Silvia Radu, candidata PDM, pentru care, la alegerile pentru Chișinău „au semnat” şi morţii în listele de subscripție: scheme frauduloase cu energie electrică și trucare de licitații

Actuala ministră a Sănătății, Silvia Radu, candidează în actuala campanie electorală pe lista Partidului Democrat, cu numărul 20. La scrutinele anterioare, cel prezidențial din 2016, și cel pentru primaria Chișinău, în 2018, ea afirma ca este candidată independentă, deși era promovată masiv de presa apropiată PDM.

În timp ce era manager la Compania Gas Natural Fenosa, plătită cu circa 430 mii de lei pe lună, ea a orchestrat scheme frauduloase cu energie electrică, iar cât a asigurat interimatul la Primăria Chișinău, a fost protagonista mai multor scandaluri, fiind acuzată de abuzuri și trucare a unor licitații publice. S-a înscris în cursa electorală pentru Primăria Chișinău, cu grave abateri, în listele de subcripție fiind depistate, între altele, semnaturi ale unor persoane decedate.

Silvia Radu a deținut mai multe funcții de conducere atât în domeniul privat, cât și în cel public. Ea era cunoscută opiniei publice în special pentru faptul că a deținut între 2008 și 2015 funcția de președintă a companiei Gas Natural Fenosa, unde a înregistrat, timp de doi ani, venituri de zece milioane de lei. Pentru comparație, în funcția de primar interimar al Capitalei, Radu a avut un salariu lunar de circa 12.000 de lei.

Silvia Radu are 47 de ani și a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Navarra din Barcelona și Academia de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Cariera sa a început în anul 1995, în cadrul Departamentului de energie, resurse energetice și de combustibil, apoi la ÎS „Moldtranselectro”. În anul 2000, s-a alăturat companiei „Union Fenosa”, iar în 2008 a devenit președinte al acestei întreprinderi, funcție pe care a ocupat-o până la 30 noiembrie 2015, când a anunțat că se retrage. A fost consul onorific al Spaniei în Republica Moldova, preşedinte al Asociaţiei Businessului European în Moldova, dar și membru al Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Moldova. La 4 noiembrie 2014, a fost decorată de regele Spaniei cu distincţia Crucea Ordinului „Isabela Catolica”.

Candidată la Președinție și Primăria Chișinău

În 2016 a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, acumulând 0,37% din sufragii în primul tur de scrutin. Nu i-a mers nici în cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei. În 2018, după ce a deținut timp de opt luni interimatul la șefia Primăriei Chișinău, s-a antrenat și în cursa electorală pentru fotoliul de primar dar, deși era prezentată de presa apropiată PDM drept favorită în scrutinul pentru Primăria Chișinău, Silvia Radu nu a trecut în turul II, adunând doar 17,65% din sufragii.

Platfoma sa electorală în cadrul alegerilor locale din 2018 a fost calificată de unii analiști drept „lipsită de conținut politic”.

Persoane decedate și semnături false pe listele de subscripție

În luna mai 2018, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale, mai mulți reprezentanți ai societății civile au constatat că listele de subcripție ale Silviei Radu au fost întocmite cu grave încălcări de la legislație. Ei au cerut acces la listele de subscripție în baza cărora candidata Silvia Radu a fost înregistrată în cursa electorală, dar Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Chișinău și Comisia Electorală Centrală (CEC) au refuzat, încâlcând prevederile Legii privind accesul la informație. Atunci experții au declarat că se acoperă în mod intenționat abuzurile și încălcările de lege admise de către Silvia Radu, înscrisă în cursa pentru șefia primăriei Capitalei.

Abia după alegeri, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Chișinău a dat un răspuns, din care s-a constatat că în listele de subcripție ale candidatei la șefia Primăriei Chișinău, Silvia Radu, peste 2.000 de semnături erau falsificate, fără date de identitate, ale unor persoane decedate, precum și alte erori. Cu toate acestea, membrii Consiliului Electoral de Circumscripție Chișinău nu au luat în calcul erorile și au considerat că 11.116 semnături validate sunt suficiente pentru înregistrarea candidaturii în cursa elecorală.

Pentru ca Silvia Radu să intre în concurența electorală „au semnat” cinci persoane decedate, 430 de persoane care nu locuiesc în localitatea indicată, iar 898 de persoane nu au indicat datele din actul de identitate. În 195 de cazuri a fost falsificată semnătura persoanei, iar în cazul a 89 de persoane au fost indicate date eronate. În 42 de cazuri lipsește semnătura persoanei, iar în 26 – data semnării. În cazul a 210 persoane, înscrisurile au fost făcute de una și aceeași persoană, deși legea prevede că fiecare persoană care își dă acordul să susțină o candidatură sau alta trebuie să semneze individual.

Legătura cu Partidul Democrat

Deși oficial până la promovarea ei în funcția de ministră a Sănătății, ea a negat orice legătură cu partidul de guvernământ, presa a descoperit că ea a avut anterior câteva afaceri cu nașul de cununie al unuia dintre deputații PD. Silvia Radu a fost partener de afaceri cu Valentin Vizant, nașul deputatului democrat Sergiu Sîrbu, arată o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Venirea Silviei Radu la șefia ministerului Sănătății a fost discutată în contradictoriu de mai mulți experți în politici de sănătate. În opinia unor experți, aceasta ar agrava și mai mult problemele din sistemul medical și că vor avea de pierdut lucrătorii medicali, dar și cei din domeniul social. Expertul de la Centrul de Politici și Analize în Sănătate, Ghenadie Țurcanu, spunea că prin noile candidaturi la funcția de ministru, Partidul Democrat vrea să-și spăle imaginea înainte de alegerile Parlamentare.

„Asistăm că guvernele îndeplinesc ceea ce se aprobă la partid și nu activează așa cum ar trebui să activeze un guvern tehnocrat. A devenit o tradiție ca înainte de alegeri se face careva remanieri în guvern, fie se schimbă careva miniștri pentru a crea o imagine că iată am pus oameni noi și iată oamenii aceștia vor face și vor îmbunătăți situația, dar în realitate nu este așa”, spunea Ghenadie Țurcan. Expertul spunea că Silvia Radu ar putea să facă lobby pentru sistemul de sănătate, însă consideră că acest fapt nu va aduce rezultatele dorite. „Ea, să spunem așa în ghilimele ”poate să rupă mai mulți bani” pentru sănătate. Nu cred că îi va reuși pentru că banii sunt deja împărțiți pe domenii, alte domenii decât sănătatea”, Ghenadie Țurcan, director de programe, „Centul pentu politici și analize în Sănătate”.

Imobilele de milioane

Casa din sectorul buiucani a familiei Radu.

Familia Silviei Radu deține în proprietate două apartamente, o casă de lux, trei automobile, 31 de terenuri agricole, dar și un iaz, pe care l-a luat în arendă pentru 30 de ani și pe care nu l-a raportat anterior în declarațiile de avere. Casa familiei Radu are o valoare cadastrală de peste 2 milioane de lei, iar unul dintre apartamente – 1,2 mln de lei. Candidata mai declara un spațiu comercial.

Silvia Radu a mai declarat un credit de jumătate de million de lei, scadent în 2019. Conform declarației de avere, prezentate la Comisia Electorală Centrală (CEC) în 2016, când aspira la funcția de șef al statului, Silvia Radu era unul dintre cei mai bogați candidați la funcția de șef al statului. Astfel, în anii 2014-2015, împreună cu soțul, aceasta a încasat venituri de aproape 13,5 milioane de lei.

În anii 2017-2018, de când Silvia Radu are salariu de bugetar, veniturile familiei s-au redus drastic. Bunăoară, potrivit declarației depuse la CEC, pentru ultimii doi ani, Silvia Radu a avut un venit din salariu de ministră și cel de primar-interimar – de doar 150 mii de lei, iar soțul ei a declarat un venit de 723 mii de lei. Silvia Radu mai declară o donație de 100 000 lei de la firma de familie SRL Radu Agro, în care dânsa deține o cotă de participare de 49%.

De asemenea, familia deține și 31 de terenuri agricole, între care – unul de 0,0613 hectare, situat în orașul Hâncești, localitatea de baștină a Silviei Radu, 25 de terenuri cu suprafața totală de 33 de hectare, situate în raionul Hâncești și un alt teren de 3,3 hectare, situat în raionul Cimișlia.

Iaz luat de arenda de familia Radu. Foto : cadastru.md

Patimi pentru lacuri și iazul nedeclarat

Într-o sesizare făcută pe Harta Corupției, Silvia Radu era acuzată că și-ar fi ascuns unele proprietăți. Mai exact, aceasta nu ar fi declarat că ia în arendă un lac din localitatea Fârlădeni, raionul Hâncești, unde deține acele 33 de hectare de vii și livezi. Contactat telefonic, Pavel Barbos, primarul primarul localității, membru PDM, a negat informația.

Însăși Silvia Radu a negat că ar avea vreo legătură cu lacul din satul Fârlădeni. „Cu iazul din Fârlădeni nu am nicio legătură. Terenurile noastre se învecinează cu iazul și noi am vrut să-l luăm în arendă, dar nu am avut nicio posibilitate”, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md Silvia Radu. Aceasta a precizat însă că ia în arendă iazul din satul vecin, Ivanovca Nouă, raionul Cimișlia, acolo unde este situat terenul de 3,3 hectare. „L-am luat în arendă pentru 25 de ani”, a recunoscut candidata la funcția de președinte. Datele de la Cadastru arată însă că la 28 octombrie 2014, lacul din localitatea Ivanovca Nouă i-a fost dat în arendă lui Vergiliu Radu, soțul Silviei Radu, nu pentru 25, ci pentru 30 de ani. Tranzacția însă nu figurează în declarația de avere a Silviei Radu prezentată la CEC.

Întrebată de ce nu a raportat și acest bun imobil, candidata la funcția de șef al statului a declarat că nu știa că trebuie să declare și bunurile pe care le ia în arendă. „Iazul de la Ivanovca Nouă nu e în proprietate privată, e luat în arendă. Îmi pare că nu trebuie să-l declar, pentru că nu este în proprietate privată, e în proprietatea statului”, a subliniat Silvia Radu. Iurie Ciocan, membrul CEC și fostul șef al instituției, o contrazice. „Concurenții din cursa electorală trebuie să declare tot ce au în posesia sa. Dacă au în posesie un bun, indiferent de forma de posesie pe care o are – fie contract de comodat, fie chirie, arendă, arendă funciară, trebuie să-l declare. Pentru că are în posesia sa un bun, prin el devine mai bogat, are o valoare. Trebuie să-l declare”, a precizat Iurie Ciocan.

Afacerile și legătura cu nașul deputatului PD, Sergiu Sîrbu

Declarațiile  de avere din ultimii ani arată că familia Silviei Radu are mai multe afaceri. Bunăoară,  Radu Agro SRL, compania înregistrată într-unul din cele două apartamente ale familiei Radu, este fondată în ianuarie 2011, iar genul principal de activitate este cultura strugurilor. Prin această companie cei doi soți dețin mai multe terenuri în raioanele Hâncești și Cimișlia. Potrivit ultimului raport financiar însă, firma nu le-a adus venituri din vânzări în ultimii cinci ani.

Cea de-a doua companie a Silviei Radu, Gate for Capital Limited, este înregistrată în Marea Britanie în august 2015. „Am lucrat cu niște fonduri internaționale, care m-au rugat să-i reprezint în partea de est a teritoriului ex-sovietic și atunci, prin această companie intenționam să atrag fonduri investiționale în proiecte majore ce nu țineau atunci de Republica Moldova, dar nu s-au materializat aceste proiecte”, a declarat Silvia Radu în cadrul unui club de presă cu jurnaliștii de investigație.  Potrivit datelor din registrul companiilor din Marea Britanie însă, fondatorii inițiali ai companiei, pe lângă Silvia Radu, au fost spaniolul Raul Carlos Rosales Araque și Valentin Vizant, nașul de cununie al deputatului democrat, Sergiu Sîrbu. Valentin Vizant este în prezent un cunoscut om de afaceri. Din 2001 şi până în 2005 însă a fost secretar al Comisiei Electorale Centrale, iar în perioada 2005-2008 a fost director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Ulterior, a activat ca director al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. În 2014, Vizant s-a regăsit pe poziția a cincea în lista electorală a Partidului „Patria”, cu care politicianul Renato Usatîi s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Rise Moldova a scris că Silvia Radu a mai fondat o companie cu același Valentin Vizant, dar și cu kazahul Alkhan Sultanov – Gate for Space Limited, care i-a revenit lui Vizant după separarea celor doi.A treia companie care are legătură cu Silvia Radu este Fresh & Green SRL, specializată în agricultură.În declarația depusă la CEC în 2018, Radu mai arată  o companie înregistrată în Marea Britanie – CIS Logistic LTD.

Majorarea tarifelor la curentul electric

Perioada în care Silvia Radu s-a aflat la șefia „Gas Natural Fenosa” a fost marcată de mai multe solicitări de majorări ale tarifelor la curentul electric, dar și de amenințările cu judecata în cazul în care acestea nu vor fi aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În martie 2013, „Adevărul Moldova” scria că, grupul Gas Natural Fenosa a cerut o majorare cu circa 14% a tarifelor la curentul electric pentru populaţie, asta chiar dacă în anul 2012 a înregistrat un profit net de 29 de milioane de euro (circa 460 de milioane de lei). Compania explica cererea prin „creşterea componentelor tarifare, respectiv a preţului de procurare a energiei electrice de la producători cu 3%, a creşterii cu 4,5% a tarifului pentru serviciile de transport a energiei electrice, a diferenţei în creştere de curs leu-dolar şi a investiţiilor de 286 milioane de lei ale companiei Gas Natural Fenosa în Moldova în anul 2012”, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

O altă solicitare de majorare a tarifelor la curent s-a înregistrat în 2015. În luna martie Compania Gas Natural Fenosa a solicitat majorarea tarifului cu 51 la sută, adică până la 2 lei și 30 de bani pentru un kilowatt/oră. Atunci furnizorul de energie și-a motivat solicitarea prin deprecierea leului în raport cu dolarul. Patru luni mai târziu, la 1 iulie, furnizorul de energie electrica cerea majorarea tarifului cu 60 la sută. Atunci Gas Natural Fenosa afirma că, în cazul în care în următoarele două săptămâni tariful nu va fi majorat, doar 30 la sută din necesitățile energetice ale țării ar putea fi satisfăcute. „Calculați, din 24 de ore, 30 la sută. Ca înainte, pe ore”, a precizat atunci Silvia Radu. Președintele „Gas Natural Fenosa” afirma că, din cauza tarifelor neajustate, întreprinderea a acumulat datorii de 1 miliard 300 de milioane de lei față de centrala de la Cuciurgan.

Foto: CIJM

În cadrul unor audieri parlamentare, deputații au acuzat-o pe Silvia Radu, sugerând că furnizorul de curent cere creșterea tarifului pentru a-și proteja propriul profit. După mai multe dezbateri, ANRE a majorat tarifele la curentul electric cu 37 la sută, însă a suspendat decizia pentru două luni. Decizia i-a nemulțumit pe reprezentanții „Gas Natural Fenosa”, care au declarat că majorarea nu permite recuperarea pierderilor companiei. Ulterior, ANRE a fost amenințată cu judecata. „Nu ne dorim să mergem în instanţele internaţionale, dar dacă nu va fi găsită o soluţie ca să ne putem recupera pierderile, vom acţiona statul Republica Moldova în instanţele internaţionale”, a declarat atunci Silvia Radu. Potrivit ei, compania ar fi acceptat o eşalonare, însă nu ar fi acceptat să renunţe la banii pe care pretinde că i-ar fi pierdut şi ar dori să şi-i recupereze.

Scandalul legat de Energokapital

Silvia Radu a fost acuzată că a avut legătură cu o schema frauduloasă de achiziţie a energiei electrice, cu implicarea  întreprinderii de stat „EnergoCom”, de la care cumpăra energia electrică „Gas Natural Fenosa”, aceasta fiind o firmă-intermediară. „EnergoCom” era o firmă căpușă între  „Gas Natural Fenosa” și  CTE Moldovenească (Centrala de la Cuciurgan – companie amplasată pe malul stâng al Nistrului, al cărei proprietar este compania rusă Inter RAO EES). „Contractul de bază îl avem cu CTE Moldovenească, semnat pe un an. Însă în realitate, în fiecare lună noi semnăm contractul cu „EnergoCom”, deoarece această companie ne livrează energia electrică puţin mai ieftin decât preţul indicat în contractul cu CTE Moldovenească”, a spus Silvia Radu. De remarcat că și „EnergoCom” procura energie electrică la kWt, însă nu se ştie de ce preţul „EnergoCom” era mai mic cu 0,005 cenţi decât cel din contractul cu Gas Natural Fenosa. În schemă, potrivit informaţiilor din presa transnistreană, exista cel puţin încă o companie intermediară. Este vorba despre SA „Energokapital”, creată la finele anului 2014 şi care imediat a devenit lider la plăţile în buget. Presa a scris anterior că Energokapital, cu sediul la Tiraspol, este controlată inclusiv de mai multe companii off-shore ce au legături directe cu firme implicate în furtul de circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Portalul Anticoruptie.md a descris anterior schema prin care compania intermediară, Energokapital, transferă banii primiți pentru energie pe conturile firmelor off-shore fondatoare, iar Republica Moldova era pusă în situația de a achita nu doar energia livrată, dar și datoriile acumulate în stânga Nistrului pentru gazul utilizat la producerea acestei energii.

Numai în 2015, pierderile suportate de Moldovagaz de la funcționarea acestei scheme s-au ridicat până la 258,4 milioane de dolari. Profitul net al Energokapital a reprezentat 38,8 milioane de dolari. Anterior, un fost angajat al așa-ziselor instituții de drept din stânga Nistrului a prezentat mai multe documente care confirmă că banii din profitul companiei intermediare erau transferați pe contul firmei off-shore Ornamental Art Limited, prin filiala 17 a Victoriabank, unde Energokapital are deschis un cont.

Cel puțin așa reiese din documentele prezentate la mijlocul lunii iulie 2016 de Alexandr Haricikov, un anchetator din stânga Nistrului, care a făcut parte din așa-zisa comisie parlamentară specială de investigare a crizei valutare din Transnistria, relatează postul local de televiziune TSN. Documentele prezentate de Haricikov demonstrează că banii plătiți pentru energie nici nu au ajuns în băncile transnistrene, ci au fost transferați automat, sub formă de dividende, companiei „Ornament ART Limited”, un off-shore din Hong Kong. Numai anul trecut, prin intermediul conturilor Energokapital de la Victoribank, companiei off-shore i-au fost virate 19 milioane de dolari, pe conturi deschise în banca letonă Aizkraukles Banka. Această bancă a fost sancționată recent în legătură cu implicarea ei în furtul din sistemul bancar moldovenesc.

În 2016, au fost făcute alte trei viramente în valoare de circa 4,8 milioane de dolari, în baza unui proces-verbal din 25 februarie 2016 al Consiliului de administrare al companiei Energokapital. Anchetatorul Haricikov susținea că din acești bani nu au fost plătite impozite. Cu toate acestea, șefa așa-zisei comisiei parlamentare de anchetă, Olga Dubrovina, i-a cerut să mușamalizeze cazul. Haricikov a transmis documentele Procuraturii Generale din Rusia, după ce a decoperit că banii achitați de Energokapital pentru gazul rusesc erau depozitați într-un fond de unde nu au fost transferați niciodată Gazpromului.

Silvia Radu a negat că a semnat vreun contract de achiziționare a energiei electrice prin Energokapital.  „Când eram președintele Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, pentru că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, am decis că vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”, a comentat Silvia Radu în cadrul unui club de presă, desfășurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei „Prezidențiale transparente”.

„Până în momentul când am plecat din funcția de președinte, „Gas Natural Fenosa” nu a avut nicio relație juridică cu Energokapital, personal niciodată nu am semnat niciun contract”, a mai dat asigurări candidata la postul de șef al statului. Radu a mai adăugat că nimeni altcineva nu ar fi putut să semneze contracte în locul ei, pentru că doar ea deținea dreptul de semnătură unică, dar și că plecarea sa de la „Gas Natural Fenosa” nu are nicio legătură cu informațiile apărute în presă.

Ambițiile politice

Silvia Radu a dezvăluit în cadrul unor dezbateri publice că după ce a plecat de la Gas Natural Fenosa a intenționat să își lanseze un partid politic, un timp a lucrat la realizarea acestui proiect, iar ulterior a apărut oportunitatea de a participa la alegerile prezidențiale. „Nu am spus că după prezidențiale renunț la ideea proiectului politic”, a răspuns Radu, întrebată dacă a abandonat ideea de a-și crea un partid.

„Eu sunt convinsă că ceea ce avem noi acum în R. Moldova este un stat în care politicienii au uitat că ei trebuie să servească acest popor. Noi avem instituții ale statului capturate de către politicieni care nu înțeleg că funcția lor este să servească cetățeanul R. Moldova. Ar fi cazul ca noi, cetățenii R. Moldova să ne punem întrebarea de ce acest principiu constituțional prin care poporul este suveranul adevărat nu își poate exercita puterea”, a răspuns Silvia Radu, întrebată dacă este R. Moldova un stat capturat.

Finanțarea campaniilor electorale 

Potrivit rapoartelor financiare prezentate la CEC, Silvia Radu și-a finanțat singură campania electoralî prezidențială. Ea a investit circa 2 milioane de lei, echivalentul unei cincimi din veniturile familiei pentru 2015. Dintre acestea, pentru panourile publicitare Silvia Radu a scos din buzunar circa 130 de mii de lei. Alte 1,75 de milioane constituie cheltuielile pentru publicitate la radio, TV și presa online. Pentru consultanță electorală și politică Silvia Radu a mai achitat alte 66 de mii de lei. Ea susține că a contractat o firmă care să-i facă imagine în scrutinul prezidențial,  ca să evite obligațiunile față de o echipă pe care ar fi trebuit să o salarizeze.

În campania pentru fotoliul de primar a cheltuit mai puțin – 297 de mii de lei, dintre care 223 au constituit donație proprie.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Sursa: anticoruptie.md

Distribuie

Lasă un răspuns