Roman Boțan: O lege care pune în pericol securitatea țării și care va susține corupția

– Domnule Boţan, demi-sia Dumneavoastră din postul de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost una din cele mai răsunătoare evenimente din viaţa politică de la Chişinău din săptămâna trecută. Vă rog să descifraţi mai pe înţelesul electoratului nostru care sunt motivele acestei acţiuni?

– Motivele gestului de protest le-am explicat în conferința de presă pe care am susținut-o în incinta Parlamentului în ziua de 24 mai 2018.

În calitate de președinte al unei comisii parlamentare sunt obligat să veghez ca procesul de examinare a proiectelor de legi care se află pe agenda Comisiei să se facă conform procedurilor legale. În cazul examinării proiectului de lege nr. 346 din 09 noiembrie 2017, care se referă la modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Legea cetățeniei, procedurile nu au fost respectate. Asta în pofida faptului că am discutat cu autorii proiectului, conducerea Parlamentului, inclusiv prin demersuri scrise. Mai mult, în calitate de deputat și de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, consider că modificările aduse prezintă riscuri de securitate și de coruptibilitate. În ce privește riscurile de coruptibilitate acestea au fost confirmate și prin constatarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) în raportul de expertiză anticorupție.

Dar să le luăm pe rând. la 28 martie c., în ședința Comisiei securitate națională a fost audiat raportul de activitate al CNA pentru 2017, pe agendă fiind doar un singur subiect. Prin votul membrilor Comisiei – reprezentanți ai majorității parlamentare – ordinea de zi a fost completată cu examinarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte nr. 346 din 09 noiembrie 2017. La acest proiect parveniseră cu câteva zile înainte amendamente din partea deputaților Igor Vremea și Eugen Nichiforciuc. Unele amendamente presupuneau cheltuieli bugetare, altul a schimbat conceptul proiectului prin introducerea modificărilor și în Legea cetățeniei. Aceste amendamente urmau să fie avizate de către Guvern și, respectiv, expertizate, conform Legii integrității, de către CNA. Cei din majoritatea parlamentară au neglijat acest fapt și au votat pentru adoptarea unui raport pentru lectura a doua.

În aceeași dată de 28 martie a avut loc ședința Biroului permanent, care decide examinarea proiectului în următoarea zi, în ședința plenară a Parlamentului, din 29 martie. O viteză uimitoare!

Am atenționat Plenul despre abaterile procedurale, despre necesitatea avizului Guvernului și expertizei CNA. În van! Proiectul a fost votat de majoritatea parlamentară în lectura a doua, deși cei care votaseră știau că proiectul încalcă prevederile constituționale, cu mulți dintre ei am discutat personal.

În următoarele zile a parvenit răspunsul de la CNA, în care se menționa constatarea că proiectul deja a fost votat în lectura a doua și nu mai poate fie expertizat, deoarece e lege, iar legile nu se expertizează.

La ședința ulterioară a Biroului permanent am atenționat despre necesitatea examinării proiectului cel puțin în lectură finală, inclusiv prin demers în scris. Dl Andrian Candu însă, mi-a recomandat, că dacă nu sunt de acord cu prevederile votate în lectura a doua, să le atac la Curtea Constituțională. Frumos răspuns!

– Dar la etapa pregătitoare s-au expus juriştii, SIS-ul?…

– La etapa redactării, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului a subliniat prin Nota informativă mai multe obiecții, inclusiv și cele menționate de mine. Această Notă a fost remisă domnului președinte al Parlamentului Andrian Candu, care a pus rezoluția ca aceasta să fie examinată de către deputații Raisa Apolschi și Serghei Sârbu, probabil în calitate de autori ai proiectului. Așteptam ca dl Candu, în calitate de președinte al Parlamentului, să remită oficial această Notă în adresa Comisiei securitate. Acest lucru nu s-a întâmplat. Am luat o copie a Notei de la Direcția  generală juridică.

Trebuie să menționez, că în data de 7 mai, cunoscând recomandarea Direcției  generale juridice ca proiectul să fie examinat în lectură finală, am solicitat opinia Serviciului de Informații și Securitate referitor la riscurile de securitate.

Cu toate acestea, la data de 8 mai, prin votul membrilor Comisiei – reprezentanți ai majorității parlamentare – ordinea de zi a fost completată cu examinarea proiectului de lege în lectură finală, fără ca opinia SIS-ului să fie cunoscută. Eu am anunțat în zădar despre acest fapt. Membrii Comisiei au votat raportul pentru lectura finală. Luând în considerare cele menționate, la ședința următoare a Biroului Permanent am anunțat membrii Biroului și pe președintele Candu că eu personal, în calitate de președinte al Comisiei, nu voi semna nici un act administrativ procedural referitor la acest proiect, deoarece acest proiect este împins înainte cu încălcări grosolane de procedură.

La 10 mai a avut loc ședința Grupului de lucru privind implementarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020, ședință la care am solicitat repetat și direct reprezentantului CNA, în contextul examinării în lectură finală a proiectului, expertizarea anticorupție și s-a confirmat disponibilitatea efectuării acesteia. Demersul a fost formalizat și în scris atât în adresa CNA, cât și în adresa Guvernului referitor la avizarea amendamentelor care presupun cheltuieli bugetare.

În data de 14 mai am primit în adresa Comisiei raportul de expertiză anticorupție al CNA. Printre altele, în raport se menționează faptul că proiectul conține factori și riscuri de corupție și este necesară excluderea unor norme potențial coruptibile reflectate în raport.  Totodată, CNA a specificat că, pentru adoptarea proiectului de lege este necesar ca modificările propuse să fie acceptare de Guvern. Sinteza obiecțiilor CNA a fost remisă membrilor Comisiei. Dar autorii au refuzat să le examineze.

La 15 mai a parvenit și răspunsul de la Serviciul de Informații și Securitate, potrivit căruia prevederile propuse nu se pot materializa în riscuri de securitate. Eu personal mă îndoiesc de cele constatate.

La data de 21 mai, Cancelaria de Stat  ne-a informat că nu va aviza propunerile, deoarece ei au constatat din stenograma ședinței că amendamentele nu au fost acceptate de majoritatea parlamentară, ceea ce este fals, amendamentele discutate au fost propuse anume de deputați din majoritatea parlamentară. Am discutat telefonic cu cei de la Cancelaria de Stat, deși deja trimisesem din partea Comisiei două demersuri scrise. Despre această stare de fapt a fost informat în scris domnul  Candu, cu solicitarea de a interveni pe lângă Guvern pentru a soluționa problema avizării amendamentelor, care, inclusiv conform raportului CNA, trebuie avizate de Executiv.

În cadrul ședinței din 23 mai Guvernul în sfârșit a avizat pozitiv acest proiect.

În data de 24 mai, în ședința Parlamentului, la propunerea unui grup de deputați, ordinea de zi a fost completată cu proiectul de lege nr. 346. În calitate de președinte al Comisiei am atenționat că raportul Comisiei este din 8 mai, iar raportul de expertiză anticorupție din 14 mai, opinia SIS din 15 mai și avizul Guvernului din 23 mai trebuie examinate de Comisie cu emiterea unui raport care să ia în calcul obiecțiile CNA, pentru a respecta procedura legală. Mi s-a închis microfonul.

 

Am insistat să mi se ofere încă 10 secunde, timp în care am anunțat că în contextul în care nu se adoptă legi fără respectarea procedurilor despre care, în calitate de președinte de comisie parlamentară, am atenționat și verbal, și în scris, eu, în semn de protest, îmi depun demisia din această funcție.

– Din câte am văzut ulterior, votul pentru acest proiect a fost amânat pentru o ședință următoare a Parlamentului.

– Acestea sunt aspecte de procedură.

Dacă vorbim despre prevederile proiectului atunci, în calitate de deputat și de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, consider că modificările aduse prezintă riscuri de securitate și de coruptibilitate. În ce privește riscurile de coruptibilitate, acestea au fost confirmate și prin constatarea CNA în raportul de expertiză anticorupție.

– De ce?

– Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 283 din  16.12.2016 au fost operate un șir de modificări prin care cetățenilor străini și apatrizilor, care varsă o contribuție la Fondul de investiții publice, li se poate acorda cetățenia R. Moldova. Acordarea cetățeniei în acest caz urma să fie limitată, în mod justificat, la 5 mii de persoane. În numărul de 5 mii de persoane erau incluși și membrii de fa-milie ai persoanei care a obținut cetățenia, conform prevederilor menționate supra. Dar, în conformitate cu prevederile promovate acum, sintagma „5 mii de persoane” s-a modificat în „5 mii de solicitanți principali”. Noțiunea de „solicitant principal” reprezintă cetățeanul străin sau apatridul, care solicită obținerea cetățeniei. Prin urmare, în acest număr nu sunt incluși membrii de familie (soț, soție, copii, părinţi). Astfel, limita de 5 mii de persoane este compromisă prin posibila creștere a acestui număr la câteva zeci de mii. De sirieni, chinezi sau orice alți investitori? Rămâne de văzut!

Un alt aspect grav ține de faptul că, prin prevederile propuse, persoanele care vor obține prin această modalitate cetățenia Republicii Moldova, (solicitanți principali și membrii familiei) sunt exceptați de condiția cunoașterii prevederilor Constituției Republicii  Moldova și a limbii române (limba de stat). Această prevedere anterior se referea doar la pensionarii pentru limită de vârstă și pentru persoanele cu dizabilități, a căror dizabilitate este stabilită pe o perioadă nedeterminată. Astfel, chiar dacă persoanele care obțin cetățenie contra investiții nu sunt pensionari și persoane cu dizabilități aceștia nu vor fi obligați să cunoască Constituția și limba oficială a statului, ceea ce generează, din punctul meu de vedere, riscuri.

Alt aspect dubios este și prevederea conform căreia decretul președintelui Republicii Moldova privind acordarea cetățeniei pentru investiții va conține doar date de identificare ale dosarelor solicitanților, fără a indica numele și prenumele acestora.

Este straniu că se dorește secretizarea în acest caz pentru cei care vor obține cetățenie pentru investiții și e plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraude, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile ar cere premisele legalizării unor active ilegale direct sau  prin persoane interpuse. Acest risc este identificat și de CNA în raportul de expertiză anticorupție.

Toate aceste modificări legislative, modul în care sunt promovate, compromit încrederea că aceste prevederi sunt lipsite de riscuri de securitate și coruptibilitate.

Mai mult, vechile reglementări referitor la acordarea cetățeniei pentru investiții  care au fost adoptate în decembrie 2016, inițiativă pe care am subsemnat-o cu bună credință și bună intenție atunci, în calitate de reprezentant al unei componente a defunctei alianțe, consider  că este implementată de Guvern în mod nepotrivit. Astfel, felul în care Guvernul, prin Regulamentul cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție a decis să implementeze prevederile proiectului adoptat de Parlament în 2016 ne pune în gardă!

Din componența Comisiei de examinare a dosarului pentru obținerea cetățeniei prin participare la programul de investiții în Republica Moldova nu face parte reprezentantul SIS, ci doar reprezentanții MEI, MJ, MF, MAI și reprezentantul Aparatului președintelui Republicii Moldova. Precizez că în conformitate cu art. 9 lit. n) din Legea nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova una din obligațiile SIS este „să participe, în conformitate cu legislația, la soluționarea problemelor ce țin de acordarea şi retragerea cetăţeniei Republicii Moldova”. Deși Regulamentul prevede că, Comisia solicită de la SIS avizul privind lipsa de pericol sau risc de securitate, concluziile din aviz „nu se iau în considerare dacă se bazează pe presupuneri și informații neconfirmate, prin circumstanțe de fapt”, or componența comisiei fiind una politică (reprezentanți ai ministerelor, nefiind inclus și SIS-ul în această componenţă) oricând este plauzibilă situația ca avizul SIS-ului să fie respins pe motivul că acesta se bazează pe „presupuneri și informații neconfirmate, prin circumstanțe de fapt”.

– Ce instituţii se vor ocupa de gestionarea dobândirii cetățeniei prin investiție? Nu ne-am putea pomeni că vor jindui să ne fericească mafioţi, escroci, fugari de toate felurile?

– Este straniu că Guvernul a ales să gestioneze dobândirea cetățeniei prin investiție prin intermediul unei companii private. Aceasta urmează să fie selectată prin concurs, termenul căruia a fost prelungit până la 30 mai 2018. Inițial termenul limită a fost 15 mai. Potrivit invitației de participare la concurs, documentația poate fi obținută de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, contra unei plăți nerambursabile de 10.000 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la cursul BNM la data efectuării trans-ferului. Taxa de participare la concurs nu se restituie. Întrebarea este pentru ce avem instituită Agenția Servicii Publice, ori o companie privată e mai în măsură să se ocupe de cetățenie?

Dacă Guvernul a ales să aplice astfel legea veche, consider că modificările noi discutate în Parlament, modul prin care se promovează, au compromis definitiv încrederea că asemenea prevederi sunt lipsite de riscuri de securitate și coruptibilitate. Eu nu doresc să fiu asociat la procesul de adoptare a unor prevederi, care din punctul meu de vedere, prezintă riscuri, nici în calitate de președinte al Comisiei sesi-zate în fond (fiind obligat să semnez acte administrative în numele Comisiei, chiar dacă personal ca membru al acesteia am votat împotriva proiectului) nici ca deputat. De aceea, am refuzat să semnez raportul Comisiei la acest proiect. L-a semnat vicepreședintele Comisiei, domnul Eugen Carpov. Să își asume responsabilitatea cei care promovează asemenea proiecte.

– Cum au reacţionat la declaraţia Dumneavoastră colegii din Legislativ?

– Colegii din Fracțiunea Partidului Liberal au înțeles gestul meu și l-au susținut. Și a trebuit să îmi dau demisia în semn de protest, pentru ca în rezultat votul pentru acesta să fie amânat pentru o ședință următoare a Parlamentului.

– Apropo, în numărul trecut al CUVÂNTUL-ui, ex-deputata Nadejda Brânzan scria că, graţie modificărilor operate în legislaţie de actuala majoritate parlamentară, străinii ar putea în câţiva ani deveni stăpâni ai bogăţiei principale a R. Moldova – pământul, transformând teritoriul dintre Prut şi Nistru într-o colonie. Pe cât de reale sunt temerile dnei Brânzan, dar şi ale colegilor ei din primul Parlament al R. Moldova?

– Am solicitat un studiu Direcției informațional-analitice a Secretariatului Parlamentului referitor la Practica internațională privind acordarea cetățeniei pentru investiții în alte state. Există asemenea practici și în state europene, doar că criteriile nu lasă loc de interpretare și înainte de acordarea cetățeniei solicitantul trebuie de exemplu să locuiască 1-5 ani în statul a cărui cetățean vrea să devină, sumele pentru investiții se ridică la ordinul milioanelor de euro etc.

Referitor la temerile formulate de dna Nadejda Brânzan acestea au temei dacă avem în vedere modalitatea neprocedurală prin care se împing modificări la lege, exonerarea solicitanților de obligații pe care le are oricare alt solicitant al cetățeniei, excluderea specificării numărului limită a persoanelor care pot obține cetățenie pentru investiții, felul în care Guvernul înțelege să implementeze aceste prevederi, detalii despre care am menționat supra.

– Situaţia ar mai putea fi schimbată? Cum?

– Situația poate fi schimbată prin presiunea opiniei publice și prin efortul parlamentarilor conștienți.

– La ce mutaţii periculoase din partea actualei majorităţi parlamentare ar mai putea să se aștepte electoratul din R.Moldova în cele câteva luni care au mai rămas până la expirarea  mandatului?

– Nu pot ști ce intenționează majoritatea parlamentară, dar pentru noi toți este important să nu admitem călcarea în picioare a democrației, utilizarea justiției și structurilor de ordine publică și de securitate în scopuri politice.

 

Pentru conformitate, Tudor Iașcenco

Distribuie

Lasă un răspuns