Suferiţi şi muriţi liniştiţi, stimaţi rezineni, în continuare. Autorităţile locale au alte griji

Lucrări de reparaţie pe tronsonul centrură-sud, oraşul Rezina, în luna iunie 2018, cu zgură siderurgică de la Uzina metalurgică din Râbnuţa. Deşi autorităţile au încredinţat atunci lumea că acest material este inofensiv pentru mediu şi sănătate, orăşenii totuşi au frică să fie adusă la un moment dat şi zgură radioactivă. Foto consiliu.rezina.md

redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a adresat Consiliului raional Rezina, preşedintei raionului Eleonora Graur o cerere în care solicitam informaţii referitoare la starea ecologică din raion în anii 2016-2019 şi acţiunile administraţiei raionului privind îmbunătăţirea situaţiei, informarea populaţiei despre pericole etc. Cel puţin o parte dintre consilieri afirmă că nu au văzut scrisoarea cu pricina, dar Consiliul a votat că a luat cunoştinţă de ea.

Câteva date oficiale, despre care CUVÂNTUL a mai informat cititorii

În anul 2017, la Centrul de sănătate Rezina au fost înregistrați 3917 pacienți cu boli ale aparatului respirator, inclusiv 2744 copii. Cifrele sunt de două ori mai mari decât numărul total al îmbolnăvirilor înregistrate în Centrele de sănătate Cinișeuți, Mateuți, Pripiceni-Răzeși și Ignăței.

Într-o noapte din ianuarie 2008, s. Solonceni şi zăpada de pe gheaţa Nistrului din preajmă au fost acoperite cu un strat gros de praf cărămiziu.

Pe 16 ianuarie 2008, pentru a doua oară timp de o lună, satul Solonceni, raionul Rezina, a fost „nins” cu un strat gros de praf cărămiziu. O echipă de specialişti de la Chişinău, condusă de Mihai Mustea, seful Secţiei inspectare a resurselor acvatice şi aerului atmosferic din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat a sosit la faţa locului. Rezultatele analizelor preluate din zăpadă şi din apa Nistrului au constatat depăşiri ale concentraţiilor maximal admisibile pentru piscicultură de 18.750 ori la cupru, de 814 ori la fier, de 918 ori la substanţe suspendate, de 40 de ori la produse petroliere şi la alte substanţe chimice.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au refuzat să se expună asupra problemei.

Ministerul de Interne ne-a informat că, potrivit datelor departamentului Situaţii excepţionale, în regiunea dată anual se înregistrează cel puţin patru asemenea atacuri ecologice, pur şi simplu cele din ianuarie 2008 au devenit evidente datorită zăpezii proaspete.

Autorităţile raionale n-au reacţionat în nici un fel la acest incident.

La finele a. 2017, în raion erau înregistrate 658 cazuri de patologii oncologice, dintre care 458 cazuri – la Centrul de sănătate Rezina, cu aproape 100 de cazuri mai mult decât la sfârşitul anului 2013. Prevala cancerul de trahee, bronhii, pulmoni, piele.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, fiecare al treilea mol-dovean suferă de cel puţin o boală cronică, iar în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator, bolile aparatului respirator şi bolile aparatului digestiv. Cele mai multe decese provocate de bolile aparatului digestiv au fost înregistrate în raioa-nele Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti, Orhei. Rezina figurează şi printre raioanele cu cele mai multe decese cauzate de maladiile aparatului respirator.

În opinia locuitorilor din comuna Rezina, cauzele gradului înalt de morbiditate a populaţiei ar fi emisiile nocive cu care îmbâxesc atmosfera, solul, apele cele două uzine de ciment, Uzina metalurgică din Râbniţa, fluxul intensiv de autocamioane grele care tranzitează s. Ciorna şi or. Rezina, dar şi nivelul înalt de poluare fonică a teritoriului de către aceleaşi mijloace grele de transport.

Autorităţile rămân oarbe şi surde

Redacţia săptămâna-lului CUVÂNTUL a încercat în repetate rânduri să atenţioneze autorităţile publice locale şi instituţiile naţionale de resort asupra acestor probleme. Nicio reacţie!

La 5 martie c., la Uzina metalurgică din Râbniţa s-a produs un nou incident radiologic, în urma căruia a fost oprit cuptorul de topire a metalului. Anterior asta se întâmpla numai când apăreau accidente serioase. Autorităţile de la uzină, Tiraspol şi Chişinău nu au asigurat o informare operativă, veridică despre cele întâmplate şi consecinţele posibile ale incidentului. Ion Apostol, directorul Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, doar peste trei săptămâni informa populaţia că nu ar exista motive de îngrijorare. Totodată dumnealui concretiza că în anul 2018 pe teritoriul R.Moldova au fost identificate peste 600 de surse necunoscute de radiație.

Ce a tăinuit vicepreşedintele raionului…

În această situaţie şi ţinând cont de faptul că, potrivit legislaţiei naţionale şi celei internaţionale la care R.Moldova este parte, autorităţile publice locale sunt responsabile de res-pectarea legislaţiei privitor la protecţia mediuluii şi a sănătăţii populaţiei, informarea sistematică şi operativă a oamenilor privind starea mediului în teritoriu, dar şi să asigure dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit ca urmare a poluării sau a altor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii populaţiei, redacţia săptă-mânalului CUVÂNTUL a adresat Consiliului raional Rezina, preşedintei raionului Eleonora Graur o cerere în care solicitam următoarele informaţii:

1. Dacă Consiliul rai-onal Rezina a organizat elaborarea şi realizarea programelor ecologice rai-onale pe parcursul anilor 2016 – 2019, dacă da – Vă rog să ne furnizați copia acestor documente.

2. Dacă Consiliul raional Rezina a examinat pe parcursul anilor 2016 – 2019 posibilitatea efectuării lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi de restabilire a echilibrului ecologic în zonele afectate prin activitatea antropică – ca urmare a faptului că în zonă activează mai multe unități economice cu grad major de poluare – uzine, fabrici, etc. În acest sens să furnizați copia deciziilor adoptate în legătură cu aceasta, precum și rapoartele de activitate ale instituțiilor din subordine care sunt responsabile de domeniu cu referire la acestea.

3. Să prezentanți solicitantului dovezi ale faptului că ați informat sistematic şi operativ populaţia, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile privind starea mediului în raionul Rezina. Să furnizați copii de pe comunicate informative sau decizii.

4. Să comunicați câte comisii au fost create pe parcursul anilor 2016-2019 cu privire la exami-narea situației ecologice din raion, în special cu privire la situațiile de poluare a mediului înconjurător din stânga Nistrului, care au fost soluțiile adoptate de acestea;

5. Să comunicați câte incidente periculoase pentru mediul ambiant au fost înregistrate pe parcursul anilor 2016-2019, să furnizați copii ale deciziilor și altor acte care confirmă aceste incidente, cum au fost soluționate acestea, care sunt instituțiile la care au apărut aceste incidente.

6. Să comunicați care este componența comisiei de mediu din cadrul Consiliului raional Rezina, precum și datele de contact ale șefului nemijlocit al acesteia.

7. Să comunicați dacă în urma incidentelor de la Uzina Metalurgică din Râbnița, inclusiv celui din 5 martie 2019, a fost analizată situația și impactul acestor incidente asupra mediului înconjurător din regiune, inclusiv din instituțiile din subordinea Consiliului raional Rezina, ataşând copiile actelor doveditoare.

Răspunsurile la întrebările adresate conducerii raionului, actele urmau să le aducem la cunoştinţa dumneavoastră, stimaţi rezineni, ca să cunoaşteţi situaţia reală.

Cererea redacţiei a fost inclusă în agenda şedinţei Consiliului Raional din 3 aprilie c. Vicepreşedintele raionului, Andrei Godoroja, însă a informat consilierii că în cerere este vorba despre incidentul radiologic de la Râbniţa care nu a afectat raionul Rezina şi a propus ca aceştea să ia act de informaţie. Propunerea a fost votată de majoritatea consilierilor. După şedinţă am întrebat câţiva consilieri dacă au citit cererea redacţiei. Ei au recunoscut că proiectul de decizie l-au primit în ziua şedinţei, iar textul cererii nu l-au văzut.

Solicitat să comenteze reacţia Consiliului Raional, Vasile Spinei, preşedintele Consiliului de administrare al Centrului Acces-Info a spus: „Conducerea raionului Rezina, prin comportamentul său referitor la cererea în cauză privind accesul la informație, denotă fie o necunoaștere deplorabilă, fie o sfidare grosolană și arogantă a legislației în domeniul accesului la informație, fie n-a avut ce răspunde. Articolul 15 din Legea privind accesul la informaţie prevede că cererile respective trebuie examinate şi satisfăcute, iar deciziile vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acestora”.

Iar rezinenilor, inclusiv consilierilor, funcţionarilor care locuiesc aici (unii locuiesc temporar, cât se află în funcţii) putem doar să le dorim: suferiţi în continuare şi muriţi liniştiţi, stimaţilor, dacă acceptaţi o atare atitudine. Autorităţile noastre au alte griji, mai importante.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns