Toleranța nu este o valoare înnăscută, ci una educabilă

„Toleranța nu este o valoare înnăscută, ci una educabilă; astfel încât, gradul de toleranță în cadrul unei societăți este direct proporțional cu nivelul de cultură și cel al educației morale al membrilor acesteia”, consideră Cristina Răilean, specialistă în Filozofii Contemporane, autoarea articolului „Toleranța în sistemul autohton al valorilor. Analiza atitudinii noastre față de cei care nu sunt ca noi”.

„Educația pentru toleranță trebuie să înceapă în familie, deoarece aici se produce socializarea inițială a copilului” susţine la rândul ei Loretta Handrabura, conferențiară universitară, doctoră în filologie.

Iar Codul Educației al Republicii Moldova, art. 5. litera d) stipulează: „Misiunea, idealul şi principiile fundamentale ale educaţiei prevăd… promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi incluziunii sociale”.

 

Liceul Teoretic român-rus „Olimp”, cea mai tânără instituție de educație din raionul Rezina, activează de la 1 septembrie 2016, în urma fuzionării a două instituții de același profil: LT ”Ștefan cel Mare” și LT ”A.S.Pușkin”. Aici își fac studiile 623 de elevi, dintre care 469 în clase cu predare în limba română și alți 154 – în clase cu predare în limba rusă, domiciliaţi în raionul Rezina și or. Râbnița, regiunea transnistreană. Elevii sunt grupați în 34 de complete de clasă, inclusiv 12 – cu predare în rusă. Corpul didactic este compus din 45 de pedagogi, dintre care 15 predau doar în limba rusă, iar 7 – în ambele limbi. Au reuşit sau nu să se împrietenească şi să conlucreze productiv elevii şi profesorii de aici; să manifeste toleranţă  în chestiunile şi aspectele care îi fac diferiţi unii de alţii?

 

„Gala olimpicilor” – oglindă a toleranţei

În decembrie 2017- ianuarie 2018 la Liceul Teoretic român-rus „Olimp” s-a desfăşurat olimpiadaşcolară la 20 de obiecte: limba și literatura română, limba și literatura rusă, limbile engleză şi franceză, geografie, matematică, informatică, etc., pentru elevii ciclurilor gimnazial şi liceal. Iar la începutul lui februarie învingătorii au fost omagiaţi în cadrul „Galei Olimpicilor – 2018”, un eveniment de rezonanţă pentru instituţie.

La început participanţii la festivitate au onorat Drapelul şi Imnul de Stat ale Republici Moldova. Apoi elevii Ion Lazari și Ana Mamaliga din Rezina şi râbniţeanul Dmitrii Iaremko au intonat Imnul liceului, compus din patru strofe: 3 în  limba română şi 1  în limba rusă. Flacăra Olimpică a fost purtată de către  5 elevi din clasele române și alți 2 elevi – din clasele ruse. Adică, proporţia din contingentul de elevi aici se respectă în toate, deşi, oficial, la Liceul „Olimp” noţiunile „român„ și „rus” se utilizează doar când vine vorba de limba de instruire. Doar două exemple. Într-o clasă de a IV-a cu predare în limba rusă, 13 elevi sunt de naționalitate moldoveni (români) și doar câte un elev de naționalitate rusă, ucraineană și cazahă. Dintre cei 13 moldoveni unul locuieşte în orașul Râbnița (regiunea transnistreană), iar altul – în satul Țareuca, Rezina. Cam aceiași situație găsim într-o clasă de a IX-a, tot cu predare în limba rusă. Din cei 20 de elevi 16 provin din familii de moldoveni, 2 – din familii de ucraineni și câte un elev sunt de naționalitate rusă și, respectiv, germană. După cum a afirmat Lilia Chirtoacă, directoare–adjunctă pentru instruire, în aceste clase niciodată nu au apărut careva conflicte pe criterii de obârșie, naționalitate sau a locului de trai (sat-oraș).

Dna Chirtoacă, într-un mod destul de rafinat, a menţionat activismul mai sporit al elevilor din clasele ruse la olimpiada de limbă și literatură română, față de participarea moldovenilor  la olimpiada de limbă și literatură rusă. Astfel, din 87 de elevi din clasele V – XII cu predare în limba rusă la olimpiadele la limba și literatura română au participat 42 de elevi (48%). Pe când pentru olimpiada la limba şi literatura rusă au manifestat interes doar 20 la sută din elevii din clasele cu predare în limba română.

Potrivit sursei citate, semnale oficiale de contraziceri între elevi şi profesori până acum nu au fost. La adunări, festivități, consfătuiri se vorbește în ambele limbi, mai frecvent în limba română. Tot mai mulţi elevi din clasele cu predare în limba rusă, după ciclul gimnazial, decid să se înscrie în clasele liceale cu predare în limba română.

„În instituția noastră s-a instaurat un bilingvism tolerant  și destul de  prietenos”, a rezumat Lilia Chirtoacă.

Comisie există, cazuri de intoleranţă, discriminare – nu

Liceul „Olimp” este un produs al campaniei de optimizare a înstituțiilor de învățământ, cauzată, în primul rând, de reducerea contingentului de elevi. Potrivit dnei Chirtoacă, la început, până când cele două colective s-au familiarizat unul cu altul, a fost un pic dificil. Ulterior situaţia s-a normalizat, inclusiv şi datorită formelor şi metodelor de organizare a procesului instructiv-edicativ din instituţie.

Tatiana Anghelenici, directoare-adjunctă pentru educație, ne-a spus că la moment atmosfera din instituție, relațiile dintre pedagogi și elevi sunt normale. În cadrul disciplinei obligatorii Educația civică, dar și a Orei dirigintelui este un modul aparte consacrat educației în spiritul toleranței. În ajutorul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar ministerul a editat suportul  metodic „Educația în spiritul toleranței”, în opinia dnei Anghelenici, un manual destul de reușit. Toleranța se educă și în cadrul activităților extrașcolare, competițiilor sportive, evenimentelor festive, la care participă elevi atât din clasele cu predare în limba română, cât și din clasele cu predare în limba rusă. La fel se lucrează și cu părinții.

Tatiana Anghelenici a mai menționat că la liceu este formată o Comisie multidisciplinară, în componența căreia au fost incluși reprezentanții administrației liceului și ai Comitetului părintesc, psihologul școlar, cadre didactice. Aceasta are misiunea de a examina cazurile de intoleranță, agresivitate, exploatare, diverse abuzuri, dar situații din acestea până acum n-au avut loc. ”În activitatea zilnică pedagogii noștri se străduie să favorizeze dezvoltarea persoanei, a relațiilor constructive în grup, pentru a nu permite apariția separatismului între elevi. Toate echipele sportive, colectivele artistice, etc. includ în componența lor elevi din ambele cursuri. Elevii din clasele ruse, printre care mulți sunt sau provin din etnici moldoveni (români) într-o manifestare muzicală au interpretat cântecele din repertoriul lui Ion Aldea-Teodorovici cu atâta patos și spirit patriotic, că mulți au rămas surprinși. În anul trecut, între 20 și 24 noiembrie la liceu s-a desfășurat „Săptămâna educației în spiritul toleranței”, consacrată Zilei Internaționale a Toleranței, care a fost marcată prin diferite acțiuni. Pledez pentru întroducerea obligatorie în toate clasele, o dată în săptămână, a orei de religie. Practica a demonstrat că, după ce parohul de Rezina a ținut o lecție de religie, disciplina în liceu s-a îmbunătățit considerabil”, a mai spus Tatiana Anghelenici.

Am conversat și cu Irina Cerici, psihologă la liceu. Dumneaei susține că prima piatră în fundamentul toleranţei se pune în familie, odată cu cei șapte ani de acasă. În cadrul școlii, dacă apar unele conflicte cu tentă de intoleranță, sunt curmate în stadiul embrionar de către diriginții de clasă, profesori, psiholog. Cel mai des apar conflicte de genul bogat-sărac, drept motiv servind vestimentația sau telefoanele mobile. Alte divergenţe ţin de noţiunile capabil – incapabil. Dar acestea sunt sporadice și repede sunt stinse.

Marea majoritate a elevilor provin din familii ortodoxe, dar sunt și din familii de protestanți și câţiva de religie musulmană. Ar părea paradoxal, dar aceasta a jucat un rol de consolidare a elevilor, care au făcut schimb de informații privitor la religiile respective. Şi asta se datorează în mare parte acțiunilor echilibrate ale diriginților de clasă, a menționat dna Cerici.

 Ion Perciun

Distribuie

Lasă un răspuns