Profilul candidatului Roman Boţan, PL

Integritatea în activitatea politică

Roman Boţan a ajuns în Parlament pe lista Partidului Liberal, la 4 septembrie 2015.

După absolvirea facultății în România şi obținerea unui master în științe politice, specialitatea administrare publică la Academia de Administrare Publică din Chişinău, el a deţinut mai multe funcţii publice. Pentru prima dată a fost ales consilier orăşenesc la Orhei în 2003, când avea 22 de ani şi conducea organizaţia teritorială de tineret Noua Generație a Partidului Popular Creștin-Democrat (PPCD).

Ulterior, din cauza diferențelor de viziuni politice cu persoane din conducerea PPCD, Roman Boțan a părăsit formaţiunea şi din 2010 este secretar interimar al organizaţiei teritoriale Orhei a PL, iar după alegerile locale din 2011 a revenit în Consiliul orăşenesc Orhei, dar deja ca membru al fracţiunii Partidului Liberal (PL).

În 2013 a fost numit viceprimar al oraşului Orhei, iar după alegerile locale din 2015, timp de trei luni, a exercitat funcţia de vicepreşedinte al raionului Orhei.

 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Conform declaraţiilor de avere şi interese personale, depuse la CNI/ANI în perioada 2014-2017, familia lui Roman Boţan, formată din cinci persoane, a avut două surse principale de venituri: salarii și indemnizaţiile primite de la CNAS pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani. Dacă în 2014, aflându-se în funcţia de viceprimar de Orhei, Roman Boţan a avut un salariu lunar de 6235 de lei, iar soţia a completat bugetul familiei cu o leafă de 1525 de lei plus 923 de lei indemnizaţia de la CNAS, atunci în anul 2016 veniturile familiei aproape s-au triplat, sursa principală fiind salariul de deputat şi plăţile compensatorii aferente acestuia.

În declarațiile pentru 2013-2015, la capitolul proprietăţi, Roman Boţan arată o casă nefinalizată cu suprafața de 125,1 m2, situată pe un teren de 0.06 ha, în valoare totală de 51 296 lei şi un teren agricol, cam cu aceeaşi suprafaţă, dar cu preţul de 319,23 lei, situat în extravilanul s. Budăi, raionul Orhei. Începând cu anul 2016, din declaraţii lipseşte casa şi terenul aferent cu valoarea totală de 51 296 lei, dar apare informaţia că în mai 2016 a vândut un bun imobil cu preţul de 75 000 lei. Roman Boţan a explicat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat: „Cu mai mulţi ani în urmă am cumpărat o construcţie nefinalizată – o casă cu 2 etaje situată pe un teren de 6 ari. Imobilele (casa și terenul) erau înregistrate cu numere cadastrale diferite. Cu timpul mi-am dat seama că ne va fi foarte dificil să finalizăm casa, care, practic, trebuia demolată și ridicată din nou, şi am vândut-o contra acelei sume de 75 000 lei, indicată în declaraţia pentru anul 2016. La Orhei am trăit cu familia într-o locuinţă închiriată. În prezent, temporar, stăm în casa-hotel a Parlamentului, destinată deputaților care nu locuiesc în capitală. Noi aproape tot timpul am lucrat în instituții bugetate de stat, iar cu salariile noastre, având în vedere că avem și 3 copii, n-am avut posibilitate să strângem până în prezent suma de 30-40 mii euro ca să cumpărăm o locuinţă și un autoturism. Analizăm varianta de procurare a unui apartament în ipotecă și urmează să luam o decizie în acest sens, cât de curând posibil”, a spus deputatul.

 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau

de partid

În vara anului 2018, Roman Boţan a ajuns în atenția presei prin faptul că și-a anunțat demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. A făcut-o în semn de protest faţă de promovarea intensivă de către majoritatea parlamentară a modificărilor la Legea cetăţeniei, proiect cunoscut în prezent ca Legea ”cetățenie contra investiții”. Proiectul prevedea extinderea categoriilor de persoane care pot solicita cetățenia  Republicii Moldova, astfel că în cazul unora nu va fi obligatoriu să cunoască prevederile Constituţiei şi limba de stat, iar numele vor puteau fi secretizate. „Amendamentul prezentat (…) creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă. Modificările prezintă riscuri de securitate și corupție, confirmate şi prin constatarea Centrului Național Anticorupție (CNA) în raportul de expertiză”, a declarat atunci Roman Boțan. El a adăugat că şi-a expus temerile vizavi de proiect atât în cadrul Comisiei pe care o conducea, cât şi la ședința Biroului permanent al Parlamentului, iar pentru că nu ar fi fost auzit, a preferat să-și dea demisia decât să semneze, ca preşedinte de comisie, proiectul.

Roman Boțan este un adept al unirii Republicii Moldova cu România. La 7 decembrie 2015, el a semnat un act simbolic de unire, în timpul unei vizite în Legislativ a 78 de tineri din mai multe localități din raionul Orhei.

În luna mai 2017 Roman Boțan a făcut o interpelare către Consiliul Concurenţei privind legalitatea  activităţii unităţilor de comerţ cu denumirea “Magazine de poduse sociale” şi comercializarea către cetățeni, inclusiv pensionari, a produselor sub sigla Partidului Șor. Primarul de Orhei și liderul acestui partid, Ilan Șor, a transmis prin intermediul avocaților un mesaj în care îl acuză pe deputat că ar fi împotriva orheienilor și că ar vrea ”într-un mod absolut josnic și fricos să distrugă proiectul social”.

În replica sa, Roman Boțan a menţionat că a răspuns la o petiție venită la comisia parlamentară din care făcea parte de la un cetățean care se referea nu la activitatea magazinelor sociale, ci la “legalitatea acțiunii de comercializare a produselor alimentare către cetățeni, inclusiv pensionari, sub sigla unui partid”.

La 2 octombrie 2017 Roman Boţan a semnat, împreună cu alți deputați, un proiect de modificare a articolului 13 din Constituție, care se referă la corectarea denumirii limbii de stat din „limba moldovenească” în „limba română”, iar în luna ianuarie 2018 – o inițiativă legislativă, prin care au propus ieșirea Republicii Moldova din componența CSI.

În luna aprilie 2018 Roman Boţan a rostit un discurs la ședința Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, solicitând acestui for să susțină Moldova pentru a determina Rusia să își retragă trupele și munițiile din Transnistria, iar în luna iunie a aceluiași an a făcut o interpelare către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării referitor la ridicarea la Comrat a unui monument dedicat grănicerilor, pe care a fost gravată harta Rusiei.

 

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Moldovacurata.md

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns