Reforma în medicina primară: iniţiată de Minister, contestată de administraţia publică locală

Maia Strătilă, şefa Centrului de Sănătate Răspopeni (în prim plan) a solicitat Consiliului Raional Şoldăneşti modificarea schemei de încadrare a statelor instituţiei în legătură cu faptul că doi medici au hotărât să fondeze un cabinet privat al medicului de familie. 

 

Patru din cele 22 de chestiuni din agenda şedinţei recente a Consiliului Raional Şoldăneşti au fost excluse, consilierii dorind să se documenteze şi să analizeze mai profund subiectele respective într-o şedinţă neformală. Chestiunile vizau unele operaţiuni legate de reforma în medicina primară, desfăsurată din iniţiativa Minis-terului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, începând din anul 2018.

Formula Ministerului…

Drept subiect de disensiune a servit propunerea administraţiei Centrului de Sănătate din Răspopeni de a modifica schema de încadrare a statelor instituţiei în legătură cu faptul că doi medici, membri ai colectivului, au decis, conform modificărilor operate prin Legea nr. 191 din 2018 în Legea ocrotirii Sănătăţii nr. 411 din 1998, să fondeze un cabinet privat al medicului de familie, care să deservească populaţia din acelaşi teritoriu: satele Răspopeni, Chipeşca, Găuzeni (raionul Şoldăneşti), dar şi satul Scorţeni (raionul Teleneşti).

Înainte ca să ajungă subiectul în discuţie la Consiliul Raional, reprezentanţii Ministerului s-au întâlnit în teritoriu cu angajaţii instituţiei din Răspopeni, dar şi cu unii consilieri raionali, pentru a le aduce la cunoştinţă esenţa reformei iniţiate de Minister.

Potrivit unei circulare, semnate de  secretarul general de stat de la MSMPS, Boris Gâlcă, reforma asistenţei medicale primare este una din priorităţile sistemului de sănătate promovată de Guvernul Filip în vederea consolidării asistenței medicale primare, îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale, sporirii atractivităţii medicului de familie şi recrutării tinerilor specialişti pentru activitate în localităţile rurale. Reforma iniţiată în 2018 prevede executarea independentă a profesiunii de medic de familie, cu înfiinţarea cabinetelor individuale ale medicului de familie sau Centrelor Medicilor de Familie private. Activitatea acestor instituţii nu constituie activitate de întreprinzător, respectivele sunt finanţate pe bază de contract de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) şi din alte surse permise de legislaţie. Instituţiile se înregistrează la Agenţia Servicii Publice, actele de înregistrare fiind însoţite de avizul MSMPS. Autorităţile publice locale decid condiţiile acordării în comodat, fără licitaţie publică, a spaţiilor pentru prestarea serviciilor medicale, inclusiv în incinta instituţiilor medicale existente, se menţionează în circulara Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Totodată, se constată că până la ora actuală 118 medici de familie au optat pentru exercitarea independentă a profesiunii, iar de la 1 ianuarie 2019 CNAM a încheiat contracte cu 12 cabinete individuale ale medicilor de familie şi 2 Centre ale Medicilor de Familie. Din cele 33 de dosare care se află în exa-minarea CNAM, numai în 9 cazuri au fost obţinute contracte de comodat din partea autorităţilor publice, pentru că administraţiile publice locale nu sunt suficient de bine informate despre esenţa, scopurile şi efectele posibile ale acestei reforme, recunoaşte autorul circularei, lucru de altfel confirmat şi de majoritatea participanţilor la dezbaterile respective de la Şoldăneşti.

 

…şi poziţia aleşilor din Şoldăneşti

Vasile Macovei, consilier raional: Recent, am aflat că în raion au fost fondate câteva întreprinderi private care urmează să presteze populaţiei servicii medicale primare. Dar nu îmi amintesc când Consiliul Raional ar fi decis să dea în arendă careva imobile ale instituțiilor medicale din localitățile raionului. Şi atunci în ce bază întreprinderile respective utilizează încăperile, echipamentul? Am înțeles că Centrul Medicilor de Familie Olișcani ca instituţie a fost lichidat, iar imobilul şi echipamentul a fost dat în gestiune unei întreprinderi particulare. După mine, asta nu-i legal. Mi s-a spus că regulamentul privind reforma instituțiilor medicale nu prevede consultarea fondatorilor instituțiilor de sănătate de stat, lucru care nu mi se pare corect.

Nu am nimic împotriva serviciilor medicale private. Dar fondatorii acestor instituţii ar trebui să-și procure singuri imobilele şi utilajul necesar. Cu ce drept ministerul de ramură finanțează diferențiat instituțiile medicale, ofe-rind diverse privilegii celor care vor să presteze servicii medicale private?

 

Veaceslav Croitor, medic, consilier raional: De rând cu mai mulți colegi, am participat la întâlnirea cu Tatiana Zatâc, șefă de direcție la Ministerul Sănătății, responsabilă de reforma sistemului ocrotirii sănătății. Discuţia a fost foarte controversată. Eu am reţinut câteva momente. În urma schimbării formei de proprietate a Centrului Medicilor de Familie Olişcani principala deosebire a noii instituţii faţă de cea veche este formula de finanţare: instituţiile private se vor bucura de o susţinere financiară din partea CNAM mai consistentă decât cele de stat. Noul CMF din Olişcani va presta servicii în aceeaşi arie ca şi cel vechi. De atâta la acest capitol acolo nu vor apărea probleme.

La Răspopeni situaţia este alta. Finanţarea acestor instituţii se face în dependenţă de numărul pacienţilor. Chiar dacă vor avea medici privați în sat, o bună parte din locuitorii satului Chipeșca au declarat că se vor adresa şi în continuare la medicii de la Centrul de Sănătate Răspopeni. Cum va supravieţui în această situaţie instituţia privată? Dar să admitem că peste un timp mai mulţi cetățeni vor alege medicina privată. Atunci va suferi Centrul de Sănătate Răspopeni. Ce se va întâmpla atunci, cum vor fi selectați pacienții de către medicii de familie?

Din experiența proprie sunt ferm convins că o reformă reușește doar în cazul în care dispui de cadre și finanțe. Noi însă ne confruntăm cu o criză financiară de proporţii şi un deficit acut de cadre medicale. Iar fondarea unor instituţii medicale pe loc gol necesită cheltuieli mari. Cine, de unde o să ia asemenea mijloace? Din cauza unor asemenea pseudoreforme negândite mi-i teamă că ne vor părăsi și acei medici care îi mai avem în teritoriu. Apropo, pentru informaţie: o treime din cadrele care mun-cesc în Spitalul Raional Şoldăneşti vin de la Rezina și Râbnița.

 

Mihail Grajdean, șef, Centrul de Sănătate Olișcani: Noi suntem printre primii în Moldova care am acceptat să fondăm cabinete private ale medicilor de familie. De la Ministerul Sănătăţii ne-au spus: voi pregătiţi toate actele necesare, cât priveşte spaţiile de amplasare a instituţiilor vom hotărî noi. Pe de altă parte, toată procedura privind înregistrarea cabinetelor trebuie încheiată până la 1 iulie, în caz contrar nu vom obţine finanţare.

 

Nicolae Dorogan, preşedintele raionului: Cei de la Chişinău n-au ce ne dicta nouă ce şi cum să facem. Voi (către medicii din Chipeşca şi Găuzeni), eliberaţi cabinetele la Centrul de Sănătate Răspopeni şi fondaţi-vă cabinete în localităţile respective, coordonând activitatea cu autorităţile publice locale. Noi vă vom ajuta. Vreau să vă mai spun că Ministerul Sănătăţii copie această reformă din România. Dar acolo reforma a eşuat, pentru că tot aşa n-a fost pregătită în modul respectiv.

 

Gheorghe Musteață, consilier raional: În situaţia actuală ne putem pomeni că vom distruge instituţiile existente, care de rău de bine prestează un anumit spectru de servicii medicale populaţiei de la sate, iar cele care urmează să le înlocuiască nu vor fi în stare să supravieţuiască.

Victor Sofroni

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns