Romeo Tiberiade: “Un ţigan veritabil este cel care îşi respectă tradiţiile, obiceiurile şi legile”

Programul vizitei jurnaliştilor de la ziarele-membre ale Asociaţiei Presei Independente din R.Moldova la cotidianul Gazeta de sud din Craiova, România prevedea şi o întâlnire cu liderii Partidei Romilor din centrul judeţului Dolj. Ulterior jurnaliştii moldoveni au apreciat întâlnirea drept una deosebit de interesantă, mai ales în aspect cognitiv.

 

Rromii şi statistica oficială

În componenţa etnică a judeţului Dolj rromii, cu aproape două procente oficiale, se situiază pe locul doi după români. Romeo Tiberiade, preşedintele Partidei Romilor din judeţ, nu recunoaşte această statistică. Potrivit dumnealui, numărul real al rromilor este mai mare. În primul rând, nu toţi rromii intră în statistică la recensământ pentru că nu au actele necesare. Alţii, de teama unor eventuale urmări negative (pe parcursul istoriei aceştea au suferit de multe ori numai pentru că aparţin de această etnie), preferă să se prezine drept români.

 

“Sunt ţigan, nu rrom şi vorbesc limba ţigănească”

Romeo Tiberiade susţine că este ţigan şi că termenul etnic “rrom” ar fi unul atribuit etniei sale din afară. “Un țigan veritabil este cel care își respectă tradițiile, obiceiurile și legile noastre nescrise și, credeți-mă, sunt foarte multe legi benefice pentru comunitate. De exemplu, nu suntem de acord cu violența. Atunci când ea se manifestă într-o zonă a unei comunități, judecătorii – bătrânii noștri, nu acceptă astfel de situații. Ţiganul care încalcă legile neamului este judecat de judecata ţigănească. Dacă încalcă legile statului – este dat pe mâna organelor respective”, ne-a explicat Romeo Tiberiade.

 Dumnealui mai afirmă că şi limba oficializată în România drept limbă a ţiganilor este una artificială. “Am cutreierat toată Europa, am discutat cu ţigani din mai multe ţări şi m-am înţeles de minune în limba pe care o vorbesc. Dar limba prezentată la noi drept oficială a rromilor eu nu o prea înţeleg”, spune R.Tiberiade.

 

Comunitatea rromilor din Craiova – cea mai numeroasă în Europa

După cum a menţionat interlocutorul nostru, etnia rromă este singura din România care se împarte în circa 38 de nea-muri, fiecare dintre care se deosebește după tradiţii, port și ocupaţii. “Dintre cele mai cunoscute, de exemplu, căldărarii se deosebesc prin port și bănuții care-i poartă în păr; țiganii de vatră, cum sunt eu, sunt cei care și-au făcut o vatră și au încercat să se integreze; lăutarii au har de la Dumnezeu; aurarii confecționează podoabe, sunt meseriași foarte bine instruiți. Fiecare neam are dialectul său, obiceiurile şi tradiţiile sale, urmăreşte cu stricteţe respectarea lor şi decide asupra modificării acestora. De regulă, căldărarii nu locuiesc împreună cu ursarii, florarii şi alte neamuri, nu se căsătoresc între ei”, spune Romeo Tiberiade, concretizând că în ultimele decenii câteva dintre neamuri au dispărut:

”În Craiova mai sunt circa 80% din aceste neamuri. După cercetările pe care le-am făcut de-a lungul timpului, în Dolj sunt cele mai multe neamuri din țară“, a afirmat Tiberiade.

În opinia mai multor sociologi, cei mai mulţi ţigani din România (circa 100 de mii), trăiesc în judeţul Dolj, mai precis la Craiova, fiind concentraţi preponderent în cartierul Faţa luncii, această comunitate fiind cea mai mare din Europa. “În Dolj, ca şi în alte regiuni din România sunt, desigur, ţigani bogaţi, proprietari de palate, hoteluri, limuzine de lux, dar cei mai mulţi, mai ales din mediul rural, trăiesc într-o sărăcie lucie. Instituţiile Statului Român nu se prea implică în educaţia rromilor. Există multe legi menite să îmbunătăţească viaţa rromilor, implicarea lor în treburile ţării, dar acestea în mare parte nu se respectă”, menţiona Romeo Tiberiade.

 

Crimele şi ruşinea neamurilor

Romeo Tiberiade a fost ales preşedinte al Partidei Romilor din judeţul Dolj în iunie 2015. Dânsul are două facultăţi: drept şi admi-nistrare publică, este expert local, dar şi consilierul primarului or. Craiova pe problemele rromilor. Şi familia dumnealui reprezintă o excepţie în neamul ţiganilor de vatră din care acesta se trage. Soţia are o afacere în comerţ, ambele fiice sunt studente şi, deşi au trecut deja de 20 de ani, încă nu sunt căsătorite, un lucru rar întâlnit la ţigani:

“Eu, desigur, aş fi bucuros ca fetele mele să se căsătorească cu flăcăi din neamul nostru, dar nu vreau să le impun dorinţa mea, le las să decidă singure când şi cu cine vor dori să-şi lege viaţa”, spune Romeo, remarcând că, dacă în neamul ţiganilor de vatră nu se mai practică de un timp căsătoriile timpurii ale copiilor, apoi în alte neamuri, mai ales în cel al căldărarilor, această tradiţie se respectă cu stricteţe (copiii sunt logodiţi de către părinţi de la vârsta de 9-12 ani şi doar în interiorul neamului), lucru pe care Tiberiade îl califică drept crimă, îndemnând rromii din toate neamurile să le ofere copiilor în primul rând toate posibilităţile pentru a face carte. Or, un om cărturar se poate integra mai uşor în societate, poate mai uşor să-şi găsească un loc de muncă şi o sursă de câştig, spunea Tiberiade, precizând că, în prezent, aproape toţi copiii din neamurile lăutarilor, florarilor sunt înscrişi la şcoală, dar după ce fac 2-3 clase o abandonează şi pleacă împreună cu părinţii în lume. (Plecând la câştig, rromii neapărat îşi iau copiii cu sine). La căldărari frecventează şcoala undeva 15 la sută din copii, dar fac, de regulă, numai 4-5 clase. Asta pentru a putea primi ulterior permis de conducere a maşinii, care la noi nu se eliberează dacă n-ai 4 clase”, precizează dl Tiberiade.

Referindu-se la alte probleme ale rromilor, interlocutorul nostru a remarcat, că o mare parte din rromi n-au acte de identitate, rămân necărturari pe viaţă. Deşi legea îi protejează, aceştea deseori se confruntă cu acte de discriminare. “Sub diverse motive un copil de rrom poate să nu fie primit în şcolile cu un contingent preponderent de elevi români; în unele restaurante, baruri poţi vedea regulamente care exclud deservirea rromilor, etc.”, spune Romeo Tiberiade.

 

“În primul rând suntem cetățeni români și apoi de etnie rromă”

În calitatea sa de preşedinte al Partidei Romilor şi consilier al primarului oraşului pe problemele rromilor, Romeo Tiberiade ne-a spus că îşi vede misiunea de a le ajuta coetnicilor săi să se dezbaiere de obiceiurile rele, de sărăcie şi să se integreze mai activ în societate. “Căsătoriile fetelor la 9 sau chiar 15-16 ani sunt o ruşine, faptul că circa 80 la sută din familiile de rromi nu dispun de acte pe proprietate, că în secolul XXI doar foarte puţini au studii medii sau superioare constituie o problemă majoră pentru viitorul etniei. În prezent primăria oraşului are mai mulţi mediatori sociali, care sunt o punte de legătură între administraţia municipiului şi comunitatea rromilor pe diferite domenii: învăţământ, protecţia socială, sănătate, etc. Partida Romilor are suplimente, emisiuni speciale în mass-media judeţeană, organizează diverse acţiuni, mai ales pe dimensiunile educaţie, cultură, menite să contribuie la anihilarea divergenţelor de ordin etnic, la integrarea rromilor în societate şi implicarea lor în soluţionarea problemelor judeţului. Noi, în primul rând, suntem cetățeni români și apoi de etnie rromă. Şi ca să fim în rând cu lumea trebuie să ne facem din plin datoria de cetăţean”, a accentuat Romeo Tiberiade.

Tudor Iaşcenco

Materialul este realizat în cadrul proiectului ”Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”, implementat de API cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia).

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns