Roman Boţan, PL

Profilul candidatului

Integritatea în activitatea politică

Roman Boţan a fost ales consilier orăşenesc la Orhei pentru prima dată în anul 2003, când avea 22 de ani şi conducea organizaţia teritorială de tineret Noua Generație a Partidului Popular Creștin-Democrat (PPCD). Ulterior, din cauza diferențelor de viziuni politice cu persoanele din fruntea PPCD, Roman Boțan a părăsit formaţiunea şi din 2010 este secretar interimar al organizaţiei teritoriale Orhei a PL, iar după alegerile locale din 2011 a revenit în Consiliul orăşenesc Orhei, dar deja ca membru al fracţiunii PL. În 2013 a fost numit viceprimar al or. Orhei, iar după alegerile locale din 2015, timp de trei luni, a exercitat funcţia de vicepreşedinte al raionului Orhei. În septembrie 2015 a devenit deputat în Parlament pe lista Partidului Liberal, ulterior fiind ales preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. În prezent Roman Boţan candidează pentru funcţia de primar al or. Orhei, fiind şi primul pe lista candidaţilor PL la poziția de consilier raional.

 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

După absolvirea facultății în România şi obținerea unui master în științe politice, specialitatea administrare publică la Academia de Administrare Publică din Chişinău, Roman Boţan a deţinut mai multe funcţii publice. Conform declaraţiilor de avere şi interese personale depuse la CNI/ANI, în perioada 2014-2018, familia lui Roman Boţan, formată din cinci persoane, a avut două surse principale de venituri: salarii și indemnizaţiile primite de la CNAS pentru creşterea copiilor. Dacă în anul 2014, aflându-se în funcţia de viceprimar de Orhei, Roman Boţan a avut un salariu de 74 820 lei, iar soţia a completat bugetul familiei cu circa 12,5 mii lei (salariu şi o indemnizaţie de la CNAS), atunci în anul 2018 veniturile familiei Boţan formate din salariul de parlamentar al soțului şi cel încasat de soţie de la o societate cu răspundere limitată a fost de 416,5 mii lei.

În declarațiile pentru 2013-2015, la capitolul proprietăţi, Roman Boţan arată o casă nefinisată cu suprafața de 125,1 m2, situată pe un teren de 0.06 ha, în valoare totală de 51 296 lei şi un teren agricol în extravilanul s. Budăi, Orhei. Dar, începând cu anul 2016, casa şi terenul aferent cu valoarea totală de 51 296 de lei au dispărut din declaraţii. În schimb, apare informaţia că în mai 2016 familia a vândut un bun imobil cu preţul de 75 000 de lei. Roman Boţan a explicat această schimbare astfel: „Cu mai mulţi ani în urmă am cumpărat o construcţie nefinisată – o casă cu 2 etaje, situată pe un teren de 6 ari. Imobilele (casa și terenul)  erau înregistrate cu numere cadastrale diferite. Cu timpul mi-am dat seama că ne va fi foarte dificil să finalizăm casa, care, practic, trebuia demolată și ridicată din nou, şi am vândut-o contra acelei sume de 75 000 de lei, indicată în declaraţia pentru anul 2016. La Orhei am trăit cu familia într-o locuinţă închiriată”, declara Roman Boțan la începutul anului 2019, pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere depusă în luna martie 2019, Roman Boţan arată că familia sa a dobândit un apartament cu suprafața de 90,2 m2, estimat la preţul de aproape 954 mii de lei. În aceeași declarație fostul deputat arată că familia sa a contractat în 2018 și două credite bancare: unul de 580 mii de lei şi altul de 5000 euro. Familia urmează să le ramburseze în 25 de ani.

 

Integritatea în gestionarea funcțiilor publice și/sau de partid

În vara anului 2018, Roman Boţan a ajuns în atenția presei prin faptul că și-a anunțat demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, în semn de protest faţă de promovarea intensivă de către majoritatea parlamentară a modificărilor la Legea cetăţeniei, proiect cunoscut ca Legea ”cetățenie contra investiții”. Proiectul prevedea extinderea categoriilor de persoane care pot solicita cetățenia Republicii Moldova, astfel că în cazul unora nu va fi obligatoriu să cunoască prevederile Constituţiei şi limba de stat, iar numele vor putea fi secretizate. „Amendamentul prezentat (…) creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă. Modificările prezintă riscuri de securitate și corupție, confirmate şi prin constatarea Centrului Național Anticorupție (CNA) în raportul de expertiză”, a declarat atunci Roman Boțan.

În luna mai 2017 Roman Boțan a făcut o interpelare către Consiliul Concurenţei privind legalitatea  activităţii unităţilor de comerţ cu denumirea “Magazine de poduse sociale” şi comercializarea către cetățeni, inclusiv pensionari, a produselor sub sigla Partidului Șor. Primarul de Orhei și liderul acestui partid, Ilan Șor, a transmis prin intermediul avocaților un mesaj în care îl acuza pe deputat că ar fi împotriva orheienilor și că ar vrea ”într-un mod absolut josnic și fricos să distrugă proiectul social”.

În replica sa, Roman Boțan spunea că a răspuns la o petiție venită la comisia parlamentară din care făcea parte de la un cetățean care se referea nu la activitatea magazinelor sociale, ci la “legalitatea acțiunii de comercializare a produselor alimentare către cetățeni, inclusiv pensionari, sub sigla unui partid”.

La 2 octombrie 2017 Roman Boţan a semnat, împreună cu alți deputați, un proiect de modificare a articolului 13 din Constituție, care se referă la corectarea denumirii limbii de stat din „limba moldovenească” în „limba română”, iar în luna ianuarie 2018 – o inițiativă legislativă, prin care au propus ieșirea Republicii Moldova din componența CSI.

În luna aprilie 2018 Roman Boţan a rostit un discurs la ședința Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, solicitând acestui for să susțină Moldova, pentru a determina Rusia să își retragă trupele și munițiile din Transnistria, iar în luna iunie a aceluiași an a făcut o interpelare către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării referitor la ridicarea la Comrat a unui monument dedicat grănicerilor, pe care a fost gravată harta Rusiei.

 

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

 

Tudor Iaşcenco

 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019,  prin campania de monitorizare şi informare, implementată de API cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova / Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns