Primarul care a făcut din ruine palate

Duminica trecută l-am petrecut pe ultimul drum pe Vladimir Cociorvă, primarul și omul de afaceri cu deosebite performanțe din Brăviceni, care de la 1999 încoace a ținut în șah cu transformările sale toată lumea bună, dar și pe neprieteni și invidioși. Sute de oameni – consăteni, demnitari de diverse ranguri din republică și de peste hotare, deputați, reprezentanţi ai corpului diplomatic au venit pentru a-și lua rămas bun de la omul care în scurta sa viață a reușit să facă pentru săteni ceea ce altora nu le reușea în câteva vieți…

 

Ar fi împlinit abia 60 de ani

Cele două ictusuri l-au lovit fulgerător când se afla cu nepotul în piață la Orhei, să-i cumpere o undiță. Dacă lumea s-ar fi orientat repede, poate îl salvau. În cele șapte zile de spital toți cei care aflaseră despre caz au trăit cu speranța că Vladimir va trece și peste această grea încercare. Nu a fost să fie. După ce l-au scos din coma artificială, consiliul de medici de la Spitalul de Neurologie a ajuns la concluzia că nu pot face nimic. Astfel, la 1 noiembrie, inima-i zbiciumată a încetat să mai bată…

Vladimir Cociorvă ar fi împlinit 60 de ani la 13 decembrie curent, zi sub semnul Planetei Saturn.

 

Creionări la portretul unui primar

A fost zootehnician de vocație. A pornit pe urmele părintelui său, Andrei Cociorvă, care toată viața a muncit căruțaș la ferma colhozului. ”Una e să lucrezi la fermă și alta e să iubești animalele”, mi-a spus Vladimir când pornii odată discuție despre rolul părinților în formarea destinului celor 5 copii ai lor, dintre care Vladimir a fost primul apărut pe lume în anul 1958. A făcut colegiul de zootehnie din Carmanovo, apoi facultatea la Universitatea Agrară. Iar după destrămarea colhozului el, zootehnician-șef, s-a trezit că nu mai are de lucru. Dar nu s-a pierdut cu firea. Mai întâi a plecat în Bulgaria, unde a lucrat șofer pe un camion, apoi – zootehnician la un complex mare de bovine. S-a întors în sat cu o experiență bună. A cumpărat moara și oloiniţa, începând să presteze servicii sătenilor. Mai colecta legume și fructe, pe care le exporta în Rusia, de unde aducea piese de schimb pentru mașini agricole. Ulterior a apărut și secția de lactate, deschisă la Brăviceni în rezultatul unui proiect pilot de privatizare a agriculturii împlementat de UE. Igor Mija, unul din prietenii și membri ai echipei, acum administratorul complexului animalier de la Ratuș, raionul vecin Teleneşti, ne spune că finanţatorii erau germani şi au pus o singură condiţie: ca laptele pentru procesare să fie procurat doar de la săteni timp de 10 ani:

”Lucrăm deja de 20 de ani, procurând lapte nu numai de la brăviceneni, dar și din satele din jur pe o rază de peste 15 km. Cu aportul lui Vladimir, în sat, încetul cu încetul, au apărut o mulțime de afaceri. Mai bine de 70 la sută din consăteni lucrează în sat în diferite domenii, dintre care peste 250 de oameni – la întreprinderile care aparțin nemijlocit de ”SaturnVC-13”, afacerea familiei Cociorvă, – spune Igor Mija.

Dumnealui ne-a mai povestit niște situații care-l caracterizau ca om pe Vladimir Cociorvă:

”Mulți consăteni, de la un timp, au trecut pe biciclete  moderne, din ăstea cu multe viteze. Cociorvă i-a convins că bicicleta-i cel mai bun pentru sănătate mijloc de transport. În sat se practică luptele libere și fotbalul. Iar în ce privește relațiile interpersonale era un om extraordinar! Odată m-a rugat să-l aștept că vine repede, dar a apărut peste o oră şi ceva. Şi-a cerut scuze, spunând că lângă Ciocâlteni a ajutat  șoferul unui TIR de undeva de la nordul republicii să repare mașina ajunsă în pană. Adică altul ca el, cu afaceri de milioane, putea trece pe lângă acel șofer fără să-l observe. Dânsul – nu!

Sau cum au adoptat-o pe Galina, al treilea copil în familia lor: la Brăviceni a murit o femeie solitară, care avea o fetiță adoptată de la casa de copii. Atunci familia Cociorvă a luat o decizie unanimă: Galina nu trebuie să revină la orfelinat!

Grație lui Vladimir și Nina Cociorvă, Galina a crescut alături de cei doi copii ai cuplului, a absolvit cu succes şcoala, colegiul şi Universitatea Agrară, s-a căsătorit, iar recent a adus pe lume o fetiță”, – ne spunea în continuare Igor Mija.

Despre faptul cum în 2006 întregul venit al afacerii de familie a fost investit în turnarea filmului ”Chandra” cu Mihai Volontir în rolul principal, prieten bun cu Vladimir Cociorvă, CUVÂNTUL a scris în martie curent. Timp de 7 luni echipa de filmare a fost încazarmată la ”Saturn VC-13”, fiind asigurată cu toate cele necesare până ce filmul a fost finalizat și… demonstrat în premieră brăvicenenilor. Apropo, această poveste ecranizată cu moralnice învățături despre omenie, dragoste față de tot ce e viu și armonia omului cu natura a fost demonstrată la două festivaluri internaționale, unde s-a ales cu trofeie, dar în R.Moldova filmul este aproape necunoscut.

 

A insuflat satului alt mod de viață

În 1999, Vladimir Cociorvă a devenit primar de Brăviceni. Între anii 2001-2005, când a fost deputat, tot nu a uitat de baştină. În 2000 a iniţiat reconstrucția bisericii: cu banii adunaţi de săteni şi ajutorul unui văr, om de afaceri la Moscova, a procurat iconostasul. Cimitirul sătesc a fost îngrădit cu un gard capital (puţine localități din Moldova se pot lăuda cu cimitire atât de amenajate). La intersecţia traseului naţional cu drumul care duce spre Brăviceni a instalat un ansamblu arhitectural creştin-ortodox.

După deputăţie, a revenit la primăria din Brăviceni şi a decis să încurajeze dezvoltarea micilor afaceri în localitate. Pentru aceasta, primarul a stabilit în 2009 relații de bună colaborare cu Fondul polonez „Wshod” și cu o fundație de stat din Cehia, care susțineau financiar dezvoltarea micului business. Timp de patru ani, grație acestor sponsori europeni, la Brăviceni au fost iniţiate zeci de afaceri.

„Primarul ne chema periodic la primărie și ne întreba cine și ce idei de afaceri avem, ne încuraja să ne apucăm de treabă și să scriem proiecte pentru granturi. Noi trebuia să acoperim 30% din suma investițiilor, iar polonezii – celelalte 70%. La o ședință a Consiliului local, la care eu am venit cu ideea de a deschide o secţie de mezeluri, alți consăteni au propus să înfiinţeze câteva ferme de iepuri. Și aceste idei au prins viață! Acum în sat avem de toate: familia lui Dumitru  Caraman – sere, vărul său Alexandru Caraman – stână de ovine, alți consăteni cresc legume, au ferme de iepuri, ovine, caprine. Meritul lui Volodea e că a trezit la oameni simțul de întreprinzător pierdut în timpul colhozului. A molipsit satul cu morbul afacerilor”, ne spunea acum două săptămâni la expoziția ”Farmer” de la “Moldexpo” Vladimir Stratanenco, directorul SRL ”Mezel-Brav”.

Tot graţie asistenţei logistice şi practice a lui V.Cociorvă, Iurie Cebotari a câştigat 4 granturi poloneze. Astăzi el creşte 7000 de iepuri, a construit o fabrică modernă de producere a furajelor şi un abator conform standardelor europene. Acestea deservesc toate fermele de iepuri din zonă. În total, doar în ultimii 7 ani, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu eforturile primarului Vladimir Cociorvă, în Brăviceni au fost atrase 24 de granturi: 23 poloneze şi unul din Republica Cehă. Valoarea investiţiilor este de 1 850 000 de euro. Numărul granturilor poloneze pe care le-a atras V. Cociorvă prin toată Moldova a depăşit cifra de o sută. Adică n-a tras numai la turta sa…

Avea planuri mari pentru anul care vine. După ce, în 2018, Brăviceniul a vândut produse în valoare de 40 de milioane de lei (față de 4 milioane în 2011 – n.r.), Cociorvă își propunea drept obiectiv în anul viitor să atingă cifra de vânzări de 80 de milioane de lei.

„Vreau în 2019 să deschidem în sat o brutărie, o uscătorie solară de plante medicinale și o fabrică de producere a pavajului stradal”, îmi spunea primarul încă în martie, când pregăteam materialui despre filmul ”Chandra”.

Satul a înțeles după revenirea sa din parlament că în Cociorvă poți avea încredere. Astfel la toate scrutinele locale pentru el au votat nu mai puțin de 88 % din alegători. ”Ne pierdem dacă pleacă undeva!” – mi-a spus-o mai înainte una din sătence. Acum satul este distrus de durere…

 

A făcut  din ruine palate… 

Nu a umblat cu cerșitul la politicieni – nici la cei de ieri, nici la cei de azi. Când îl vedeam pe Cociorvă împreună cu Petru Dohocher, pe atunci primar de Vatici, la ședința Consiliului Raional Orhei, știam deja că cei doi prieteni și tovarăși de idei vor bulversa cu ceva situația din organul reprezentativ. Nu aveau ce le face, pentru că acești doi manevrau cu argumente forte. Relațiile cu cei de la conducerea raionului de până la 2015 erau tensionate, distanțate erau și faţă de cei din actuala guvernare.

Și dacă alții doar au demolat, Cociorvă a demolat ca să construiască. La un moment a demolat chiar moara şi oloiniţa cu care a intrat în business, iar în acel loc a construit. “Casa fermierului”, un fel de mini-Versalles în câmp deschis, cu alei și statui în stil antic, sală mare și sală mică pentru ceremonii în stil Empire (alb cu auriu). Localul este închiriat cu luni înainte pentru nunți și cumetrii. La un moment se pomeni că solicitările întrec oferta și mai cumpără un imobil semiruinat la Ratuș, raionul Teleneşti, unde în perioada sovietică reparau tractoare mari, ca să-l transforme într-un alt frumos palat pentru festivități.

”La acest local oamenii stau în rând luni întregi. Aici, dar și la ferma din apropiere, înfiinţată de Vladimir Cociorvă, şi-au găsit loc de muncă 40 de săteni” ne spune Tudor Țurcanu, primarul de Ratuș.

Precum a precizat dl Țurcanu, pentru a anticipa reducerea numărului de vaci în gospodăriile ţărăneşti, Cociorvă a cumpărat și ferma de la Ratuș, unde acum sunt 280 de bovine de rasa ”Schleswig-Holstein”, care  livrează zilnic pentru preluc-rare cca 2,5 tone de lapte.

”Chiar m-a mirat faptul că Vladimir Cociorvă a hotărât să investească în acele obiective, pe care practic nu le cumpăra nimeni fiindcă renovarea lor necesita bani grei, iar recuperarea cheltuielilor părea imposibilă. Cociorvă a dovedit contrariul. Partea cea bună e că oamenii din sat au avut în el încredere. Și dacă s-a întâmplat inevitabilul, are cine-i realiza în continuare planurile. Am în vedere membrii familiei dumnealui, partenerii de afaceri, mai mulți săteni antrenați în afaceri”, conchide primarul de Ratuș.

Și Igor Mija este de părere că cele puse la cale de Vladimir Cociorvă vor avea continuitate: ”A educat, a promovat o mulțime de tineri, pe care i-a  trimis la studii. Regretatul s-a gândit numai la consăteni și a vrut să demonstreze că se poate de schimbat viața. Îmi spunea că omul nu mănâncă cu 7 guri și nu ia nimic cu sine. Dacă faci doar pentru tine, ulterior se distruge totul chiar începând cu a doua zi. Dacă faci pentru oameni, apoi aceștia, dacă-s gospodari și destoinici, vor merge mai departe. Sunt convins că anume așa va fi”, este de părere Igor Mija.

 

Şi diaspora îl deplânge 

Vestea trecerii la cele veșnice a primarului Vladimir Cociorvă i-a consternat pe brăvicenenii din diasporă. Ion Lazarenco-Tiron, înotător în ape deschise cu renume mondial, stabilit cu traiul în Irlanda, şi-a abandonat toate treburile şi a sosit să-i aducă un ultim omagiu. Îmi spunea că e prea mare durerea pierderii acestui om extraordinar, răpus de moarte în plină forță creatoare:

”Pot să scriu o carte despre experiența personală cu dumnealui. Plâng, fiind învălmășit de emoții, fiindcă l-am pierdut pe cel mai apropiat om. Îmi spunea: “Ionică, tu ești un fenomen, tu ești o raritate, un adevărat brăvicenean și trebuie să faci la noi în sat așa cum fac și eu, și alții, căci de aici ai pornit… Și eu, cât o să fiu pe pământ, spunea el, să știi că te voi întâmpina, te voi aștepta tot timpul, căci tu ești mândria noastră. Datorită lui Vladimir Cociorvă multe am făcut. Mă întâmpina, ca un tată, cu zeama caldă, mă petrecea cu o sticlă de vin, un miel și o bucată de cașcaval la Chișinău și în Irlanda. Acuma mă întreb: la cine o să mai vin în sat? Dar cel mai mult, cine o să mă mai sune la capătul pământului după fiecare provocare să-mi spună: “Bravo, Ionică! Eu, satul și țara ne mândrim cu tine.” A venit și m-a întâmpinat la Prut cu pâine şi sare, cu vin și bucate de la Braviceni, așa era el, mândru de baştina sa. Am fost două puteri, cum spunea el, care am făcut multe, voiam să facem şi mai multe împreună, inclusiv o casă pentru bătrâni, o sală pentru sport, teren de joacă pentru copii, etc. S-a stins unica Stea ce am avut-o în satul meu de baștină, Steaua în care am crezut. Dumnezeu are nevoie de oameni buni și pe lumea cealaltă. Eu știu că așa cum părinții mei mă veghează din Ceruri și se mândresc de mine, la fel o s-o facă și dl Primar!  Doamne, binecuvântează familia Cociorvă în clipele astea grele, dar și mulțimea de oameni ce sunt în șoc și suferă”, mi-a spus răvăşit Ion Lazarenco-Tiron.

Scriitorul și publicistul Gheorghe Doni, în numele tuturor celor prezenţi la trista despărţire, a spus:

”Vestea morții tale a îndurerat multă lume. Te plâng nu doar brăvicenenii, sunt înlăcrimați toți cei care te-au cunoscut şi apreciat. Ca Om, Întreprinzător, Primar. Te plânge satul pe care l-ai sprijinit şi i-ai redat o nouă viață. Sunt întristate în aceste zile şi văile, şi colinele din preajma Brăvicenilor. Tu i-ai ajutat pe toți şi în toate. L-ai bucurat şi pe cel avut, şi pe cel flămând, şi pe cel nevoiaş. Ai ştiut să faci minuni din bunătate şi omenie.

Tu din ruini ai înălțat palate. Ai căutat şi ai găsit mijloace pentru a îndrepta şi a construi drumuri, locaşuri şi destine, dând speranță şi încredere în ziua de mâine.

Vei rămâne în toate ce ai făurit pentru oameni, precum şi în inimile şi în amintirile tuturor. Adio, prietene! Bunul Dumnezeu să te odihnească cu toți drepții”.

Ion Cernei

 

Distribuie

Lasă un răspuns