Sunt ţărăncuţă şi mă mândresc cu satul meu

Dacă m-ar întreba cineva în ce văd chipul patetic şi simbolic al baştinei mele, i-aş răspunde: în nucul de la poartă, în grădina cu flori, în chipul părinţilor mei şi al oamenilor din sat. De aici şi genericul activităţii culturale “Sunt ţărăncuţă şi mă mândresc cu satul meu”, care s-a desfăşurat recent la Bieşti. Nu ştiu dacă peniţa mea va fi în stare să descrie, să transmită acea bogăţie spirituală, acea atmosferă caldă şi prietenoasă, care a dominat mai bine de două ore.

Fiecare sat este într-un fel o microlume aparte, având canoanele sale spirituale, felul său de a vedea lumea, galeria de interpreţi,  informatori, care sunt sufletul satului. Dovadă au fost câte trei ţărăncuţe din cele trei sate din comuna Bieşti.

Startul a fost dat de ţărăncuţele de la Bieşti: Maria Cojocari, Natalia Calugher şi Lilia Vulpe, care au făcut o relatare despre istoria satului, locurile şi personalităţile remarcabile. Au urmat relatările ţărăncuţelor Liuba Juncu, Victoria şi Svetlana Afteni despre satul Cihoreni, ajutate de profesoara Veronica Florea. Satul de răzeşi Slobozia-Hodorogea a fost prezentat de ţărăncuţele Olga Stoler, Lilia Damian şi Nătăliţa Codrean, povăţuite de Mihail Caraman. Nu înainte de evoluarea micilor actori, care au înscenat legendele fiecărui sat în parte.

Multe şi de toate au fost. Cele opt probe de concurs: prezentarea portului popular, împletitul cosiţei, concursul artistic, amintiri din copilărie, bun venit la şezătoare (tors, împletit, croşetat), de la mama am învăţat bucătăria tradiţională s-au depănat cu mult har, talent, umor şi vocaţie. În deosebi în concursul artistic nevestele au apelat la susţinători. Multe aplauze au cules cele trei surori (născute Vicol) Svetlana, Nadejda şi Viorica, interpretând cântecul care le reprezintă: “Dragele mamei trei copile”. “Coasa” a fost dansată de două generaţii – Ilie Cazac şi Vlad Vlas de la Bieşti. Un răsunet adânc ne-au lăsat în suflet versurile spuse cu atâta evlavie de mamă şi fiică împreună cu susţinătorii din satul Slobozia-Hodorogea. Au întregit sărbătoarea cu melodii în premieră copiii din formaţia folclorică de la Gimnaziul Bieşti şi actorii de la teatrul dramatic “Din zestrea neamului”. Aici vin cu respect deosebit faţă de Eugenia Cotruţă, Ion Conică, Mircea Florea, părintele Constantin Moisei, Ilie Cazac, adevăraţi rapsozi ai comunei Bieşti.

Dacă aş descrie toate câte s-au derulat, mi-ar trebui toate paginile ziarului. A încununat opera cântecul cules de la regretata Alexandra Parvan -“Fetiţo de la Bieşti”, care a fost interpretat de toată lumea, spectatorul aplaudând în picioare.

A fost un concurs mai mult simbolic. Juriul a fost măria sa spectatorul, iar sala – arhiplină.

Flori, cadouri, mulţumiri… Toate oferite de primarul comunei Ion Vlas. Dar nimic nu se compară cu acele valori aduse în scenă de cel mai de preţ patrimoniu al unui sat – Omul. Sunt recunoscătoare tuturor care m-au susţinut în această frumoasă “nebunie” şi împreună am reuşit să facem ceva frumos şi de valoare. Mulţumesc directorului gimnaziului, dl Vladimir Vlas pentru filmări.  Sper că se va păstra în zestrea comunei Bieşti. Că de altfel cu ce vom apărea în faţa copiilor, a nepoţilor, a srănepoţilor nostri?!

Nadejda Cucu, comuna Bieşti

Distribuie

Lasă un răspuns