Sergiu Hanganu despre barierele ce împiedică dezvoltarea turismului rural şi nu numai

Soţii Sergiu şi Emilia Hanganu propun turiştilor o combinaţie minunată de servicii moderne şi tradiţii din strămoşi.  

 

    Din potenţialul turistic al raionului Rezina fac parte 6 monumente ale naturii, rezervaţiile peisagistice Ţâpova, Saharna, Complexul Istorico-Arheologic Saharna, Complexul monastic Ţâpova cu cele 2 mănăstiri inedite, 82 de situri arheologice de importanţă naţională, monumentele lui M.Eminescu şi regelui Ferdinand I din or.  Rezina, 17 monumente istorice de importanţă locală, 66 de edificii istorice; 36 de edificii de cult, o pensiune turistică ş.a.

Turismul şi, în special, turismul rural este o bună alternativă de diversificare şi relansare economică a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii Orhei. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015, aprobată de Guvern în septembrie 2003, dar şi Strategia de dezvoltare integrată a raionului Rezina în perioada 2013 – 2020 recunosc că serviciile turistice reprezintă o importantă sursă de venit; că Republica Moldova şi, respectiv, raionul Rezina dispun de un bogat și variat cadru natural, de numeroase resurse turistice primare și secundare – monumente de istorie, arhitectură, cultură, naturale, care, exploatate în mod adecvat, ar juca un rol important în dezvoltarea economico-socială a teritoriilor. 

Tema dialogului cu Sergiu Hanganu, managerul Pensiunii Hanul lui Hanganu din s. Lalova, primul şi deocamdată unicul obiectiv turistic de anvengură din raionul Rezina, este starea reală de lucruri în acest domeniu, problemele existente, cauzele lor şi eventualele soluţii care ar contribui la schimbarea situaţiei.

– Dle Sergiu, recent a fost mediatizată o ştire precum că Pensiunea Hanul lui Hanganu a fost inclusă într-un top 5 pensiuni din RM cele mai atrăgătoare pentru odihna familiilor cu copii. Vă rog să descifraţi această performanţă.

– Noi avem o afacere de familie şi în tot ce am făcut până acum ne-am axat pe crearea unor condiţii atrăgătoare de odihnă şi agrement anume pentru familii. Ne-am străduit să combinăm atmosfera specifică unui spațiu rural cu anumite obiceiuri şi tradiţii, inclusiv culinare, condiţii specifice de cazare, odihnă şi agrement – condiţii rustice de trai, piscină, plimbări prin sat cu trăsura şi pe râul Nistru cu barca, pescuit și cunoașterea îndeletnicirilor rurale etc. Încercăm să implicăm în aceste servicii şi instituţiile de cultură, cult și fermierii din teritoriu.

– Pensiunea Dvs. este prima şi unica instituţie de acest tip în raionul Rezina. Cum vă simţiţi în situaţia de monopolist în domeniul turismului rural din raion?            

– Noi suntem pe această piaţă de 15 ani. Am iniţiat afacerea pe propria răspundere când în R. Moldova turismul rural exista doar în unele proiecte. Din păcate, de atunci situaţia în acest domeniu puţin ce s-a schimbat. Atât în raionul Rezina, cât şi în republică în ansamblu. E adevărat, între timp autorităţile naţionale şi raionale au adoptat un şir de acte menite să contribuie la dezvoltarea acestei ramuri, recunoscută drept una prioritară pentru economia noastră, se vorbeşte mult la această temă, se fac promisiuni, dar carul tu-rismului rural practic nu se prea mişcă din loc.

Da, cineva poate crede că starea de monopolist în acest teritoriu, după cum spuneţi Dvs., ne-ar avantaja. Eu sunt de altă părere. Dacă ar fi mai multe pensiuni, localitatea ar deveni mult mai atrăgătoare pentru mai multă lume prin varietatea serviciilor prestate, condiţiilor oferite oaspeţilor, instrumentelor de  promovare a acestora. Fiţi de acord, dacă comuna Lalova sau raionul Rezina ar ieşi în lume cu mai multe oferte privind serviciile de turism rural, efectele ar fi mult mai mari decât în cazul când pe acest tărâm activează o singură pensiune. În mod normal la noi circa 90 la sută din locuitori ar putea deveni subiecţi şi beneficiari ai turismului rural. Eu sunt convins că turistul care vine la Hanul lui Hanganu s-ar bucura dacă ar avea posibilitate să beneficieze şi de alte servicii prestate de locuitorii comunei respective: bucate şi băuturi specifice zonei date, lucrări de artizanat, fel de fel de acţiuni interesante. Alţii caută alte servicii, care nu se regăsesc printre cele propuse de noi. Astfel majoritatea sătenilor ar putea să-şi găsească o nişă anumită de obţinere a unor venituri suplimentare. De exemplu, un american îmi scria o dată că ar vrea să locuiască zece zile într-o casă veche, construită în stil basarabean, în grădina căreia să crească cel puţin câteva plante de floarea-soarelui, WC-ul să fie în curte, gospodarii să aibă capră şi dimineaţa să-l servească cu lapte proasăt muls.

– Raionul Rezina este considerat unul din cele mai bogate teritorii în monumente de istorie, cultură, arhitectură, ale naturii şi care într-un fel sunt o bază bună pentru dezvoltarea tirismului rural. Dar Pensiunea Hanul lui Hanganu continuă să rămână unica întreprindere de acest tip, deşi autorităţile raionului au făcut o mulţime de promisiuni la temă, cu vreo 12 ani în urmă au creat chiar o întreprindere de profil, de mai mulţi ani în statele Secţiei raionale Cultură există un  specialist împu-ternicit să se ocupe de acest domeniu…Cum explicaţi această situaţie?

– Noi am fondat pensiunea în baza gospodăriei părinţilor, pe care am reconstruit-o din talpă, suportând cheltuieli foarte mari. Dar când ne-am avântat în această afacere eram convinşi că în scurt timp, cel puţin în comunele Lalova şi Saharna, în oraşul Rezina, dar şi în alte localităţi, datorită fluxului mare de turişti ce vizitează anul împrejur mănăstirile din partea locului, alte monumente, vor apărea multe întreprinderi de acest profil. Asta nu s-a întâmplat. Şi eu pot doar să presupun de ce. Posibil, lumea din partea locului n-a fost informată/convinsă de priorităţile şi beneficiile afacerilor în domeniul turismului rural, un lucru nou pentru Moldova, în care un rol deosebit ar fi trebuit să-l joace autorităţile locale, societatea civilă.

O altă cauză ar fi instabi-litatea economică, juridică şi politică din ţară, inclusiv din raionul Rezina. Lumea de la noi se teme să se avânte în nişte afaceri noi, puţin cunoscute, nefiind convinsă că investiţiile şi eforturile vor da rezultatul dorit, că autorităţile vor privi susţinerea, dezvoltarea agenților economici ca pe o prioritate a statului. Dumneavoastră spuneți că raionul Rezina este unul dintre cele mai bogate teritorii în monumente de istorie, cultură, arhitectură, locuri pitoreşti, tradiţii şi obiceiuri interesante. Dar cine la nivel de autorităţi şi ce a făcut pentru ca această informaţie să fie cunoscută în republică şi peste hotarele ei, ca să trezească interesul potenţialilor turişti, iar aici să fie creată infrastructura respectivă, condiţiile nece-sare pentru oaspeţi? Noi nu avem cel puţin 2-3 cărţi poştale cu vederi care să promoveze aceste monumente şi locuri pitoreşti, nemaivorbind de alte materiale absolut necesare pentru domeniul respectiv.

– Dar în ultimul deceniu administraţia raionului a cheltuit sute de mii de lei din buget pentru elaborarea a diverse strategii, tipărituri, Consiliul Raional a fondat şi structură menită să se ocupe de dezvoltarea turismului rural, sunt angajate  persoane responsabile de acest domeniu…

– Nu ştiu despre ce fel de tipărituri vorbiţi, pentru că eu personal nu am văzut materiale care să promoveze patrimoniul istoric, cultural, natural al raionului Rezina şi să motiveze lumea să ne viziteze. Am aflat din CUVÂNTUL că anul trecut administraţia raionului a editat un album cu fotografii despre localităţile din teritoriu, cu un tiraj de 100 de exemplare, dar nu l-am văzut şi nu cred că un asemenea tiraj ar fi relevant pentru dezvoltarea turismului rural în teritoriu și popularizarea acestuia. Iar efectele întreprinderii şi a angajaţilor despre care vorbiţi sunt de faţă. Păcat că nimeni nu întreabă autorităţile despre eficienţa celtuielilor respective.

– Dacă aţi fi în ipostaza de responsabil şi decident la nivel de raion de acest domeniu, care ar fi, să zicem, 5 acţiuni prioritare pe care le-aţi întreprinde?

– Întâi de toate ar fi necesară identificarea persoanelor care ar dori practicarea turismului rural, fiindcă e o muncă dificilă, care necesită o implicare sută la sută, fără zile de odihnă și deci perseverență și dorință mare. Recunoașterea potențialului și particularităților fiecărei localități ar fi următoarea etapă primordială. După care ar urma instruirea agenților respectivi. Ar fi ideal dacă în fiecare localitate s-ar identifica câte două-trei pensiuni și minimum de amenajare a caselor pentru început, ținând cont de standardele în vigoare.

Următoarea etapă relevantă ar fi elaborarea unui buclet informativ, care ar conține un traseu al locurilor din raionul Rezina și care să fie disponibil on-line și în conexiune cu oficiile informaționale ale turiștilor. Nu în ultimul rând este necesară susținerea prestatorilor de servicii de către structurile de stat, convingerea lor de siguranţa afacerii.

– Vă mulţumim şi Vă dorim noi succese în ceea ce faceţi!

– Şi eu vă mulţumesc!

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns