Profilul candidatului Ilan Şor Integritatea în activitatea politică

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea Mișcării Social-Politice Ravnopravie, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocații săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu.

Șor a preluat oficial conducerea Mișcării Ravnopravie în iunie 2016, atunci când fostul președinte al formațiunii Valeriu Klimenko i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Șor a reformat formațiunea, schimbându-i numele din Mișcarea Ravnopravie în Partidul Șor.

Anterior, Șor nu a făcut parte din niciun partid, în schimb, în mai multe conferințe de presă susținute în 2015-2016, politicianul a dezvăluit că ar fi finanțat activitatea mai multor partide: Partidul Liberal Democrat, Partidul Socialiștilor. La rândul său, Igor Dodon, care respinge acuzațiile, a afirmat că Șor ar fi fost unul dintre finanțatorii Partidului Comuniștilor.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin agresivitate și atacuri verbale cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției, dar și a jurnaliștilor. (…)

De asemenea, Șor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localități și organizarea concertelor la care mulțimea este hrănită și primește pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acțiuni nu este cunoscută. Centrul Naţional Anticorupţie și Procuratura Generală, deși au fost sesizate de opoziție să verifice proveniența banilor, așa și nu au deschis o anchetă penală.

 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Jurnaliștii de investigație au depistat mai multe proprietăți și averi deținute de Ilan Șor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declarațiile de avere depuse de el la Comisia Națională de Integritate, transformată în Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Șor deține un teren pentru construcții (indicat la categoria terenuri) pe care este amplasată o casă de 201,8 m. p., și un garaj de 48,6 m.p. procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de m.p., procurat în 2000 cu 942.000 de lei, altul de 239,4 m.p., procurat în 2013 cu 824.000 de lei și al treilea de 57 m.p., din 2002, cu valoarea de 162.000 de lei.

În declarația de avere Șor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu 5000 de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moștenită în 2006 cu 400 de lei.

În realitate, potrivit unei investigații Jurnal TV, parcul său de automobile ar fi mult mai mare (…)

Deși indică în declarația sa de avere o casă în Chișinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj și teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate – de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei.

Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitatea Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

Ilan Șor este cunoscut drept omul de afaceri care a oferit de mai multe ori demnitarilor moldoveni servicii de transportare aeriană, ducându-i fie la meciuri de fotbal, fie în vacanțe, fie în deplasări. Șor menționează despre asta și în autodenunțul depus împotriva lui Vlad Filat. Cu toate acestea, în declarațiile sale de avere nu s-a regăsit niciodată vreun avion sau o companie aeriană. Totuși, Ilan Şor a recunoscut în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute în martie 2015, că îi aparțin companiile aeriene Nobil Air şi Air Classica. La sfârșitul lui 2014, Nobil Air a achiziționat un avion nou-nouț Embraer Legacy 650 (…) Preţul unui asemenea aparat de zbor porneşte de la 25 de milioane de dolari, echivalentul a peste 400 de milioane de lei, a constatat Jurnal TV, într-o investigație. Urmărind rulajele financiare de pe unele dintre firmele implicate în furtul din sistemul bancar, jurnaliștii de la Jurnal TV au constatat că avionul Embraer Legacy 650 a fost cumpărat cu bani din miliardul furat. Un avans de 200 de mii de dolari a provenit de la o firmă de-a lui Șor, care a luat credite de la Banca de Economii. O altă plată, de 95 de mii de dolari, a făcut-o o altă companie controlată de către primarul de Orhei, de această dată abonată la credite la Unibank.

Nava Embraer Legacy a fost vândută pe 3 martie 2017 unei companii austriece specializată în oferirea serviciilor avia în domeniul businessului.

Classica Air de asemenea a deținut un avion, Embraer Learjet 60. Nava a fost vândută pe 24 august 2015, peste câteva luni după punerea sub acuzare a primarului de Orhei.

Presa a scris anterior și despre faptul că una dintre firmele lui Ilan Șor, Ghermivali SRL, ar fi dobândit 30 ha de pădure lângă satul Ivancea, Orhei. Firma este administrată de către o persoană pe nume Nadejda Coişman şi are sediul pe str. Tighina, 12, acolo unde își aveau sediul şi celelalte firme importante ale lui Sor: Dufremol, Klassika Asigurări sau Moldklassika International. Pe 23 octombrie 2015, Ghermivali a vândut pădurea firmei D.F.I. SRL, și ea parte a holdingului Şor. Noul proprietar al pădurii este o companie fondată în august 2012 de Viorel Melnic, acționar și fost președinte la Unibank, o altă instituţie financiar-bancară implicată în frauda bancară. Peste o lună, Melnic se retrage din acționariatul D.F.I., iar noul asociat unic devine Dufremol SRL, companie deținută de Ilona Şor, mama vitregă a politicianului.

Tot prin intermediari, Ilan Şor a intrat şi pe piaţa media din R. Moldova, achiziţionând, în vara anului 2014, prin SRL Klassika Media, posturile de televiziune Euro TV şi Alt TV.

Recent, Euro TV și-a schimbat denumirea în Televiziunea Centrală, iar Alt TV în Orhei TV. Noile posturi TV s-au lansat în noiembrie 2018, în preajma campaniei electorale (…)

Întrebat de jurnaliștii Ziarului de Gardă cine a finanțat reorganizarea Euro TV și lansarea noului post de televiziune, managerul lor, Dumitru Chitoroagă a spus că banii vor fi împrumutați „de la parteneri ai fondatorului”, fără a preciza care parteneri.

Nici companiile din domeniul media ale lui Ilan Șor nu s-au regăsit vreodată în declarațiile sale de avere.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Ilan Șor a încasat în ultimii 2 ani un salariu de circa 5170 de lei lunar, dar s-a împrumutat de la mama sa vitregă cu 36 de milioane de lei, împrumuturile urmează a fi stinse până în 2023. Luate împreună cu împrumuturile pe care le-a făcut în anii precedenți, datoriile edilului de la Orhei față de Ilona Șor se ridică la 76,8 milioane de lei.

Contrar multiplelor investigații în presă despre averile ascunse de Ilan Șor pe companii, CNI doar o dată, pe 22 octombrie 2015, a dispus iniţierea controlului privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru anul 2014 de către Ilan Şor. CNI s-a autosesizat atunci după ce Ilan Şor a declarat într-un autodenunţ din 2015 că a oferit o sumă de 250 mln de dolari fostului prim-ministru Vlad Filat. CNI urma să verifice sursa acestor bani şi dacă ei au fost declaraţi de către primarul or. Orhei. Pe 3 martie 2016 CNI a examinat rezultatele controlului, fără a le publica. Toate încercările noastre de a afla care a fost decizia CNI pe acest caz s-au soldat cu eșec. ANI nu ne-a oferit informația.

În ultimul an, în presă, au apărut mai multe investigații despre vacanțele de lux și bunurile extrem de scumpe deținute de Ilan Șor și soția sa, înterpreta rusă Sara Şor, cu numele de scenă Jasmin.

Potrivit unor anchete ale Jurnal TV, în perioada 2014-2015, în timpul și imediat după „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, Șor a avut mai multe vancațe de sute de mii de dolari în locații exotice.

Astfel, de exemplu, în august 2014, Șor împreună cu familia și prietenii apropiați de la Moscova a avut o vacanță de lux în Coasta de Azur. Vacanța l-a costat pe businessmen 660.000 de euro. Numai chiria vilei luxoase a costat 430.000 de euro. A făcut și alte cheltuieli colaterale, de 230 de mii de euro, pentru închiriere de iaht și mașini de lux. Sumele ar fi provenit din împrumuturile frauduloase care au dus la falimentarea celor trei bănci conduse de Șor, iar ulterior au devenit datorie publică. Banii au fost transferați de compania Hezburg LLP, despre care Șor a recunoscut în cadrul proceselor de judecată ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi și Veaceslav Platon că îi aparține.

La sfârșit de 2014, Ilan Șor și soția sa au avut o vacanță în Maldive, pentru care au fost achitați 150.000 de dolari. Banii ar fi provenit din creditele frauduloase – prima sumă dintr-un credit de la Unibank și a doua – de la Banca de Economii. Banii au fost transferați de aceeași firmă off-shore. (…) Șirul acestor fapte poate fi continuat.

Ilan Șor nu a comentat faptele expuse de Jurnal TV în investigație. Potrivit surselor din cadrul Jurnal TV, până în noiembrie 2018, Ilan Șor nu a depus în instanță vreo acțiune prin care ar contesta cele scrise de jurnaliști în investigație.

Potrivit declarației de avere pentru 2013-2014, în doi ani el a obținut un venit de circa 250.000 de lei.

Ilan Șor ar fi finanțat campania electorală a PDM, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Cel puțin două plăți efectuate pentru concerte electorale ale Partidului Democrat au fost făcute de pe conturile unei firme, care a primit credite de la Unibank și Banca Socială, scrie Jurnal TV. Banii, circa 30.000 de euro, ar fi fost transferați de pe conturile aceleiași companii Hezburg LLP, la care au ajuns mai multe sume din creditele neperformante de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

În timpul campaniei electorale din 2016, pentru funcția de președinte, Ilan Șor ar fi încercat să transfere circa 300.000 de lei și pe conturile Partidului Acțiune și Solidaritate, prin 4 viramente care au venit de la o persoană interpusă – apropiată de Șor, Veaceaslav Galoi.

Imediat ce și-au dat seama de proveniența banilor, cei de la PAS au refuzat să primească donația.

Ilan Șor a declarat de mai multe ori că a sponsorizat și activități ale PSRM, PLDM, dovezi în acest sens nu au fost însă prezentate.

În octombrie 2015, Ilan Șor a făcut un autodenunț în care a afirmat că l-a mituit în repetate rânduri pe fostul premier Vlad Filat în schimbul obținerii unor avantaje personale sau de business. Potrivit lui Șor, suma mitei ar fi ajuns la 250 de milioane de dolari, iar acești bani au fost oferiți în schimbul unor privilegii pe care Filat ar fi trebuit să le acorde afacerilor actualului primar de Orhei. De  exemplu, pentru ca Filat, care era prim-ministru, să rezolve problema unui litigiu dintre Dufremol și Le Bridge, Șor ar fi plătit jumătate de milion de dolari. De asemenea, i-ar fi plătit pentru ca Ministerul de Externe să îl numească consul onorific în Rusia. Alte 500.000 de dolari i-ar fi oferit pentru ca Vlad Filat să promoveze adoptarea cadrului legal pentru comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”. Totuși, afirma Șor, Filat nu i-a îndeplinit doleanța.

Proiectul lui Ilan Șor privind deschiderea benzinăriilor duty-free  a devenit realitate abia în 2018 printr-un proiect de modificare a legislaţiei fiscale, propus de către deputatul Vladimir Cernat și votat de majoritatea parlamentară în lipsa unei expertize anticorupţie, a dezbaterilor în plen şi a unui aviz pozitiv al Guvernului. Cernat a negat pentru Ziarul de Gardă că ar avea vreun interes sau că ar fi fost remunerat pentru promovarea amendamentului la lege.

Ilan Șor ar fi achitat și pentru studiile făcute în Marea Britanie de către fiul mai mic al lui Iurie Leancă, Liviu Tristan. Ar fi vorba despre 25.000 de lire sterline, banii provenind din creditele neperformante de la cele trei bănci aflate în process de lichidare.

Leancă a respins acuzațiile, precizând că a plătit studiile fiilor din propriile economii.

De mai bine de zece ani, Ilan Șor a legat o strânsă „colaborare” cu șefii Confederației Naționale a Sindicatelor, a reușit să privatizeze pe bani mărunți mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Șor a reușit să privatizeze în condiții dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor,  pensiunea Flora etc.

O altă afacere ce implică un bun al statului și numele lui Ilan Șor este concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, dar și unii raport comun anterior al Ministerului  Justiției și CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleț, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiții dezavantajoase statului și cu prejudicii pentru stat.

 

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Ilan Șor este cunoscut pentru comportamentul său agresiv și sfidător cu jurnaliștii. În ultima perioadă, Șor a lansat mai multe amenințări la adresa jurnaliștilor și a instituțiilor de presă care au realizat investigații despre el sau și-au permis să îl critice. Cel mai recent atac a fost adresat angajaților Jurnal TV (…)

Urmare a atacurilor și amenințărilor sale la adresa jurnaliștilor, mai multe ONG-uri din Republica Moldova au solicitat Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan Șor sub aspectul incitării la ură. În septembrie 2018 Procuratura municipiului Chișinău, care a examinat amenințările lui Ilan Șor sub aspectul ”huliganism”, a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale.

Cel mai important prejudiciu care ar fi fost adus de Ilan Șor bugetului de stat ține de acuzațiile care îi sunt aduse de procurori în cazul falimentării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Pentru a acoperi gaura formată la cele trei bănci urmare a acordării creditelor frauduloase, Banca Națională a Moldovei a acordat garanții de stat în valoare de 13,34 de miliarde de lei, ulterior transformate în datorii de stat.

Procurorii moldoveni îl acuză pe Ilan Șor că ar fi sustras din cele trei bănci circa 5 miliarde de lei. Judecătoria Chișinău a stabilit însă că există probe doar pentru sustrageri în valoare de 2,7 miliarde de lei.

Compania britanică Kroll, contractată de Guvern să realizeze un audit al situației în dosarul fraudei bancare, a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 – 2014 (…)

 

Cazier judiciar

Pe numele lui Ilan Șor există două dosare penale pornite în legătură cu frauda din sistemul bancar. Primul dosar, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al BEM. Al doilea dosar, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani.

Pe primul dosar, ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar pe al doilea caz, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău.

Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

În acest moment (ianuarie 2019), dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Articolul integral poate fi citit pe www.moldovacurata.md

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns