Şcoala: probleme şi soluţii

Potrivit mai multor experţi şi lideri de opinie din domeniu, educaţia generaţiei tinere în R. Moldova este afectată de un şir de probleme serioase. Redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a solicitat respondenţilor să numească trei cele mai importante probleme caracteristice acestui proces, care necesită o soluţionare  urgentă, cine şi ce trebuie să facă în această ordine de idei.

 

Nicolae Mândru, şeful Direcţiei Învăţământ Şoldăneşti.

Referitor la problemele cu care ne confruntăm în domeniul educației am putea menționa utilizarea excesivă de către elevi a tehnologiilor informaționale și comunicaționale în detrimentul lecturii, practicării sportului, implicării în diverse activități culturale. O altă problemă este scăderea și migrația populației școlare, cât și numărul mic de tineri specialiști dispuși să practice profesia de pedagog. De asemenea am putea vorbi despre rezistența la schimbare a unor cadre didactice, care manifestă interes scăzut pentru implementarea noilor documente de politici educaționale.

Soluționarea acestor probleme necesită implicarea tuturor actorilor educaționali: cadrele didactice, elevii, părinții, APL, cât și a organelor ierarhic superioare. Pentru asigurarea unui proces educațional eficient este important de a încuraja și a susține dezvoltarea instituțiilor de învățământ în conformitate cu standardele de calitate moderne.

Silvia Moscalu, directoarea Gimnaziului Cuşmirca, Şoldăneşti: În societatea contemporană sunt apreciate tot mai mult efectele benefice ale participării active a părinților în viața școlii. Numeroase cercetări la  nivel  internațional au pus în evidență aspectul determinat al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. În contextul actual, aceste legături par a fi mai necesare ca niciodată or, misiunea socială a școlii depășește tot mai  mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculumului școlar în timp ce mulţi părinți sunt preocupaţi de problemele familiale, profesionale sau sociale şi nu prea urmăresc  evoluția copiilor lor.

Modul în care școlilor le pasă de copii este reflectat în felul în care le pasă de  familiile lor. Dacă profesorii îi privesc pe copii ca pe niște simpli elevi, cum adesea se întâmplă, probabil să considere familia ca fiind separată de școală. Dacă însă îi privesc ca pe niște copii, e posibil să vadă atât familia, cât și comunitatea ca parteneri ai școlii în dezvoltarea și educația copiilor.  E nevoie de crearea unor noi relații funcționale și a unor servicii de calitate care să sprijine familia și să-i ajute să-și valorizeze potențialul. Dar realizarea acestui ideal nu poate fi concepută fără o legătură strânsă între cei trei piloni: şcoala, familia, comunitatea, care stau la baza educaţiei permanente, de calitate.

Este adevărat, din ce în ce mai mulţi părinţi plasează problemele legate de buna educaţie a copiilor printre cele mai importante preocupări. La rândul ei, şcoala oferă acestor părinţi, prin intermediul diriginţilor, psihologului, administraţiei, sfaturi preţioase privitor la modul în care trebuie să rezolve problemele educative specifice vârstei. Dar, cu părere de rău, există şi alt tip de părinţi, care consideră că nu în toate cazurile este necesară menţinerea unei legături permanente cu şcoala. Nu mai puţin importantă este şi colaborarea cu comunitatea, care reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare a elevului.

Printre problemele principale din domeniul de referinţă se numără interesul scăzut al părinților pentru calitatea educației oferite în școală, manifestat inclusiv prin rata scăzută de participare la acţiunile organizate la şcoală, la adunările cu părinţii, la promovarea imaginii unității de învățământ. La fel procentajul relativ mare de elevi care manifestă dezinteres față de activitățile școlare și extrașcolare de a participa la procesul de luare a deciziilor în gimnaziu, necesitatea restabilirii în societate a imaginii şi statutului cadrului didactic adecvat importanţei şi rolului său.

Pentru soluţionarea acestor probleme ar fi potrivite realizarea în fiecare instituţie a unor sondaje de opinie în rândul elevilor, cadrelor didactice și părinților în scopul identificării priorităților educative și eficientizarea activităților de ordin educaţional.

Considerăm că pentru o relaţie optimă a diriginţilor cu părinţii este nevoie de a îmbina diverse metode de colaborare a şcolii cu familia şi comunitatea. Unele dintre acestea sunt: portofoliul pentru fiecare colectiv de părinţi, care include teme speciale destinate educaţiei copilului şi prevenirii eşecului şcolar; caietul cu notiţe pentru fiecare elev privind organizarea orelor de lectură în familie; şedinţele tradiţionale cu părinţii, dar şi practicarea altor forme de lucru cu aceştia: ateliere, mese rotunde, lectorate pentru părinţi; implicarea părinţilor în activităţi cognitive şi educative în cadrul demersurilor didactice, la amenajarea sălilor de clasă, confecţionarea materialului didactic; organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare, realizarea discuţiilor cu caracter pedagogic, luarea deciziilor referitor la organizarea procesului educaţional în instituţie, procurarea literaturii pentru copii etc.

Există o serie de strategii pedagogice de îmbunătăţire a relaţiei şcoală-familie-comunitate şi de valorificare a calităţii educaţiei în formarea personalităţii integrale a elevului, şi anume: strategia familiarizării părinţilor /familiei cu finalităţile /standardele de eficienţă a învăţării şi curriculumul şcolar; strategia implicării părinţilor în activităţile şcolare ce urmăresc scopul formării competenţelor de autoeducaţie la elevi;  strategia axată pe educaţia părinţilor în scopul formării şi dezvoltării competenţelor educative parentale şi a centrării pe autoeducaţie;  strategia implicării actorilor comunității în participarea sistematică la acţiunile educative în scopul integrării optime a educatului în societate.

Trebuie stimulat interesul cadrelor didactice de a se implica în proiecte și programe educative curriculare, extrașcolare și extracurriculare. Cadrele didactice trebuie remunerate decent.

În concluzie, numai printr-o colaborare strânsă, susţinută, familia, şcoala şi comunitatea pot pune în aplicare procesul de educare a copilului. Pentru a construi un mediu prietenos copilului şi pentru a fi calitativă, interesantă, şcoala are nevoie de sprijinul conştient şi partenerial al părinţilor şi actorilor comunitari. Pe tot parcursul perioadei şcolare este necesar să existe un acord conform căruia părinţii să colaboreze cu instituţia de învăţământ frecventată de copiii lor şi cu instituţiile educative din întreaga comunitate.

Galina Platon, directoarea LT Ioan Sârbu din s. Ignăţei, Rezina: Printre probleme pot enumera lipsa cadrelor didactice în instituțiile rurale de învățământ, în deosebi la disciplinele matematica, fizica, informatica, limbi străine. Tinerii specialiști nu manifestă dorință şi nu sunt cointeresaţi să vină la sate.  Astfel, colectivele pedagogice îmbătrânesc.

Calitatea procesului de studii depinde de baza materială, dotarea cu TIC, conexiune Internet în cabinetele de studiu, softuri educaționale pe care majoritatea instituțiilor nu pot să le procure din cauza lipsei finanțelor. Formula de finanțare a instituțiilor de învățământ trebuie revizuită.

Natalitatea scade de la un an la altul din cauza situației economice a țării, plecării în masă a populației tinere peste hotare. Acestea au un impact negativ direct asupra numărului populației școlare, iar bugetul instituțiilor depinde de numărul elevilor.

Odată cu trecerea instituțiilor la autofinanțare, dar și din cauza lipsei finanțelor în bugetele primăriilor APL nu se implică în rezolvarea problemelor, .

Ministerul ar trebui să găsească soluțiile, pârghiile de cointeresare, de impunere a tinerilor specialiști măcar 3 ani să muncească în instituțiile de învățământ; să obțină finanțe pentru dotarea centralizată a școlilor cu softuri educaționale, TIC.

Problemele pot fi rezolvate la nivel de ministere, guvern. Directorii de licee chiar nu au instrumente de influență asupra specialiștilor. Atunci când noi, directorii, fără o bază legală, mergem la instituțiile de învățământ superior și cerșim specialiști, devenim ridicoli în fața studenților, care ne privesc cu un zâmbet zeflemitor.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns