor publice şi structurilor statului în ceea ce privește soluţionarea problemelor legate de acest fenomen, ne-a fost propusă de câțiva cititori din or. Telenești. Am găsit-o actuală pentru întreaga regiune Orhei și am decis să inițiem o campanie de dezbateri publice.

Primul articolul – “Decibelii în exces şi necazurile cetăţenilor” – a fost publicat în  CUVÂNTUL și pe pagina noastră web la 14 iulie 2017. Un ecou deosebit a avut scrisoarea deschisă a Iuliei Martalog „Satul Ciorna – o localitate bătută de soartă şi de autorităţi”. La propunerea rezineanului Sergiu Lupaşcu, un grup de iniţiativă a elaborat textul unei petiţii on-line şi l-a propus spre semnare în două variante: pe hârtie (la redacţia ziarului CUVÂNTUL) şi on-line, pe www.cuvintul.md, pagina Facebooc a ziarului CUVÂNTUL şi pagina grupului local “Rezina!!!Alerte!!!”

Petiţia a fost trimisă şi la Guvern, dar și autorităților locale. Au reacționat doar formal. Guvernul a informat grupul de iniţiativă că petiţia a fost readresată Ministerului Economiei, care, ca şi administraţia raionului, a ignorat-o.

Conducerea Inspectoratului de Poliţie Rezina ne-a informat că, în conformitate cu art.357 al Codului contravențional ”Tulburarea liniștii”, de la începutul anului 2017 în raion au fost documentate 22 de cazuri de încălcare a legislației, dar nu a concretizat natura acestor încălcări și nici măsurile întreprinse de poliție față de persoanele vizate.

La rândul său, șeful Inspectoratului de Poliţie Telenești, Alexei Vrăjitoru a comunicat pentru CUVÂNTUL, că raliurile nocturne ale motocicliştilor, organizate pe străzile orașului, despre care a scris CUVÂNTUL, nu mai au loc datorită intervenţiei poliţiei, iar activitatea barurilor și restaurantelor este ținută la control.

În cadrul dezbaterilor am constatat că APL şi serviciile sanitare nu prea au cu ce se lăuda în privința combaterii zgomotului.

 

Zgomotul produs de traficul rutier depăşeşte cu mult limita

Potrivit rezinenilor, expuse și în cadrul a două întruniri la temă cu participarea reprezentanților administrației orașului, problemele principale ale comunităţii legate de zgomotul excesiv sunt cauzate de traficul intens al camioanelor pe străzile centrale.

La Rezina se vorbește de vreo trei decenii despre necesitatea construirii unui drum de ocolire a s. Ciorna și centrului raional pentru transportul de mare tonaj. Autoritățile au făcut multe promisiuni, dar mai departe de vorbe nu s-a mers. Primarul comunei, Simion Tatarov, a informat că în prezent este elaborat proiectul drumului de centură de la podul Rezina-Râbnița spre traseul Rezina-Orhei prin defileul din partea de nord a urbei cu lungimea de 4,7 km. De asemenea, se are în vedere reparația capitală a segmentului de drum care trece prin s. Ciorna a traseului L 174 Șoldănești-Alcedar-Ciorna cu distanța de 2,5 km. Elaborate de SA ”Intexnauca” din Chișinău, ambele proiecte sunt finanțate de SA ”LafargeHolcim Moldova”. Numai că, spune primarul, sursele de finanțare a acestor lucrări încă urmează a fi identificate.

O surpriză a fost să aflăm că Centrul de Sănătate Publică din Rezina mai mulți ani nu a efectuat măsurări în privința poluării fonice. Și asta chiar dacă Legea nr.10-XVI din 3 ianuarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice obligă instituțiile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice să verifice periodic dacă nivelul zgomotului în localități sau la întreprinderi corespunde normativelor.

”Din 1 iulie 2016, această sarcină a fost pusă de Ministerul Sănătății în seama laboratorului sanitar igienic al Centrului de Sănătate Publică Orhei. Dar măsurări nu s-au făcut pentru că nu au parvenit solicitări din partea autorităților publice locale, CSP Rezina, locuitorilor raionului”, ne-a comunicat Valeriu Dodu, medic-șef-adjunct sanitar de stat al raionului Orhei.

La insistența redacției săptămânalului CUVÂNTUL, în noiembrie 2017, angajații Laboratorului sanitar-igienic au ajuns, totuși, la Rezina. Nivelul zgomotului produs de camioanele de mare tonaj atinge cele mai înalte cote și afectează cel mai mult populația în intervalul orelor 4.00 – 9.00 și 19.00 – 22.00 pe străzile Gagarin din s. Ciorna, Orhei și Matrosov din Rezina. Dar, potrivit șefei Centrului Sănătate Publică Rezina, Alina Chirtoacă, măsurările au fost efectuate între orele 9.00 – 10.00 și 14.00 – 15.00 pe str. Gagarin, str. Lomonosov (lângă sediul filialei ”Orhei-Gaz” SRL) și lângă stația ”Tirex-Petrol” de pe drumul de centură sud. Astfel nu e de mirare că măsurările au arătat ”un nivel stabil, fără devieri majore de la nivelul maxim admisibil – între 52,5 și 68,1 decibeli (dimineața) și 76,5 decibeli (seara), ne-a spus Alina Chirtoacă, şefa CSP Rezina, precizând că nivelul admisibil al zgomotului ar fi de 55 decibeli.

 

De ce a fost abandonată ideea construcției unui drum de centură la Peresecina?

Dintre toate localităţile raionului Orhei, cea mai problematică situaţie în ce priveşte poluarea fonică este în satul Peresecina. Acesta este intersectat de traseul Orhei-Chişinău.

Nicolae Buzu, primarul de Peresecina, susține că zgomotul produs de traficul rutier extrem de intens este răul cu care, se pare, satul s-a obișnuit: „Acum 25 de ani, se discuta despre construcția unui drum de centură, dar, potrivit autorităţilor, ideea a rămas nerealizată din lipsă de finanțe. Șoseaua de centură trebuia să ne protejeze de zgomot, dar și să securizeze sătenii, care deseori devin victime ale accidentelor rutiere. Specialiștii afirmă că nivelul zgomotului nu depășește limita de 55 decibeli, norma admisibilă. Lumea nu prea crede acestor afirmaţii”, spune primarul Buzu.

 

Măsurările se fac la cererea APL şi cetăţenilor

Pavel Doibani, medic la Centrul de Sănătate Publică Orhei confirmă că poluarea fonică este o problemă serioasă pentru populația din mai multe localități din regiunea Orhei. El susține că specialiștii de la CSP Orhei fac periodic măsurări ale nivelului de poluare fonică. Ultimele măsurări au fost efectuate în luna noiembrie 2017 la Rezina şi s-a stabilit că zgomotul produs de traficul rutier, mai ales după amiază, depăşeşte nivelul de 72-78 decibeli.

„Nu am avut posibilitate să facem măsurări seara, dar intuim că rezultatele ar fi poate şi mai supărătoare. Am informat autoritățile, urmează ca acestea să ia măsurile cuvenite”, ne-a spus Doibani. 

Potrivit medicului, în ultimul timp tot mai mulți agenți economici solicită testarea de către specialişti a nivelului poluării fonice la întreprinderile lor. „Este vorba mai ales de patronii barurilor, cafenelelor, sălilor de nunți, care nu vor să aibă neplăceri cu vecinii, dar și cu autoritățile. Şi asta pentru că, înainte de a primi autorizarea de funcționare a localului, patronul trebuie să aibă la mână și autorizarea în ceea ce privește parametrii poluării fonice”, a precizat Doibani.

El a adăugat că, în anul 2017, opt cetăţeni s-au plâns la Centru pe activitatea unor baruri şi cafenele care, în opi-nia lor, ar fi încălcat legislația privind zgomotul.

„Într-un caz am fost nevoiți să sistăm activitatea barului, cerându-i proprietarului să izoleze pereții. Majoritatea patronilor se conformează cerințelor noastre”, a spus Pavel Doibani.

Medicii de la CSP Orhei cheamă cetățenii să informeze instituția despre toate cazurile de poluare fonică.

Tudor Iaşcenco, Ion Cernei                         

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns