Toporul ca soluție la problemele pomicultorilor?

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în 2018, în R. Moldova livezile de meri ocupau o suprafaţă totală de 56,2 mii ha, recolta fiind estimată la 525 mii de tone, cu 38 mii de tone mai mult decât în 2017. Totodată în R. Moldova funcţionează 338 de frigidere de păstrare a fructelor, cu o capacitate totală de peste 196 mii de tone, sunt înregistrate nouă întreprinderi mari de procesare, din care funcţionează numai patru. Acestea, potrivit datelor MADRM, în 2018, au procesat circa 315 mii tone de mere. Aceste cifre denotă că probleme la acest sector nu trebuiau să fie. Dar sute de tone de mere şi alte fructe au rămas pe deal. Disperaţi, unii producători agricoli s-au arătat dispuşi să defrişeze livezile. De ce?

 

 

Iurie Uşurelu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) afirma recent că ceea ce s-a întâmplat în acest an e o conse-cinţă a calităţii moldoveanului de a lăsa lucrurile de pe o zi pe alta. „Nu este clar de ce până acum agricultorii nu vor să se asocieze, pentru că tot timpul dăm vina pe altcineva, dar nu se asociază să construiască frigidere”, menţiona dl Uşurelu.

Dar ce cred lideri agricoli de top din regiunea Orhei vizavi de această situaţie?

 

Andrei Gârlea, liderul GȚ ”Gârlea Andrei P.”, Rezina: Informația Ministerului nu-i corectă, cifrele sunt altele. Potrivit unor date publicate în Monitorul Oficial al RM, în anul 2018 în ansamblu pe republică au fost recoltate 625 mii tone de mere din totalul de 725 mii tone de fructe, cu 137,8 mii tone mai mult ca în în anul precedent. Dar raportate la roada crescută, şi aceste cifre nu corespund realității, pentru că multe mere au rămas nerecoltate și acestea, desigur, nu au nimerit în statistică.

Guvernul a anunțat în octombrie că pentru merele achiziționate la suc fabricile vor plăti nu mai puțin de 1,1 lei/kg. În realitate, prețul mediu al merelor achiziționate pentru procesare a fost de 0,74 lei/kg, iar camioanele cu fructe staționau în rând la fabrică câte 48-50 de ore. Nici Consiliul Concurenței, nici alte instituții de stat nu s-au implicat în soluționarea acestei probleme.

În aceste condiții, firește, unii fermieri nu au recoltat o parte din mere sau prune pentru a nu genera noi pierderi or, costul fructelor comercializate nici pe departe nu acoperea cheltuielile de îngrijire a livezilor, recoltare, transportare a roadei, salarizare a lucrătorilor. În raionul Rezina sunt 2 frigidere cu o capacitate totală de 800 tone. Ambele au fost umplute cu mere, dar nu se știe care va fi soarta acestei producții. Piață de desfacere încă nu este, iar fiecare zi de păstrare generează cheltuieli noi, care vor majora prețul fructelor, în plus acestea  se pot strica înainte de a ajunge la piață. Mulți fermieri sunt dispuși să defrișeze livezile care în condițiile de azi din Moldova s-au dovedit a fi nerentabile. În afară de problemele semnalate mai sus – piața de desfacere și prețurile extrem de mici la producția gata, – trebuie să mai adaug și altele: unele soiuri nu sunt competitive pe piața internațională; pesticidele utilizate pentru protejarea lor sunt foarte scumpe și uneori neeficiente, plus lipsa cronică, mereu crescândă, a brațelor de muncă s.a.

 

Mihai Gașper, fermier, s. Furceni, Orhei: Dar pe cei care au frigidere de ce nu-i întreabă nimeni cum o scot la capăt, pentru că au pierderi enorme. În genere, cei de la minister ar trebui să fie mai rezervați în declarații. Un timp au fost promovate diferite proiecte, s-au dat subvenții pentru plantarea livezilor, dar la comercializarea producției nu s-au prea gândit. Cred că în paralel cu subvenţionarea plantaţiilor de pomi fructiferi trebuia de dezvoltat şi infrastructura pomiculturii – frigidere, întreprinderi de procesare a fructelor, de găsit pieţele posibile de desfacere a producţiei.

Eu am fost la dl Ușurelu și i-am demonstrat că un măr cât oul de hulub livrat la fabrică pentru suc într-adevăr face 79-80 de bani / kg, dar alt măr, care abea încape în palmă, are un preţ mult mai mare. Cu alte cuvinte, la noi nu există o strategie bine gândită de dezvoltarea a agriculturii pe termen lung, iar cu amatorismul, inclusiv şi în domeniul de pregătire şi repartizare a cadrelor în instituţiile statului, departe nu ajungi.

 

Sergiu Veșca, fermier, s. Budăi, Teleneşti: De situația care s-a creat în mare parte este vinovat statul, mai concret mi-nisterul de resort, care n-a elaborat nişte politici concrete de dezvoltare a acestei ramuri, n-a stabilit nişte prețuri de achiziție, astfel ca producătorul să nu fie nevoit să-și lase producția pe deal. Dacă mărul nu are preț şi dacă producătorul nu-şi scoate cheltuielile pentru îngrijirea livezii, chimicale, remunerarea muncii etc., ce-i rămâne să facă? Cine dacă nu statul trebuie să regleze tot conveierul, începând cu plantarea livezilor, soiurile utilizate şi terminând cu exportul producţiei? La noi industria de procesare deseori pur şi simplu îşi bate joc de producătorii agricoli şi nimeni nu le dă peste mână. Ca urmare ajungem la situaţia când, cu mari eforturi şi cheltuieli, creştem livezi, iar când ajunge să beneficiem de roadele muncii suntem puşi în situaţia să le defrişăm.

Mi se pare cam deplasată opinia factorilor de decizie de la minister vizavi de asocierea producătorilor și construcția frigiderelor. Ca să construiești frigidere trebuie să te bagi în credite, care la noi sunt foarte scumpe şi dacă nu le-ai achitat la timp rişti ca banca să nu-ți ofere alte împrumuturi pentru probleme mult mai actuale! Ar fi o soluție ca producătorii agricoli să se răsplătească cu firmele care construiesc frigiderul nu cu bani, dar cu fructe. Însă o așa modalitate de achitare n-o acceptă nimeni. Cea mai mare problemă este exportul fructelor, domeniu foarte complicat în R.Moldova. Fiecare producător este impus să se descurce singur, iar ministerul în loc să asigure soluţii, răzgândeşte motive.  În opinia mea, afirmațiile domnului Ușurelu nu sunt deloc serioase. Care e rostul ministerului, direcţiilor agricole din raioane, dacă criza din agricultură – sectorul principal al economiei republicii, pe an ce trece se aprofundează?

 

Sergiu Muravschi, președintele organizaţiei teritoriale Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor: Judecând după declarația făcută, dl Ușurelu prea simplist tratează situaţia din pomicultură. Interesant, dacă l-am înteba cum s-a întâmplat că mere avem, dar frigidere – nu, ce ar răspunde?  De ce altor țări, cum ar fi, de exemplu, Polonia, le-a reușit să deblocheze exportul de fructe în Rusia, iar autorităţilor de la Chişinău  cu tot lobby pe care îl face președintele I. Dodon – nu? Probabil ar trebui să-l doară inima pe cineva pentru țara aceasta, demnitarii să nu se gândească numai la ”ce am să am eu din asta!”. La noi, din păcate, nu se face deosebire între business şi politicăe.

Cât despre situaţia din anul curent, în zona noastră nu cunosc cazuri să fi rămas merele pe deal. Dar ştiu că unii proprietari intenţionează șă defrișeze o parte din livezi pe motiv că acestea le generează doar pierderi.

Pentru conformitate: Tudor Iaşcenco, Ion Cernei

 

Distribuie

Lasă un răspuns