Vasile Bajan: Am vrut să-mi asum o responsabilitate directă față de săteni

CUVÂNTUL în dialog cu Vasile Bajan, profesor la Gimnaziul Mălăieşti, raionul Orhei

– Dle Vasile Bajan, sunteţi cunoscut în raion şi în regiune ca pedagog, poet, compozitor, dar și ONG-ist. În același timp, ca om de creație, pentru multă lume rămâneți o enigmă. De unde s-a luat neamul Bajan (destul de rar în Basarabia) la Mălăiești și cum se descurcă un om de creație ca dumneata la țară?

– Numele nostru apare în Tractoriștii, o comedie sovietică din 1940, în distribuţie cu Marina Ladânina și Nikolai Kriucikov în rolurile principale. Deseori, încă student fiind, eram întrebat dacă nu cumva am împrumutat numele din acel film cu iz militarist, după obiceiul unor moldoveni, ajunși activiști după 1940, care-și schimbau numele, dându-le un specific rusesc.

A trebuit să potolesc spiritele apărătorilor ortodoxali ai tradiționalismului autohton că Bajan este un nume ucrainesc și că înaintaşii noştri s-au stabilit aici la începutul secolului XX, în timpul reforme-lor agrare ale premierului rus Piotr Stolâpin. Familia bunicului de pe tata s-a strămutat la Mălăiești din Ucraina și într-un timp scurt, slavă Domnului, ei şi urmaşii s-au naturalizat într-atât, că ne considerăm adevăraţi români. Apropo, în perioada interbelică bunicul a deținut și funcția de primar la Mălăiești.

În ce privește activitatea de creație, pot spune cu regret, că sunt într-o pauză de mai mult de un deceniu. Predau educația muzicală în gimnaziu, am grijă de familie, de casă. Adică nu mai scriu versuri și proză, nu compun melodii și nu pictez. Pulsul vieții și circumstanțele cotidianului m-au îndepărtat întrucâtva de creație. Dar sunt sigur că într-o zi am să revin la acest domeniu… Simt un gol în suflet, îmi lipsește acea liniște interioară, pe care mi-o poate oferi doar versul și muzica.

– Vă afirmați şi ca ong-ist, un domeniu nu prea popular în spaţiul rural. Cum de reuşiţi să Vă implicaţi şi în proiecte sociale?

-Vreau să vă mărturisesc că spiritul de inițiativă l-am avut întotdeauna. Îmi amintesc că în copilărie, împreună cu semenii mei, fiind împătimiți de fotbal, visam să jucăm pe un stadion cu porți din metal, cu marcajul respectiv, așa cum vedeam doar la televizor. Pentru noi, niște puști de vreo 7-10 ani, asta ne părea o idee irealizabilă, dar totuşi am decis să încercăm. Îmi amintesc cum am pășit pragul primăriei, cum apoi am discutat cu președintele de colhoz, cu agenți economici din sat. Important este că eforturile noastre s-au soldat cu succes. Într-o seară de vară, zeci de copii admirau acel stadion la care am visat atât de mult…

După finisarea studiilor am revenit în sat ca pedagog. Aici, la locul de muncă, am avut multe inițiative menite să schimbe situația în bine. Împreună cu elevii am participat la patru pro-iecte, dintre care trei sunt în domeniul sportului.

– La care proiect țineți cel mai mult?

-Ţin mult la toate pro-iectele, deoarece în elaborarea lor s-a depus mult suflet și fiecare urma să contribuie la soluţionarea unei anumite probleme. Ultimul proiect, Dotarea sălii de sport cu inventar sportiv, are o valoare mai mare şi ca buget, dar și ca impact social. Bugetul acestuia a fost de 33 000 lei, iar inventarul sportiv procurat oferă elevilor posibilitatea de a practica diferite genuri de sport și de a avea lecții de educație fizică mai captivante.

– Care este starea de spirit în localitate? Populația, tinerii în deosebi, conștientizează rolul lor de actori comunitari?

– Este o întrebare actuală. Cel mai mult mă doare faptul că toți vor schimbări, dar puțini sunt conștienți că schimbarea o putem realiza doar împreună, prin implicare. E o problemă de educație socială. Ea poate fi rezolvată treptat, implicând în diferite inițiative și proiecte oamenii de rând. Generația tânără este mai receptivă, mai ales dacă în cadrul proiectelor sunt atinse nemijlocit interesele lor.

– Ați reușit să înjghebați o echipă?

– La majoritatea proiectelor am lucrat în echipă. Tinerii au fost cei mai activi. Împreună cu ei am parcurs o cale lungă până la finalitate. Am sesizat cât de important pentru ei este faptul de a avea un anumit rol, de a lua decizii împreună, de a crede în forțele proprii. Totuși, pentru a atrage mai multe investiții mă gândesc că avem nevoie de mai multe echipe, care să fie coordonate de un matur.

– În alegerile locale recente ați candidat pentru o funcție de consilier local ca independent. Au fost motive care v-au determinat să faceți această opțiune?

– Sunt deja la al treilea mandat de consilier. De data aceasta am candidat independent, fiindcă am vrut să-mi asum o responsabilitate directă față de alegători. Iar rezultatul de 41 % din voturi în satul de baștină confirmă și doza de încredere a oamenilor față de mine și acțiunile pe care le realizez. Pentru mine funcția de consilier este o oportunitate în plus de a contribui la dezvoltarea comunității. Bunăoară, în mandatele trecute am putut să promovez proiectele la care am participat și să conving ceilalți colegi de necesitatea de a contribui financiar la implementarea lor.

– Am observat în raionul Orhei o situație care a dat peste cap ideea că la alegerile locale se pune miza pe om și nu pe partid. Mai mult chiar, primari cu rezultate bune au pierdut în fața oamenilor Partidului Șor, niște anonimi în localităţile respective. Cum explicați această situație?

– Alegerile locale la Orhei le-aș defini ca inechitabile. Alegătorii sunt puși în situația de a alege între un om de sat cu rezultate bune în cele trei mandate și un reprezentant al Partidului Șor, absolut necunoscut. Din păcate, foarte mulți sunt atrași de artificii, concerte, magazine sociale, tehnici de manipulare și spălare de creieri – instrumentele specifice practicate de acest partid pentru că legile la noi nu lucrează. E un fenomen foarte periculos, deoarece alegătorii sunt împinşi să aleagă o persoană străină, renunțând astfel la identitatea și mândria de a aparține unui sat. Fenomenul poate fi și mai periculos dacă se va extinde în toată țara. Cred că acesta este de fapt și planul.

– Ce sarcini își propune alesul local Vasile Bajan pentru perioada noului mandat?

– În calitate de consilier am trei priorități de bază. 1. Să asigur transparența totală a activităţii primăriei. Îmi doresc ședințe publice ale Consiliului Local, cu participarea locuitorilor satului. De asemenea mă gândesc să transmitem în direct aceste ședințe pentru ca mai multă lume să vadă cum se iau deciziile.

2. Să atragem diaspora în rezolvarea anumitor probleme ale comunității. În acest sens am creat deja un grup pe Facebook, la care aderă cei stabiliți peste hotarele țării.

3. Să promovez diverse proiecte investiționale cu scopul de a schimba situația în bine.

– Noi vă dorim numai realizări notorii…

– Mulțumesc.

Ion Cernei

 

Distribuie

Lasă un răspuns