Rita Negru-Vodă: mulţumesc consătenilor, care au rămas să-şi ducă crucea acasă

La întrebările CUVÂNTUL-ui răspunde Rita Negru-Vodă, directoarea Gumnaziului

Vadul-Raşcov, raionul Şoldăneşti

– Doamnă Rita Negru-Vodă, Vă rog să faceţi o radiografie a comunei Vadul-Raşcov, comparând starea ei de astăzi cu cea de acum cinci ani.

– Mai întâi ţin să mulţumesc consătenilor din Vadul-Raşcov, care au avut marele curaj să depăşească ispitele unei vieţi mai bune, nu au plecat în ţări străine, dar au rămas să-şi ducă crucea acasă: să nască prunci, să instruiască tânăra generaţie, să trateze oameni, să crească pâine, să lumineze, să vegheze şi să încălzească bătrâneţea părinţilor, concetăţenilor ce într-un fel s-au sacrificat în numele veşniciei, care, cum spunea marele Blaga, s-a născut la sat.

La moment comuna Vadul-Raşcov oficial numără aproximativ 1800 de cetăţeni, de facto sunt mult mai puţini, deoarece această cifră include şi studenţii, consătenii plecaţi peste hotare sau care locuiesc de mulţi ani în Chişinău, dar au viză de reşedinţă în Vadul-Raşcov. O bună parte din cele circa 700 de gospodării de ani şi ani stau fără stăpân, străjuite de câte un lacăt ruginit la uşă. Aceste adevăruri trag după sine nişte realităţi foarte triste despre viaţa sătenilor noştri, pentru care o simplă deplasare până la Şoldăneşti a devenit de la un timp un act de eroism pentru că nu este deloc simplu să încapi în unitatea de transport, şi aceea veche şi hodorogită, care circulă pe ruta dată şi care mai în fiecare săptămână se defectează.

Condiţiile de viaţă ale oamenilor sunt modeste, mulţi trăiesc din remitenţele primite de peste hotare, sunt puţine locuri de muncă oferite de agenţii economici din teritoriu, de regulă sezonier. La un atelier de croitorie deschis anul trecut mun-cesc vreo 15 femei, alţii fac naveta săptămânal sau pe schimburi în alte localităţi. Mulţi însă s-au obişnuit să supravieţuiască doar cu ajutoarele sociale. Şi doar puţinii bugetari din sfera educaţiei, culturii, medicinii, administraţiei publice locale s-au bucurat în ultimii ani de majorări de salarii.

– În condiţiile zilei de astăzi, în opinia Dumneavoastră, care sunt posibilităţile reale ale administraţiei publice locale pentru a schimba viaţa consătenilor în bine?

– Autorităţile publice locale au nevoie de o resuscitare, care să le ajute să schimbe lucrurile. Eu cred că sunt posibilităţi reale de a face lucruri frumoase şi la sat! Există multe fonduri europene, programe şi proiecte, în special pentru localităţile din zona de securitate, cum este comuna noastră. Adică, pe lângă posibilităţi mai este nevoie şi de dorinţa de a le realiza. Şi cu mult efort, deoarece a lucra în proiecte, în echipă nu este atât de uşor. E nevoie de dedicaţie, de muncă fără zile de odihnă şi peste program. Dar este o modalitate să-ţi trăieşti viaţa cu rost!

– Care lucrări/fapte realizate de Dumneavoastră sau cu concursul Dum-neavoastră în ultimii ani Vă bucură cel mai mult?

– Acestea ţin de domeniul educaţiei şi instruirii. De când deţin funcţia de manageră a instituţiei am implementat împreună cu echipa mai multe proiecte investiţionale atât din fonduri europene, cât şi finanţate din bugetul naţional/local: reparaţia acoperişului, construcţia unui centru termic pe biomasă, schimbarea sistemului intern de încălzire, a uşilor şi ferestrelor, construcţia unui veceu de tip Ecosan, reparaţia sălii de sport şi celei de festivităţi. Am reuşit să implementăm şi multe proiecte educaţionale, care cred că au mare impact asupra comunităţii şcolare. Avem un parteneriat viabil cu Centrul Educaţional ProDidactica de mai bine de cinci ani. Primul pro-iect se numeşte Cultura bunei vecinătăţi, realizat printr-un curs opţional în ciclul primar, unde elevii învaţă cultura relaţiilor între persoane de diverse etnii, culturi, sunt educaţi în spiritul toleranţei şi empatiei.

În cadrul altui proiect – Educaţie şi sport pentru consolidarea încrederii şi intensificarea colaborării între comunităţile şcolare de pe ambele maluri ale Nistrului, timp de doi ani am colaborat cu şcoli de pe malul drept şi din regiunea transnistreană, având un schimb de experienţă foarte productiv. Cele mai relevante activităţi au fost două vizite de studiu peste hotare, cei din platforma Educaţiei am vizitat Finlanda, ţara cu cel mai performant sistem de educaţie, iar colegii din platforma Sport au mers în Bulgaria, unde s-au familiarizat cu viaţa sportivă în comunitatea bulgară. Rezultatul acestei colaborări a fost un ghid pentru managerii şcolari – Implementarea inovaţiilor în domeniul educaţiei şi sportului pe ambele maluri ale Nistrului, care cuprinde modele şi programe de dezvoltare pentru organizaţiile din sfera educaţiei şi sportului pe cinci direcţii: educaţie nonformală, educaţie privată (cu plată), educaţie incluzivă, tehnologii informaționale şi de comunicare şi orientare profesională. Acest valoros proiect este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Avem o colaborare frumoasă cu organizaţia nonguvernamentală Casa de acasă (directoare Alina Ciobanu-Bălan) – suntem parteneri în organizarea Festivalului de cântec şi poezie Dumitru Matcovschi, ajuns la a cincea ediţie. Anul trecut ONG-ul Casa de acasă a realizat în cadrul proiectului Consolidarea încrederii şi intensificarea colaborării între comunităţile de pe ambele maluri ale Nistrului un frumos festival – Comorile stâncilor nistrene, unde din nou am fost parteneri şi am beneficiat de 10 costume naţionale autentice, confecţionate după o mostră locală de peste 100 de ani, care ne vor servi la toate activităţile şcolare şi comunitare.

O altă realizare frumoasă pe care am reuşit-o alături de comunitatea educaţională din Vadul-Raşcov este proiectul naţional Şcoala mea, noi fiind una dintre cele 100 de şcoli din ţară care am învăţat gestionarea corectă şi transparentă a bugetului şi responsabilizarea tuturor actorilor educaţionali în gestionarea banilor publici prin organizarea în ultimii doi ani a audierilor publice a bugetului.

Din noiembrie 2018 am devenit ambasadori ai proiectului Şcoala mea, fiind disponibili de a ne împărtăşi experienţa cu alte şcoli.

– Dar cum apreciaţi grija guvernanţilor faţă de domeniul şi instituţia pe care o reprezentaţi?

– Colaborarea şcolii cu administraţia publică locală de nivelul II – Consiliul Raional  Şoldăneşti, Direcţia Raională Învă-ţământ este foarte con-structivă. Şi asta pentru că educaţia este domeniul prioritar în agenda acestor autorităţi. Noi fiind instituţie cu statut de şcoală de circumscripţie, din 2012 beneficiem de transport şcolar, la moment suntem deserviţi de două unităţi de transport. Din componenta raională am beneficiat de suport financiar pentru schimbarea sistemului intern de încălzire (980 mii lei), reparaţia acoperişului blocului A (1 mln 200 mii lei), o contribuţie de 400 mii lei la construcţia veceului de tip Ecosan. Acum suntem incluşi în proiectul de eficienţă energetică raional pentru izolarea termică a pereţilor exteriori ai clădirii gimnaziului. În orice iniţiativă frumoasă am avut susţinerea atât a Direcţiei Învăţământ Şoldăneşti, cât şi a Consiliului Raional.

Pentru conformitate,

Tudor Iaşcenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns