Satul azi: griji, probleme, perspective

O tânără familie din Băneşti, întorcându-se de la câmp, s-a oprit să stea de vorbă cu jurna-lista Victoria Popa.

 La sfârşit de noiembrie agricultorii şi lucrătorii din industria de prelucrare marchează sărbătoarea lor profesională. Anul acesta satele nu au prea sărbătorit. Răspunsul la întrebarea “De ce?” l-am căutat într-un şir de localităţi din raionul Teleneşti. Să cugetăm asupra faptului cum își trăiește veacul satul basarabean, mai curând cum leagă tei de curmei săteanul nostru în condițiile unei tranziții interminabile, fentărilor de guverne reformatoare, spectacolelor de prost gust care le face un președinte de țară și președinții unor fracțiuni parlamentare care nu pot citi alocuțiuni scrise de alții. 

Remarcăm că avem localități despre care am scris nu o dată, unde de bine – de rău oamenii încearcă s-o scoată la capăt. Este vorba de comuna Jora de Mijloc, unde mai multă lume este implicată în creșterea puieților de pomi fructiferi. La fel Brăviceni, unde grație regretatului Vladimir Cociorvă mai bine de 63 la sută din populație lucrează în unități economice create în rezultatul implementării unor proiecte moldo-poloneze. Dar care este starea de lucruri în alte localități din regiune?

 

Comuna Chițcanii Vechi: salvați de o tradiție seculară

Publicistul Tudor Ţopa scrie în una din cărţile sale că o preocupare seculară a sătenilor din comuna Chiţcanii Vechi este legumicultura. Autorul menţionează că Răutul a fost cel dintâi aliat al chiţcănenilor pentru că legumele, zarzavaturile cer multă apă și încă în perioada interbelică malul râului era împânzit de instalații hidrotehnice  artizanale, care ridicau apa spre grădinile ţăranilor. Această preocupare a supravieţuit şi în perioada sovietică, când salariile de la colhoz nici pe departe nu acopereau necesităţile vitale ale sătenilor şi aceştea îşi mai făceau un ban cultivând şi vânzând legume.

După împroprietărirea sătenilor, această preocupare a căpătat alte dimensiuni. Dacă în perioada sovietică chiţcănenii făceau legumicultură pe unde se nimerea, după împroprietărire posibilităţile s-au lărgit cu mult.

După cum ne-a relatat Alexandru Tăburceanu, ex-primar de Chițcani, în prezent vicepreşedinte al raionului Teleneşti, cea mai mare parte a satenilor este antrenată anume în acest domeniu.

”În fiecare zi din sat pleacă spre Orhei și Chișinău mai multe automobile încărcate cu legume şi zarzavaturi. Sătenii noştri asigură anul împrejur orăşenii cu acest tip de producţie, astfel şi ei câştigând un ban”, ne spune ex-primarul. 

În sat mai activează cooperativa agricolă Chițcani, care gestionează loturile a circa 200 de cotași pe care cultivă cereale şi culturi tehnice. Pentru bugetul primăriei această cooperativă este principalul contribuabil.  

 

Comuna Bănești, unde populaţia este în creştere 

 În raionul Telenești, dar posibil şi în toată regiunea Orhei, comuna Bănești se deosebeşte prin faptul că numărul locuitorilor este în creştere. Primarul Vasile Popovici a explicat fenomenul în felul următor: ”De la noi din sat pleacă la muncă în străinătate de regulă bărbaţii, iar femeile îşi găsesc ocupaţii acasă: educă și cresc singure câte 3 – 4 copii, conduc tractoare, microbuze, automobile, lucrează pământul. Băneștenii susțin că pământul îi hrănește, dar nu le oferă surse pentru un trai decent şi de aceea îşi asigură veniturile necesare muncind preponderent la construcții în Rusia sau în ţările din Uniunea Europeană”, spune primarul.

Dl Popovici mai susţine că băneștenii mai explorează cu succes o posibilitate de a face un ban. Ei procură pui și răţuşte de la incubatorul Fabricii de păsări din localitate, îi cresc în condiţii de casă o săptămână-două, fortificându-le sănătatea cu vitamine, apoi îi vând la Orhei, Bălți sau Telenești.

La privatizare, oamenii din Băneşti au primit cote de pământ cu suprafață de 96 de ari. Aceste terenuri, spun oamenii, pot asigura doar un minim de existență. De aceea sătenii preferă să dea pâmântul în arendă celor doi lideri din sat, care le dau producţie agricolă sau echivalentul ei în bani (circa1000 de lei pentru o cotă), dar pentru a supravieţui caută câştiguri în alte părţi şi în alte domenii.

“Din păcate, de la un timp, au început să plece peste hotare şi femeile” a mai adăugat dl Popovici.

 

Târșiței: Firme atrăgătoare pentru tineri

Între localitățile din zona de stepă a raionului Telenești se evidențiază comuna Târșiței, unde recent a întrat în rod o livadă de 400 hectare de nucari și unde activează două fabrici de prelucrare a miezului de nucă. Satul mai are livezi de meri, o fabrică de termopane, o societate agricolă care gestionează peste 200 hectare de pământ arendat de la cotași, dar și mai multe gospodării țărănești.

Ion Tulbure, ex-primarul comunei, ne spune că aceste întreprinderi, unde muncesc până la 150 de persoane, au fost create în ultimii ani:

”În mare parte proprietarii acestor afaceri și-au investit banii câștigați în străinătate. Nu a fost ușor să-i conving, dar primăria i-a ajutat cu ce a putut: am construit drumuri, am tras în câmp linii electrice. Nu ne-am temut să aducem investiții ale unor antreprenori care nu trăiesc în sat, deși unii săteni au fost împotrivă, fiind de părerea că afaceri la noi trebuie să facă doar localnicii. I-am convins că noile întreprinderi sunt benefice mai mult pentru săteni decât pentru proprietari, pentru că asigură locuri de muncă, venituri pentru oameni şi bugetul comunei etc. Se câștigă parcă nu rău – un angajat are 250-300 de lei zilnic, pe loc, acasă, alături de familie”, spune dl Tulbure.

Ion Mocanu, lider agricol local, ne spune că de fapt cele 200 de hectare de pământ el le poate lucra numai cu doi mecanizatori: ”S-a schimbat situaţia în agricultură – nu mai este nevoie de muncă manuală, săteanul nostru se folosește de sapă doar în propria gospodărie. În același timp, cea mai mare parte din povara fiscală este suportată de noi – achităm anual la stat circa 250 000 de lei”, spune liderul.

 

Locuri de muncă sunt, dar nu ajung oameni pregătiţi

Suprafețe mari cu livezi superintensive au apărut în ultimii ani la Negureni, Ordășei, Chiștelnița și Inești, care au permis angajarea în câmpul muncii a câte 25-30 de săteni. Dar, precum mi s-a spus în aceste localităţi, acum antreprenorii se confruntă cu o altă problemă serioasă: deficitul de braţe de muncă, de specialişti calificaţi. 

”Ajutoarele sociale trebuie acordate în dependență de existenţa sau lipsa în localitate a locurilor de muncă. Multă lume aptă de muncă preferă să primească ajutor social, să stea cu zilele prin baruri, decât să muncească”, mi-a spus unul din foștii primari, acum lider agricol.

Şi, dimpotrivă, specialişti din alte domenii şi-au făcut o sursă de existenţă din lucrarea pământului, cu timpul s-au autoinstruit, au însuşit unele tehnologii, dar aceasta este o agricultură de subzistenţă.    

 

Învățământul dual, oportunitate pentru tineri

Pregătind acest articol, am trecut pe la mai multe instituții din raioanele Orhei și Telenești pentru a afla dacă este vreun program care ar opri tinerii să plece peste hotare. Or, exodul lor a atins proporții îngrijorătoare. Şi majoritatea, angajându-se acolo, nu mai revin acasă, unde alţii se plâng că satele degradează, se închid şcolile, nu are cine lucra pământul, plăti impozite, întreţine bătrânii şi invalizii etc.

Până la urmă, la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), filiala Orhei mi s-a spus că există un concept în această ordine de idei şi de câţiva ani se fac încercări de a-l aplica în practică. Este vorba de învățământul dual. Aceasta înseamnă implicarea în procesul de învățământ din școlile profesionale și polivalente a unităţilor econonice, care doresc să aibă specialișlti calificați. Nu e tocmai simplu să obții un asemenea specilaist, fiindcă majoritatea absolvenţilor nu au cum să se afirme pentru că nu dispun de experienţa necesară ori preferă să acumuleze această experienţă peste hotare. În programul învăţământului dual firma solicitantă participă nemijlocit la pregătirea cadrelor de care are nevoie şi se obligă să angajeze absolvenţii respectivi la muncă pentru cel puţin 2-3 ani.

Potrivit specialiştilor de la CCI, filiala Orhei, învăţământul dual este o formă potrivită pentru soluţionarea problemei asigurării satelor cu mecanizatori, specialişti cu studii medii în alte domenii. Mai mulți lideri agricoli însă afirmă că la școlile profesionale din Republica Moldova s-a încercat implementarea unui program de pregătire a fermierilor, dar nu au fost doritori ţi şcoala respectivă s-a închis.

”Şcolile profesionale de la noi nu sunt capabile să pregătească mecanizatori care să poată lucra pe tractoarele, combinele şi altă tehnică modernă. Tocmai la Hâncești am găsit o asemenea școală, unde încerc să trimit doi tineri să înveţe din contul gospodăriei noastre, ca apoi să revină la baştină. Oare chiar în regiunea Orhei nu ar putea fi o asemenea instituţie?”se întreabă Mihai Gașper, lider agricol din Furceni, raionul Orhei.

Despre particularitățile învățământului dual ne-a vorbit şi Eugenia Roșca, specialistă la reprezentanța Telenești a filialei Orhei a CCI, preşedinta AO Concordia:  

”Pe parcursul ultimilor 13 ani Camera de Comerţ şi Industrie a RM promovează acest tip de învățământ, în deosebi în mediul de afaceri, fiindcă cooperarea duală este o formă de parteneriat dintre piața muncii și instituțiile de învățământ profesional-tehnic și este orientată spre acțiune și rezultat. Conform datelor CCI, la moment, în școlile profesionale din republică sunt pregătiţi 1300 de ucenici, în cooperare cu cca 85 de întreprinderi și 24 de instituții de învățământ. Adică tânărul odată intrat în școală profesională are posibilitate să facă practica de producţie la întreprinderea respectivă, iar după finalizarea studiilor să muncească acolo. Aceşti elevi au mai multe perspective: în primul rând, învață să facă o afacere, în al doilea rând, experiența obţinută la întreprinderi le permite mai bine să se orienteze pe piaţa muncii, unde să se angajeze sau cum să-şi iniţieze o afacere prosperă”, spune dna Roșca.

Conceptul învățământului dual a fost adoptat de Camera de Comerţ şi Industrie după ce s-a încercat a organiza instruiri pentru tinerii dornici să se lansese în afaceri. Se pare că învăţământul dual ar oferi abilități și cunoștințe mai trainice decât instruirile episodice, sunt de părere specialiştii de la CCI. 

 

            Ion Cernei                                       

             Legendă: Alina Cârlan din Căzănești, raionul Teleneşti este asistentă medicală de specialitate. Dar mai bine de 20 de ani comercializează zilnic la piața din Telenești legume pe care le cultivă acasă împreună cu soțul. Ne spune că zeci de săteni astfel își câștigă existența. A învățat mai multe meserii care-i sunt de folos, inclusiv soferiță la camioneta personală, ca să-şi transporte la piaţă cele peste 10 denumiri de legume şi verdeţuri.

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns