Țânțăreni, 218 ani de dăinuire

Sâmbătă satul Țânțăreni din raionul Teleneşti a marcat aniversarea a 218-a de la prima atestare documentară a localităţii. La sărbătoare au fost invitaţi oaspeţi din satele vecine şi din România, pus în valoare patrimoniul uman, cultural şi material al acestei vetre de gospodari şi oameni de suflet.

Mult am căutat prin arhive, am confruntat date istorice, până am ajuns la un numitor comun în ce privește anul de întemeiere a satului. Pe vatra noastră au existat și alte sate, inclusiv Hâjdieni, atestat documentar prin 1600, dar care era situat  pe celălalt mal al Răutului, în locul unde a fost podul cel vechi. La 1775 aici locuiau 26 de familii – în actele recensământului efectuat atunci de armata rusă erau pomenite şi numele acelor săteni. Dar către 1800 Hâjdieni a dispărut, lumea de acolo mutându-se în alte locuri. Când am încercat să aflu ce s-a întâmplat cu Hâjdienii, reputatul jurnalist Tudor Țopa, originar din Chiţcanii Vechi, Teleneşti, autor a peste 70 de cărți, mi-a explicat: ”Ce te miri? În ultimii ani în Basarabia au dispărut de pe hartă 40 de sate! Lumea se mută în localităţile mai mari, unde este mai ușor de trăit”.

Conform istoricului Costăchescu, care în 1928 a publicat o monografie despre Telenești, Țânțăreni s-ar fi format chiar în anul 1800.  Prin 1834 un oarecare Toader Panța scrie Mitropoliei de la Chișinău o scrisoare din partea locuitorilor satului Țânțăreni să li se permită construcția unei biserici. Panța menţiona că satul există deja de 17 ani. Potrivit lui Costăchescu, localitatea porni de la două-trei familii venite de la Chiștelnița, care aveau stâne pe malul Răutului. Adică, un timp aici s-a aflat o mahala a satului Chiştelniţa, aceasta cu timpul devenind localitate aparte, iar acum are 1600 de locuitori.

Apropo, în perioada 1958-1963 cele două sate formau un colhoz și, după cum spun cei mai în vârstă, de pe atunci viața săteanului nostru a început să se schimbe calitativ.

Iar Ziua Satului din anul curent a reușit ca niciodată. Grupuri folclorice din Scorțeni, Chiștelnița, Căzănești, Brânzeni și Telenești au venit să întregească sărbătoarea ţânţărenenilor. La serbare a participat şi o delegație din comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, entitate teritorial-administrativă înfrățită cu Țânțărenii acum trei luni. Oaspeților din România această trecere în revistă a colectivelor folclorice le-a plăcut nespus. Vasile Adam,  care 20 de ani a fost  primar de Sânmihai, a apreciat în mod deosebit evoluarea lui Pavel Casian, şeful Secţiei raionale Cultură Teleneşti, în calitate de viorist în cadrul orchestrei ”Poiana Codrului” de la Centrul raional de cultură.

Sărbătoarea a demarat cu omagierea a patru cupluri din sat, care au reușit să ajungă la 50 de ani de căsnicie, au crescut copii şi nepoţi destoinici. O altă surpriză a Zilei Satului a fost evoluarea surorilor Osoianu, care au avut în ziua respectivă un turneu în mai multe localități din zona de centru și de nord a republicii.

Însă momentul cel mai impresionant pentru întreaga asistenţă a fost cuvântarea primarului de Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate, care era pentru a doua oară la Ţânţăreni. Dumnealui a reiterat ideia că oamenii din comuna pe care o conduce vor contribui la implementarea unor pro-iecte comune cu Primăria Țânțăreni:

”Avem în acest sens cadrul legal, dar și sprijinul președintelui Klaus Iohannis de a asigura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Unirea, un eveniment tergiversat, trebuie să se facă pas cu pas, să fie zidită cărămidă cu cărămidă astfel ca frații noștri de aici să simtă avantajele traiului într-un stat reîntregit”.

Dl Mate a primit în calitate de cadou de la primarul Dumitru Stoica un portret al domnitorului Ștefan cel Mare şi Sfânt, simbolul unităţii noastre naţionale, țesut de meșterii de covoare de la Ungheni, pe care a făgăduit că-l va expune în biroul din noua clădire a primăriei care va fi dată în folosință în toamna curentă:

”Am rămas impresionați de cele văzute la Țânțăreni, în deosebi școala, grădinița de copii, de faptul că ați reușit să vă păstrați intactă identitatea culturală în condiții deloc simple. Am decis să dăm un exemplu întregului spațiu românesc de colaborare fructuoasă, astfel să impulsionăm aceste relații”, a fost de părere dl Mate.

Participanţii la sărbătoare au rămas frapaţi de Ruben Samuel Butta, om de afaceri și interpret de muzică populară din comuna Sânmihai, care a prezentat un buchet de melodii ardelenești. La finele festivităţii, ca şi la Ziua comunei Sânmihaiu de Câmpie, colectivele artistice gazde şi oaspeţi au interpretat ”Dorul Basarabiei”, una din cele mai răscolitoare melodii, de fapt, imnul Centenarului Unirii.

 Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns