Un document odios care a dat undă verde celui de-al Doilea Război Mondial

Vorbeşte dr. hab. în istorie Anatol Petrencu.

La Biblioteca Publică Raională A.Donici din Orhei vineri și-a ținut lucrările conferința istorico-științifică Pactul Ribbentrop-Molotov – 80 de ani de la semnare. Activitatea a întrunit mai mulți istorici din capitală și de la instituțiile de învățământ din raionul Orhei, oameni de cultură, foști participanţi la Războiul de pe Nistru din 1992 etc.

Este vorba de doctorul habilitat în științe istorice Anatol Petrencu, Maria Negru, profesoară de istorie la Gimnaziul Step-Soci, Sergiu Crudu, profesor la Gimnaziul Dâșcova, Vadim Macaru, profesor la Gimnaziul G.Vieru din cartierul Slobozia-Doamnei al municipiului Orhei, scriitoarea Valeria Florea-Dascăl ş.a.

Dr. hab. în istorie Anatol Petrencu a calificat Pactul Ribbentrop-Molotov drept un document odios care, odată desecretizat, varsă altă lumină asupra motivelor demarării şi desfăşurării celui de-al Doilea Război Mondial:

“Tratatul de neagresiune între Germania nazistă și URSS a avut un impact negativ asupra destinului Europei în următorii 6 ani, fiindcă a dat undă verde celui de–al Doilea Război Mondial. Către anii 1938-1939 cele două mari puteri ale timpului de atunci erau țări ostile, totuși inițiativa de a semna un pact de neagresiune venea din partea Germaniei și aceasta nu era ceva nou. Dar Stalin a mers mai departe – a propus  semnarea unui acord secret, în care s-ar putea consfinți sferele de influență. Și atunci Hitler trimite, la 20 august 1939, lui Schulemburg, ambasadorul german la Moscova, un mesaj, care i-a fost trasmis lui Stalin. ”Sunt convins că acordul adițional secret ar putea fi elaborat în cel mai scurt timp dacă un om de stat responsabil al Germaniei ar putea să sosească la Moscova pentru negocieri. În caz contrar guvernul imperial nu-și poate închipui cum poate fi elaborat și coordonat protocolul adițional într-un timp atât de scurt”.

Acest ‘om de încredere’ a fost ministrul de externe al Germaniei Ioahim von Ribbentrop. În memoriile sale von Ribbentrop menționează că pe Hitler nu-l interesa tratatul propriu zis, ci cât va trebui să cedeze. În genere, Ribbentrop avea împuterniciri mult mai mari de la Hitler, dar a fost oarecum surprins când a aflat că poftele lui Stalin au fost mult mai modeste. Documentul a fost semnat în noaptea spre 24 august, astfel a doua zi în ziarele Pravda și Izvestia tratatul a fost publicat. Ceea ce n-a știut omenirea mai mult timp a fost protocolul secret, existența căruia a fost negată mult timp de către URSS. Prin acest acord secret, inițiatorul căruia a fost URSS, cele două mari puteri își împărțeau sferele de influență în Europa. Anume prin acordul secret s-a pus temelia ocupației ulterioare a Basarabiei de către URSS”, a menționat dl Petrencu.

Până în 1988 nu s-a cunoscut nimic despre acodrul respectiv, când la Vilnus a fost publicat într-o culegere de documente și acesta.  Vasile Cocarcea, istoric și muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Orhei, unul din organizatorii conferinţei, a ținut să menționeze că asupra Basarabiei pactul respectiv a avut cele mai nefaste urmări:

”Politicienii noștri de pe Bâc au dat cu oiștea-n gard atunci când au proclamat Independența Republicii Moldova or, una este când independența și-au proclamat-o republicile baltice, care au revenit la statutul lor de state independențe, și altceva este Basarabia, care a fost la 28 iunie 1940 ruptă din Regatul României. Declarându-ne independența, am rămas de fapt în postura RSSM, adică un stat cotropit, cu populație puternic ideologizată. Sarcina era de a face reîntregirea cu țara. Astfel am fi închis problema. Întrucât nu avem experiența unui stat, alegem impostori și suntem hrăniți cu mituri. Numai mitul lui Badea Mior, care justifică de fapt ideea moldovenismului primitiv, cât face!”, a menționat dl Cocarcea.

Stepanida Țugui, directoarea bibliotecii, a menționat că o asemenea conferință era necesară în contextul împlinirii celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov:

”Mai mulţi tineri profesori de istorie din raion au consimţit să participe la conferinţă, făcând comunicări interesante, ceea ce ne-a convins definitiv că în instituțiile de învățământ acest segment al istoriei noastre se studiază. Păcat că nu au participat mai mulți profesori de istorie, deoarece se aflau la instruiri în cadrul pregătirilor pentru noul an de studii. În opinia noastră, conferința şi-a atins scopul” a menţionat dna Țugui.

Amintim că Guvernul RM a declarat 23 august  Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, precum nazismul, stalinismul, regimurile fasciste și comuniste.

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni, a favorizat una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

Ion Cernei

 

Distribuie

Lasă un răspuns