Strângere de mâini peste Carpați

În imagine: Soţii Ana şi Ioan Mate ar putea fi numiţi pe bună dreptate stâlpii comunei Sânmihaiu de Câmpie

În luna mai curent am publicat un interviu cu Ioan Mate, primarul de Sânmihaiu de Câmpie, comună din județul Bistrița-Năsăud, care se află în Câmpia Transilvană, la peste 700  km de raionul Teleneşti. Atunci dl Mate venise la Țânțăreni să semneze un acord de înfrățire între cele două primării. Dl Mate a impresionat prin modul de a lua decizii. Or, am participat la multe întâlniri cu primarii localităților de pe malurile Prutului, însă nimeni deocamdată n-a fost așa de receptiv ca edilul de la Sânmihai.

 

A impresionat prin temeritatea sa

Primarul de Sânmihaiu de Câmpie a venit la Țânțăreni la nicio săptămână după întâlnirea cu Dumitru Stoica la o întrunire în Parlamentul de la București cu primarii localităților basarabene care semnase Declarații de Unire cu România.

Dl Mate a topit inimile și celor mai înverșunați adversari ai Re-Unirii de la noi cu carisma sa (amintim că Declarația de Unire n-a fost semnată de toți consilierii din Ţânţăreni care-i făceau zile fripte lui Dumitru Stoica că înainte de a pune Declaraţia la vot în Consiliul Local nu s-a sfătuit cu tot satul).

Delegaţia satului Ţânţăreni, R.Moldova, la Monumentul Ţăranului Român din localitatea Zoreni, sat din comuna Sânmihaiu de Câmpie. În prim plan, Simion Adam, profesor de istorie, ex-primar de Sânmihai (la stânga) şi primarul de Ţânţăreni, Dumitru Stoica.

Primarul de Sânmihaiu de Câmpie Ioan Mate le-a spus ţânţărenenilor că Transilvania acum 100 de ani, asemeni Basarabiei, a fost o provincie aflată sub dominație străină și că exemplul de atunci al basarabenilor de a se uni cu Țara i-a însufleţit mult pe ardeleni. A mai menţionat că a devenit primar al comunei respective pentru a schimba viața sătenilor săi și că asta îi reușește. Discursul Domniei sale, interviul care mi l-a oferit chiar înainte de ședința solemnă de semnare a acordului de înfrățire au fost așa de convingătoare, că toţi uitaseră de divergențele de până atunci.

Intrigați de dl Mate, mulți din consătenii prezenți la ședință au accesat mai apoi site-ul comunei respective, ca să-mi spună când ne întâlneam că, de la 2012 încoace, adică pe parcursul a unui mandat și jumătate, în Sânmihaiu de Câmpie, comună compusă din cinci sate cu o populație de 1600 de locuitori, au fost implementate proiecte europene în sumă de 7000 euro pe cap de locuitor:

”Ion,  e vorba de vreo 20 de proiecte implementate numai în primăria respectivă. Viața în comună s-a schimbat complet în acești ani. E vorba de un salt colosal în ce privește calitatea vieții, dar și o bombă care nu lasă nici surcele din ideea uniunii asiatice în care vor să ne bage alde Dodon”, m-a telefonat Anatol Bulat, directorul căminului de cultură din Țânțăreni, care cunoaște viața Ardealului nu din auzite or,  avea rude apropiate chiar la Bistrița, centrul județului Bistrița-Năsăud.

Anume impactul proiectelor europene asupra satului românesc a fost motivul delegaţiei mele la Sânmihaiu de Câmpie împreună cu ansamblul ”Busuioc” de la căminul de cultură din Țânțăreni, care urma să prezinte acolo un spectacol de Ziua comunei.

 

O altă Românie

Câmpia Transilvană, care se află dincolo de Carpați, ne-a impresionat prin mulțimea de dealuri și văi printre care șerpuiau șosele foarte bune. Impresionau lanurile de porumb, cu doi-trei știuleți pe fiecare tulpină de circa doi metri înălţime, dovadă că aici se utilizează numai soiuri de elită. Alături de lanurile cu porumb – păşuni pe care pășteau vite fără a afecta semănăturile. Secretul l-am aflat mai apoi: păşunea era împrejmuită cu un fir de curent de joasă tensiune. Ni s-a spus că în sate sunt  ferme de vite, dar n-am simțit mirosul specific, pentru că dejecțiile de la animale sunt adunate în colectoare care produc biocombustibil.

Simion Adam, profesor de istorie, ex-primar de Sânmihai, pe parcursul a 20 de ani (10 – în perioada ceaușistă şi 10 – în perioada postdecembristă), unul din cei patru primari din tot Ardealul cu asemenea performanțe, ne spunea că, într-adevăr, în Ardeal, pe vremea Habsburgilor, începând cu a doua jumătate a sec. XIX, s-a trăit calitativ mai bine decât în vechiul regat, aceștea impunând ”popoarelor iubite” anumite standarde:

”Adică să nu vă mire că țuica noastră are nu mai puțin de 50 de grade, e dublu distilată, iar vinul se face doar din struguri de soiuri nobile prin fermentare fără accesul aerului; că în biserică veți vedea jilțuri, ceea ce nu veți găsi în Vechiul Regat, a cărui graniță se afla la un kilometru est de Stupini. Să nu vă mire faptul că avem înregistrate câte două, chiar trei prenume în buletinul de identitate. Spre exemplu, Prunariu, unicul cosmonaut român, născut la Brașov, poartă prenumele Dumitru – Dorin. E o tradiție care se trage de atunci și era un fel de modalitate a românului de a-şi păstra identitatea or, regimul căuta să ne maghiarizeze: în loc de Ştefan în certificatul de naştere se scria Iștvan, în loc de Mihai – Mihaily, etc. Înaintașii noștri explicau autorităților austro-ungare metamorfozele cu numele în felul următor: punem copilului două-trei nume – pe care-i place, pe acela și-l va alege la maturitate! Prin urmare, regimul vechiului regat nu era chiar așa de bun odată ce sufletul românului trăgea acum 100 de ani spre unire”, ne spune dl Adam.

Simion Adam este autorul ideii Monumentului Țăranului Român de la Zoreni, sat din comuna Sânmihai, unicul în țară creat după chipul lui Ion, protagonistul romanului omonim al lui Liviu Rebreanu. Monumentul a fost edificat în vara anului 2016 și reprezintă un țăran desculț îmbrăcat în haine tradiționale. Ex-primarul ne-a spus că ”Ion” este cioplit dintr-o bucată de stâncă, adusă din munții Bodocului, de lâ Manaș-Băi, județul Harghita:

”Am adus de acolo un bloc de 10 tone, din care sculptorul bistrițean Alexandru Gavrilaș a eliminat trei tone de prisos. Întrucât stânca din Munții Bodocului e una din cele mai trainice, garantăm monumentului 1000 de ani de dăinuire”, ne-a asigurat ex-primarul.

Despre perioada ceaușistă dl Adam are nostalgia omului care tânjește după tinerețe, mai pomenind că prospe-rarea acestei țări este rodul muncii românilor:

”S-a trăit calitativ în perioada 1962-1975, cureaua am fost nevoiți s-o strângem că aveam de întors multe datorii. Avem obiecte în comună edificate în acea perioadă prin muncă voluntară. Nu m-au fugărit cu furcile la 1989, am continuat să conduc comuna până în 2000. Apropo, acum 30 de ani, comuna avea 3000 de locuitori, acum au rămas 1600. În Zoreni, cea mai veche localitate din comună, cu 690 de ani de la prima atestare documentară, din cele 200 de gospodării la moment 40 sunt goale. Primarul Mate dorește să-i întoarcă acasă pe cei plecați în străinătate. Și dacă asta i-a reușit unui primar din vecinătate, cu siguranță că îi va reuși și Domniei sale”, spunea ex-primarul Adam.

 

Înainte de primărie au apărut eurofermele

Ioan Mate a venit la Sânmihaiul de Câmpie 35 ani în urmă împreună cu Ana, soția sa, după absolvirea facultății de zooinginerie. Împreună au muncit la ferma cooperativei agricole locale. După 1989, când gospodăria colectivă s-a lichidat, au deschis propria fermă de lapte-marfă, care are acum 150 de capete. Mai are și niște stâni cu un număr total de 2000 de ovine. Dar acestea nu mai sunt fermele de cândva. Doamna Ana ne spune că în acest sector lucrează 12 persoane, că au fost accesate fonduri pentru o eurofermă prin programul SAPARD, care numără acum 50 de vaci. Mulsul vacilor se realizează într-o sală amenajată în mod special, conform normelor europene:

”Finalizăm construcția încă a unui adăpost, cu o capacitate de 40 de vaci pentru lapte. Am construit o fosă cu o capacitate de 250 de tone de fânaj. Am achiziţionat un tractor de mare capacitate pentru efectuarea lucrărilor în câmp, cu tot utilajul pentru producerea furajelor.

În ce privește tineretul bovin am o strategie personală. Adică toate viţelele care provin de la vaci bune, producătoare de lapte, le cresc pentru a-mi dezvolta ferma, iar o parte le vând la persoane interesate, întrucât vacile sunt în controlul laptelui şi viţeii proveniţi de la ele au origine, adică  calitate genetică şi le putem vinde la un preţ foarte bun”, ne spune dna Ana.

Vizavi de creșterea ovinelor dna Mate a recunoscut că are dificultăţi în valorificarea lânii şi că preţul oferit pentru aceasta este sub aşteptări. Dar se bucură că au achiziţionat, acum câțiva ani, berbeci de elită:

”Suntem foarte mulţumiți fiindcă în această primăvară am reuşit să obţinem 150 de miei pe care îi vom creşte pentru carne, care au un potenţial foarte bun de creştere şi din acest motiv doresc să măresc numărul oilor pentru carne, având o piaţă de desfacere bună. Am un mare noroc şi sunt mulţumită că sunt ajutată de băiatul meu, Ionuţ–junior, când stăpânul casei este ocupat nemijlocit la primărie”, spunea dna Ana.

La întrebarea cum de le reușesc pe toate dl Mate a răspuns: ”Lucrăm 16-17 ore pe zi şi când dorm „visez” ce trebuie să fac a doua zi. Mă zbat atât de mult pentru că iubesc pământul, oamenii, sunt născut pentru aşa ceva şi-mi place agricultura şi zootehnia, să dau de lucru oamenilor, iar aceştia să fie mulţumiţi de mine. Primar am devenit din același motiv – ca nu numai eu, dar și întreaga comună să muncească și să traiască bine”.

 

Numeroase proiecte în derulare

Pentru a fi mai explicit Ioan Mate mi-a prezentat proiectele care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea comunei în anul 2018.

Așadar, în Anul Centenarului administraţia locală și-a propus să realizeze „proiecte pe fonduri europene – asfaltarea a 11 km de drumuri agricole, în toate satele din comună, în valoare totală de 1.000.000 euro, dar şi să acumuleze investiţii finanțate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru construcţia unei reţele de canalizare în localitatea Sânmihaiu de Câmpie, în valoare de circa 3,5 milioane euro. Aceste lucrări deja sunt efectuate în proporție de trei pătrimi din volumele preconizate.

În agenda de proiecte a autorităţilor locale figurează şi iluminatul public stradal cu leduri în toate satele din comună, proiect în valoare de 280.000 RON, construirea şi dotarea sediului Primăriei, în valoare de 210.000 RON; finalizarea modernizării drumului comunal Zoreni-Jimbor, în valoare de 500.000 RON, proiecte deja finalizate în proporție de 2/3 din volum.

Administraţia din Sânmihaiu de Câmpie a mai achiziţionat printr-un program de investiţii un buldozer – excavator multifuncţional în valoare de 66.000 euro.

Prin Compania Naţională de Investiţii au fost înaintate proiecte care vizează edificarea şi dotarea căminului de cultură Sălcuţa şi reabilitarea căminului de cultură Zoreni.

Cu bani din bugetul local se prevede finisarea capelei mortuare de la Stupini, construirea unui astfel de edificiu la Zoreni, împrejmuirea sediului Primăriei şi construirea unor garaje pentru maşinile pompierilor voluntari şi alte utilaje. Plantarea a circa 10 hectare de pădure, întreţinerea drumurilor comunale sunt alte preocupări ale autorităţilor din Sânmihai. La Stupini, ne preciză primarul Ioan Mate, se doreşte construirea unui monument al eroilor, care va fi at inaugurat către sfârșitul anului.

Un alt proiect important pentru comunitate îl constituie aducţiunea de apă potabilă pe tronsonul Lechinţa – Sânmihaiu de Câmpie, investiţie realizabilă în etapa a II-a a Masterplanului de Apă şi Canalizare şi care a fost deja realizat.

„În anul trecut, dar și în anul curent am colaborat foarte bine cu cei din Consiliul Local, fapt pentru care le mulţumesc atât lor, cât şi angajaţilor Primăriei şi în special viceprimarului Dorin Nicula”, ne-a declarat primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie.

„Ne bucurăm că am putut fi alături de primarul Ioan Mate, în această zi foarte importantă atât pentru el, cât şi pentru locuitorii comunei. Apreciem activitatea domniei sale în a atrage fonduri europene, ceea ce nu reușește altor primari chiar și din zona de munte, care sunt mai avantajați din partea statului. Dl Mate a reușit să mărească de patru ori suma proiectelor investiționale față de mandatul trecut, ceea ce este o reușită  bună”, a declarat Ioan Ţintean, vicepreședintele Consiliului Judeţean Bistrița- Năsăud la festivitate.

Lucian Oltenaș, secretarul Consiliului Local, a remarcat vizavi de scopul care și l-a propus primarul – să întoarcă acasă sătenii plecați în străinătate: ”Primarului comunei vecine Lechința, Romeo Florian (acesta era în scenă) îi reușește, iar asta înseamnă că misiunea aceasta, deși complicată, poate fi realizată”.

Din aflarea mea la Sânmihaiul de Câmpie am înţeles că: în prumul rând, echipa de funcționari, dar și consilierii comunali își sprijină primarul; în al doilea rând, legea autonomiei locale din România cu adevărat descătușează inițiativa creatoare a autorităţilor publice locale. Plus proiectele europene – ia și le implementează! Adică un primar de acolo nu are problemele celui din Republica Moldova, unde până și pisica primăriei mai nu poartă panglică cu însemnele partidului de guvernământ.

Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns