Tudor Golub: Direcționăm aburul în cilindri, nu în sirenă  

 

    Tudor Golub, președintele raionului Orhei, s-a născut în anul 1972 la Piatra din acest raion. A absolvit școala medie nr. 2 din Orhei, apoi Facultatea de Istorie și Geografie la Universitatea din Oradea, urmând masteratul și doctoratul. Actualmente studiază la AAP, master în științe economice. A activat la Muzeul din Orhei, în cadrul unor ONG-uri și organizații internaționale cum ar fi IREX-CPP, ADR-Centru ș.a. Până a fi ales în funcția de președinte al raionului Orhei în iulie 2015, patru ani a activat în calitate de șef al Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. Este căsătorit.

– Domnule Golub, au trecut aproape trei ani de când la cârma raionului Orhei se află echipa în frunte cu Dvs. Ce aţi reuşit, ce nu aţi reuşit şi care planuri mai urmează încă să fie realizate până la sfârşitul mandatului?

– Consider că am reușit să consolidez o echipă performantă în cadrul aparatului președintelui și Consiliului Raional (CR) Orhei. Sunt persoane dedicate. Pentru a vă convinge de aceasta intrați, vă rog, după orele de program sau în zilele de odihnă la nivelul III al clădirii CR și îi veți găsi pe mulți colaboratori la serviciu. Mă bucur că am colegi pe care mă pot sprijini. În ce privește prioritățile în activitatea noastră – ne-am pus în plan câteva obiective majore, inclusiv finalizarea aducerii gazelor naturale în toate localităţile raionului.  În luna următoare, cred, am putea finaliza gazoductul Ivancea-Furceni-Brănești–Butuceni-Trebujeni, după ce vom fi în drept să afirmăm că toate localităţile au acces la gaze naturale. În paralel desfăşurăm lucrările de conectare la gazoducte a gospodăriilor.

Al doilea obiectiv major era să renovăm infrastructura rutieră din raion  în ”variantă neagră”, adică să așternem asfalt.  Am asfaltat și continuăm construcția căilor de acces spre Camencea, Isacova, Teleșeu, Zahoreni, Clișova, Tabăra, Mârzești, Budăi și Furceni, tronsonul de la Susleni spre Jora de Mijloc, ș.a.m.d. În cazul ultimului tronson am obținut un proiect de asfaltare co-finanțat de ADR Centru în suma de 88 milioane lei. Astfel, dacă ne reușesc licitațiile, am putea renova drumul respectiv cu cheltuieli mai puține pentru  bugetul raionului.

Un alt domeniu unde am investit surse substanțiale este medicina. Astfel avem mai multe proiecte finanțate din bugetul CR Orhei, de GIZ sau Fondul Național de Dezvoltare Regională, care urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului curent. Am trecut în revistă toate instituțiile de asistenţă medicală prespitalicească, adică centrele de sănătate, oficiile medicilor de familie etc. după ce au urmat reparații și dotări cu inventar și tehnică medicală nouă. În acest an ne propunem să finalizăm construcția oficiilor medicilor de familie la Biești, Lucașeuca, Mârzești. Vom investi în centrele de sănătate de la Puțintei, Jora de Sus și Orhei.

În domeniul cultură am reușit să finalizăm reconstrucția capitală a  Caselor de cultură din Susleni și Chiperceni, trebuie să încheiem reparația căminelor de cultură din Seliște, Step-Soci, Sirota, Lopatna și a estradei de vară din Jora de Jos ș.a.

În premieră pe republică am lansat la Orhei programul “50 + 50”, care se referă la dotarea cu cele necesare a instituţiilor de cultură, bibliotecilor. Dacă în anul trecut am inițiat proiecte în valoare de peste 400 000  lei și am mai reușit să atragem investiții de circa 600 000 lei, apoi în anul curent am mărit cifra de investiții în acest program până la 500 000 lei. Am reușit să dotăm cămine de cultură cu mobilier, costume naționale, cărți, computere, echipament de sonorizare etc.

În ce privește Educația, ne–am propus să creem condiții confortabile pentru elevi și pedagogi, adică să renovăm acoperișuri, să schimbăm geamuri și sisteme de încălzire, reţele de aprovizionare cu energie electrică, să reparăm cantine și săli de sport, să modernizăm învățământul extrașcolar. Acum mai rămâne doar o şcoală fără sistemă centralizată de încălzire. Renovăm centrele termice la gimnaziile din Tabăra, Vâșcăuți ș.a. Apropo, suntem primii în țară care ne-am dezis de intenția de a închide școli. În ultimii 3 ani doar o singură școală a fost optimizată (în 2016), cea de la Breanova, unde în clasa a 9-a erau 9 elevi, iar pentru clasa I era doar o solicitare. Dar, am obținut un microbuz școlar de la Guvernul României, preconizăm să asfaltăm trase-ele spre satele unde activează școli de circumscripție, ca să asigurăm accesul copiilor şi din satul respectiv spre o școală mai dotată, mai performantă.

Au mai fost 7 școli care au nimerit în asemenea situații, dar le-am reorganizat în filiale, spre a păstra corpurile didactice și elevii, clădirile  care sunt exploatate în continuare.

Un alt domeniu prioritar este Tineretul și Sportul. Au rezultate bune Centrul de tineret Orhei, Consiliul  raional al Tinerilor, Școala pentru Sport, etc. Din păcate, nu am  reușit să obținem pentru orașul Orhei, titulatura de ,,capitală a tineretului”. Asta din simplul motiv că primăria Orhei nu a dorit să aplice.

– Cum apreciaţi starea actuală de spirit a populaţiei din teritoriu?

– Cu regret, o mare parte a populației, cea mai conștiincioasă, cea cu discernământ, a plecat peste hotare, așa că acum populația raionului este reprezentată mai mult de oameni în etate şi copii. Anume asupra acestor categorii de populație se aplică încercatele încă din timpul Romei Antice modalități de manipulare  gen pâine și spectacole. În același timp nu sunt prezentate nici un fel de soluții sustenabile de dezvoltare, de perspectivă. În acest sens pentru noi vor fi o mare încercare alegerile primarului, care trebuie să aibă loc la 20 mai c. în comuna Jora de Mijloc. Localnicii cu drept de vot de acolo vor trebui să decidă pe cine aleg: pe o persoană cunoscută în comunitate, a cărei familie împreună cu sătenii a făcut foarte multe pentru Jori, sau pe cineva care a venit de pe aiurea cu promisiuni irealizabile şi momeli gen concerte,  fel de fel de pomeni. În orice caz, aceste alegeri sunt un punct de cotitură, dar sperăm că demnitatea va  prevala asupra populismului și spiritului consumist propagat cu atâta ardoare de unele formațiuni politice de la noi.

– Care sunt relaţiile administraţiei raionului cu cea a municipiului Orhei?

– La fel ca și cu alte primării. Încercăm să colaborăm pe diverse proiecte, să identificăm împreună soluții la problemele care apar. Un subiect unde deocamdată nu găsim limbaj comun este gestionarea creditului de milioane de dolari acordat SA “Regia Apă-Canal Orhei” pentru renovarea apeductului din municipiu sub garanţia CR Orhei și care de aproape 3 ani nu este achitat. Adică în domeniul respectiv nu suntem cu primăria pe aceiași lungime de undă. În rest, prin negocieri căutăm soluții precum în cazul altor primării.

– Potrivit declaraţiilor Primăriei, municipiul Orhei în ultimii ani a devenit de nerecunoscut şi are şanse să ajungă cel mai prosper oraş din R. Moldova. De ce nicio altă primărie din raion nu se poate lăuda cu asemenea realizări?

– Probabil este o percepție din exterior că orașul Orhei a devenit de nerecunoscut. Primăria Orhei, prin fundațiile sale, reușește să obțină poate ceva mai multe finanţe decât au reușit administraţiile anterioare. Sunt unele practici bune la primăria Orhei, care-s preluate de către primăriile satelor: asfaltarea drumurilor, acordarea unor suporturi băneşti tinerelor familii la nașterea copiilor, etc. Dar avem în raion mulţi primari inovativi, cu spirit de iniţiativă. Multe lucruri interesante se produc la Pelivan, Mălăiești, Jora de Mijloc, Brăviceni, Ciocâlteni, Susleni, Peresecina,Teleșeu, în alte localități. Adică  avem mulți primari care trăiesc cu grijile comunităților și care fac nu mai puțin decât  primarul de Orhei.

– Aţi venit în administraţia publică din sectorul neguvernamental, unde aţi activat mulţi ani. În care din aceste două sectoare munca V-a adus mai multă plăcere şi a fost mai rezultativă?

– Partea cea bună, avantajul pe care l-am avut unde aș fi lucrat – la Muzeu, ONG-uri, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, dar și acum, în funcția pe care o dețin, a fost contactul cu oamenii. Acum lucrez într-un ritm foarte alert și nu prea am timp liber. Dar fac un lucru care-mi place și cred că rezultatul va fi apreciat de către alegători.

– Mulţi se aşteptau că raionul Orhei, aidoma administraţiei judeţului de la 1918, va fi printre pionierii noii mişcări de reunire a R. Moldova cu România, lucru care nu s–a întâmplat. De ce?

– Probabil, pentru că pe această dimensiune în ultimul timp cineva a vrut să-și asume toate meritele, dar de fapt a rămas numai cu declarațiile. Cu regret, anume unii captivi ai acestor declarații s-au transformat în români de profesie. Ideea mea de apropiere cu România, cu Uniunea Europeană este un pic alta: haideți să construim unirea cărămidă cu cărămidă, așa ca lumea de la noi, debusolată de românofobia inoculată pe parcursul a zeci de ani de comunism, să se convingă de avantajele reîntregirii Țării, de valorile europene! Asta am declarat şi la întrevederile de la Bucureşti şi Fălticeni. Explic: în ziua de 25 martie, când la Orhei s-au marcat 100 de ani de la semnarea de către Adunarea de Zemstvă a Declarației de Unire, am semnat un Acord de Colaborare cu primăria Sectorului1București. De asemenea, am reușit să încheiem un acord de colaborare cu municipiul Fălticeni, județul Suceava. Am propus: haideți să construim poduri de piatră, fiindcă dacă ne bizuim numai pe declarații, rămânem doar cu vorbe.

Am mers la Fălticeni cu 16 primării din raionul nostru, care au avut oportunitatea de a semna acolo acorduri de colaborare. Primariile Isacova, Brăviceni, Donici, Mitoc, Mălăiesti ș.a. dezvoltă deja proiecte concrete cu autorităţi din România. Municipiul Fălticeni alocă 50 000 euro pentru reparația grădiniței de copii din Ciocâlteni, alţi 50 000 de euro este disponibilă să-i aloce pentru construcția unei săli de sport la Gimnaziul Brăviceni. Primăria Sectorului 1 București este disponibilă să dea un milion de euro pentru diferite proiecte de dezvoltare a infrastructurii din localităţile raionului Orhei. Adică, dacă ne-am exprima precum mașinistul de tren, aburul nostru este direcționat spre cilindri, nu în sirenă.

– În 2015, când aţi fost ales, eraţi cel mai sărac preşedinte de raion din regiunea Orhei. Ce s-a schimbat de atunci în starea materială a familiei Golub?

– Nu prea multe. Decla-rațiile de venit și interese care le-am prezentat anterior au rămas fără schimbări esențiale. Adică alt venit în afară de salariu nu am. Dividendele posibile de la niște acțiuni pe care le-am moștenit de la o rudă le-a înghițit tranziția. Continui să trăiesc în aceiași casă împreună cu părinții, mașina am vândut-o or, nu am timp să mă ocup de ea. Adică ne mulțumim cu ce avem, ceea ce ne face să fim fericiți…

Pentru conformitate, Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns