“PNL este un partid emblematic pentru Mișcarea Unionistă”

La întrebările CUVÂNTUL-ui răspunde președinta Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco

 

În scopul informării multilaterale a cititorilor despre programele electorale ale concurenţilor implicaţi în scrutinul parlamentar din 24 februarie c. şi pentru a le ajuta să facă o alegere cât mai corectă, am propus liderilor formaţiunilor politice înregistrate în cursa electorală să ofere săptămânalului regional CUVÂNTUL un interviu, tuturor adresându-le aceleaşi întrebări.

 

  1. Dnă Vitalia Pavlicenco! În opinia Dvs., prin ce anume sistemul electoral mixt este mai bun sau mai rău pentru Republica Moldova decât sistemul proporțional?

– Când se discuta despre sistemul electoral mixt la noi înainte de 2009, fiind comuniștii la guvernare, se credea că lumea, dezgustată de guvernări nedemocratice, nu avea să îi mai voteze dacă ar fi ajuns să își plaseze oameni mediocri să candideze în circumscripții uninominale. Acesta a fost primul argument în mintea multora. O altă parte, păstra nostalgia după primul Parlament ales democratic, atunci când au fost mai mulți parlamentari cu vederi naționaliste, și se credea că se poate repeta situația. De aceea, unii și-au pus în programele politice acest deziderat. Chiar Parlamentul de după 2009 a votat și – apoi – a anulat acest sistem electoral mixt, urmare a bătăliei politice între PD și PLDM. Și noi avem în programul politic un sistem electoral mixt, însă, la viitorul congres s-ar putea ca membrii PNL să își schimbe opinia. De ce e prost acum acest sistem? Pentru că este foarte fragilă starea democrației, pentru că toate instituțiile sunt controlate de Puterea bicefală PD-PSRM și pentru că dezamăgirea a pus atât de multă stăpânire pe această societate, încât cei mai informați și mai mobili au plecat peste hotare, iar cei mai dezarmați votează – așa cum arată sondajele – Stânga antinațională, antieuropeană.

Cât privește opțiunea unionistă, ea nu este exprimată compact, ca să fie votată ușor în circumscripții. Iar coagularea partidei unioniste nu a avut loc, de aceea, situația aceasta, plus lipsa celui de-al doilea scrutin, în care partidele de orientare europenistă sterilă, neromânească/neunionistă și cea unionistă s-ar fi unit pentru al doilea vot, poate duce la un vot masiv, periculos, nedorit pentru aceeași Putere care nu se știe ce surprize ne va oferi după alegeri.

  1. Cât de actuale pentru R. Moldova sunt deciziile Parlamentului privind reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 și despre revocarea deputaților de către alegători, dar și cât de reală este transpunerea acestora în viață?

– Oficial, PNL nu s-a înscris să participe la acest referendum. Dar rezultatele lui depind de influența PD, pe care o fi având-o prin pârghiile administrative. Cea mai bună soluție este Reunirea și modificarea Parlamentului României, mai ales că și Traian Băsescu inițiase un referendum privind transformarea Legislativului de la București în unul monocameral și redus. A fost același populism ca și acum și legarea votului pentru Băsescu de referendumul fals, pentru că nu l-a scos la capăt, cum e și cu ”al nostru” referendum…

  1. De ce alegătorii ar trebui să voteze anume formațiunea pe care o conduceţi, dar și reprezentanţii ei înaintați în circumscripțiile uninominale?

– PNL este un partid emblematic pentru Mișcarea Unionistă – o recunosc analiștii serioși și obiectivi. Dar, probabil, mai curând, ați dori să mă întrebați ”de ce participăm la alegeri, dacă în fostele două scrutine nu am trecut pragul?” Vă răspund. De când s-a format, la 2 decembrie 2006, fiind înregistrat pe 2 februarie 2007, PNL a participat la toate scrutinele, exceptând prezidenţialele, în care am fost obstrucţionaţi. La 5 aprilie 2009, la numai doi ani după reconstituirea PNL în a treia formulă, când comuniştii au interzis blocurile, dar şi după ce participase la alegerile locale în 2007, PNL a mers pe listele Mişcării Acţiunii Europene (MAE). Ca urmare, un electorat naţional-liberal al partidului nu a fost identificat sau  fidelizat.

Ulterior, PNL s-a retras din alegerile de la 29 iulie, pentru că nu le ajungea un vot ”proeuropenilor” să aleagă în Parlament un ”Preşedinte inutil” al celui de-al doilea stat românesc, dar era mare presiunea publică să se retragă ”partidele fără şansă”. În referendumul privind modul de alegere a Preşedintelui, PNL a pledat pentru un Preşedinte care să ne conducă spre Unirea cu România – a avut un clip video atacat de comunişti în instanţă, dar terminat cu un proces câştigat de PNL. Începând cu acel proces s-au pus bazele luptei pentru recunoaşterea constituţionalităţii unionismului. PNL a câştigat în instanţă dreptul de a avea un obiectiv statutar unionist. În anii electorali 2010 şi 2014, PNL a propus Unirea cu România ca obiectiv politic şi slogan comprimat unionist, chemându-i pe toţi unioniştii sub acelaşi stindard al Unirii. Voturile au fost deturnate, pentru a se forma o falsă majoritate proeuropenistă a partidelor parlamentare. În acest caz, e greu să ştii câţi şi cum votează alegatorii cu adevărat. Dar nu e problema în PNL, ci în şansele segmentului de populaţie unionist de a avea unionişti autentici în Parlament. Pentru că eu, de exemplu, am fost o deputată extrem de activă. Azi, mâine, poimâine, lumea va ajunge la concluzia că doar Unirea este un proiect viabil, restul însemnând continuarea actualei AGONII. Nicolae Steinhardt a spus vorbele proverbiale: ”În politică, nu trebuie întotdeauna să câştigi, ci să îţi menţii convingerile, poziţiile, să încerci să ai dreptate şi să demonstrezi mereu acest lucru”. Se pare că a vorbit despre PNL.md şi falsa noastră neşansă. De aceea, a nu vota PNL nu este pierderea PNL, ci a unioniştilor ce au votat ”partide cotate cu şanse”, care, însă, i-au dezamăgit, au devalizat statul şi au lipsit oamenii de orice şansă de existenţă şi supravieţuire.

Adică, şanse au sau nu au oamenii ce votează corect sau greşesc. Ei speră, au aşteptări, după care acestea sunt înşelate. Apoi oamenii se dezamăgesc şi prind ciudă pe TOATE partidele şi pe TOŢI oamenii politici. În loc – de fapt – să îşi regândească opţiunile. Şi să nu mai voteze ”răul cel mic”. Ci să voteze pentru mesajul, obiectivul, ideea care le place. În acest sens, voturile masive date comuniştilor după 2001 ori date postcomuniştilor după 2009 au însemnat numai dezamăgiri. E timpul să nu mai creadă oamenii în comunişti şi în falşi centrişti proeuropeni. Dacă PNL, care a mers în 2010 cu mesajul ”PNL propune Unirea cu România”, ar fi întrunit mai multe voturi şi intra în Parlament, avea să îi forţeze pe mai mulţi unionişti să devină unionişti deschişi, şi să crească, astfel, împreună, partea unionistă a societăţii, segmentul de sprijin pentru Reunirea cu România. După ce au trecut peste 27 de ani de la Independenţă, care au adus dezamăgire şi exodul cetăţenilor, PNL le spune, şi în aceste alegeri, românilor şi alogenilor loiali românimii, că doar Unirea trebuie votată, ca politicienii fideli acestui mesaj să îi poată reprezenta în Parlament printr-o Fracţiune unionistă. PNL are, mai ales, acest drept, pentru că e primul partid care l-a obţinut prin judecată, de care fac uz acum şi alte partide devenite unioniste, dar care au capitulat, încă o dată, în faţa centriştilor proeuropeni sterili şi neunionişti, pentru că, de fapt, de acolo şi provin. Noi, naţional-liberalii, am venit cu un plan de cinci etape în 2016 înainte de prezidenţiale, dacă se accepta, acum partida eurounionistă era o alternativă serioasă Stângii antinaţionale.

Participăm la alegeri ca să le spunem în continuare oamenilor să voteze pentru Unire, ca unica soluţie dreaptă pentru o viaţă demnă, prosperă şi în securitate. Având o echipă bună, de oameni de treabă, neşantajabili, propunând atâtea proiecte, strategii, platforme şi programe, rezistând 12 ani cu demnitate având un mesaj unionist, eu cred că PNL merită acest vot de încredere, care acum, în sondaje, este de 12%. Da, noi nu concurăm la capitolul ”bani”, ci la capitolul idei, convingeri, sinceritate, consecvenţă. Dar cei care au venit cu mulţi deputaţi şi cu procente în Parlament – ce au făcut cu asemenea rezultate? S-au pus pe furat? Asta a fost şansa dată lor de oameni? De aceea, nu trebuie să dăm un vot util sau să votăm ”pe cei cu şansa”, ci pe cei care sunt consecvenţi, au un mesaj clar şi un obiectiv concret. Traian Băsescu a spus că cei care vorbesc de integrarea europeană vând gogoşi politici – în următorii 20 de ani R.Moldova nu poate deveni membră a UE decât prin Reunirea cu România – este exact mesajul PNL de 10 ani. Avem o doamnă candidată în circumscripţia Rezina – Galina Andrieş, preşedinta organizaţiei teritoriale. Este un mare curaj şi mă bucur pentru ea. Este fidelă faţă de PNL de atâţia ani şi o apreciez. Acum rămâne să vedem ce demnitate au bărbaţii din Rezina să voteze o doamnă unionistă.

  1. Mai multă lume este de părerea că astăzi R. Moldova este osândită să fie guvernată de o coaliție. Ajungând în Parlament, cu care formațiuni sunteți gata să formați o asemenea coaliție?

– Era bună o coaliţie eurounionistă înainte de alegeri, însă europeniştii centrişti nu vor să dialogheze cu unioniştii, decât cu cei care le declară că îi sprijină necondiţionat. Aşa vor pierde toţi. Dacă asta nu este, atunci nu ştiu dacă numai europeniştii şi unioniştii vor avea o majoritate parlamentară… Şi dacă nu? Şi atunci vreţi să mă întrebaţi dacă PNL ar colabora cu PD (Plahotniuc)? Iată răspunsul meu: în al doilea stat românesc este nevoie de o polarizare clară, limpede, între forţele politice proVEST şi forţele politice proEST.

Noi avem unele partide acaparatoare, care deţin o mare putere urmare a tot felul de abuzuri şi presiuni, care se declară proeuropene, dar care nu oferă certitudinea ireversibilităţii orientării anunţate public. Asemenea formaţiuni politice, care se puteau alia şi forţelor proeuropene, dar şi celor proruseşti, au fost şi în Parlamentele anterioare anului 2009. Din păcate, ele există, rezistă şi decid mersul societăţii. Un asemenea partid este Partidul Democrat. Iar dacă avem şi factorul consolidării Stângii, urmare a guvernărilor dezastruoase de dreapta, influenţate puternic de PD, aceasta explică de ce nu ieşim din mlaştina care ne trage tot mai la fund. În acelaşi timp, cei care astăzi consideră că au o anumită şansă să ia mai multe voturi au puţin drept moral să se considere opoziţie adevărată, pentru că au făcut – peste unul – parte din guvernările de la 2009 încoace sau au fost protejaţi de potentaţii ultimului deceniu – 2009-2019. De aceea, pentru PNL toţi sunt o apă şi un pământ, precum spunea bine un politician. Totodată, PNL – alături de mine, preşedinta Vitalia Pavlicenco, – a luptat în justiţie pentru dreptate, în multe procese legate atât de unionism, cât şi de apărare a demnităţii şi a onoarei, de demonstrarea constituţionalităţii obiectivului Unirii sau de demonstrarea neadevărului că românismul şi unionismul ar însemna extremism. În calitate de deputată, eu am atacat mai multe legi sub regim comunist la Curtea Constituţională. Cât priveşte controlul instituţiilor de stat din partea majorităţilor parlamentare de după 2009, el nu se deosebeşte de cel din cei 10 ani – 1999-2009, în care lucinschiştii, pepecediştii şi comuniştii au dominat nefast Puterea politică. O altă problemă este de ce unele partide, gen AMN, PL, PLDM nu au putut opri ascensiunea clanului politic al PD. Răspunsul nostru este că PLDM şi PL au avut relaţii antagoniste generate de concurenţa politică, de aceea, PL s-a bucurat de puterea mai mare a PD-ului contra PLDM-ului. O cauză a puterii PD a fost şi rămâne gestionarea mai cu succes, pentru propriile interese, a junglei politice create de Voronin şi preluată de partidele concurente – PLDM şi PD, dat fiind că liderul PLDM, de fapt, provenea din PD. Noi, PNL, nu am considerat niciodată acest război al nostru. Noi, PNL, am încercat să facem un proiect comun cu liderul Vlad Filat, când avea de gând – plecat fiind de la PD, în 2008, – să formeze un nou partid, democrat-liberal. Nu a ieşit nimic, pentru că s-a purtat dezonorant. Mai mult – prin posibilităţile sale financiare, pentru că avusese funcţii cu pârghii de privatizare în regimul Lucinschi, – a devalizat PNL de echipele adunate şi refacerea noastră a fost grea, nefăcându-se faţă unei concurenţe politice neloiale create nu numai de PLDM. Acesta e şi răspunsul cu lipsa de procente pentru PNL.md. A rămas această traumă politică legată de atragerea multor oameni de la PNL la PLDM şi, cu toate că PNL a mai încercat să depăşească frustrarea şi să discute o coagulare cu PLDM, nu s-a reuşit, dar s-au văzut, în schimb, cauzele. Iar cauzele erau că şi PLDM s-a dezvoltat pe principii oneroase, unde nu era locul PNL, a promovat oameni şantajabili, ilegal ”înstăriţi”, dar care au fost şi groparii PLDM-ului, pentru că gruparea lui Vlad Plahotniuc s-a folosit de acest lucru şi a reuşit prăbuşirea echipei politice peledem-iste, prin diferite metode. Asta nu ne învaţă decât faptul că pe listele de partid pentru Parlament trebuie să fie oameni curaţi, neşantajabili, fără păcate şi fără schelete în dulapuri. Vlad Filat, în loc să facă ”mea culpa” pentru că nu a fost un om curat, s-a gândit să concureze la ”testul de oligarhie” cu liderul PD, dar a clacat, a pierdut şi, acum, încearcă să se regenereze prin alte partide proeuropene sterile, cum ar fi cele din Arcul patriarhului centrismului Lucinschi, cel care, de fapt, a tot creat, la viaţa sa, partide de stânga, ca să le plaseze pe dreapta şi să amăgească oamenii cu Europa fără România. În această situaţie, cei veniţi după 2009 au preluat Sistemul creat de Voronin, dar nu l-au putut împărţi. De aceea, nu avem nicio încredere în cei afiliaţi actualei Puteri, nici în ”forţele proeuropene emergente din guvernările de după 2009, din clanurile Lucinschi-Voronin”, şi avem temerea că, din această luptă, va câştiga Dodon. Cine are dovezi despre infracţiunile, crimele celor aflaţi la putere sau în Parlament din 2009 trebuie să nu tacă. Atunci când eram în Parlament, eu, preşedinta PNL, eram uneori singura care luptam, ca deputată exclusă din AMN, contra comuniştilor. De ce deputaţii au tăcut referitor la Plahotniuc şi la echipa lui? De ce au trecut în Parlament la PD? Pentru că au fost şantajabili şi pentru că au tăcut când le-a fost bine. De ce unii l-au propus pe Plahotniuc premier?… Noi, fiind în afara Parlamentului, nu avem documente despre furturile din averea publică. Cine le are, să nu tacă.

Acum legat ”vom coopera sau nu cu PD în viitorul Parlament?” Haideţi să ajungem. Poate că ne întrebăm degeaba. Poate PD nu intră în Parlament? Neunirea noastră şi manipularea unora i-ar putea aduce pe socialişti şi ortacii lor masiv în Parlament. Dar dacă se întâmplă minunea şi nu are loc asta, atunci noi vom discuta cu forţele politice şi cu societatea dacă face sau nu face să fim parte a unei majorităţi şi a cărei majorităţi dintre cele posibile vestice. Şi aşa ar trebui să facă orice forţă politică ce nu se revendică a fi de stânga. În afară de asta, există o posibilitate de dialog şi cu partenerii vestici, cărora să le înaintăm viziunea fiecărui partid privind condiţiile în care poate fi făcută o coaliţie, pentru că rolul Vestului nu va fi mic şi ei ar putea decide în acest sens. Noi avem experienţa celor 22 de condiţii puse lui Voronin când el candida la al doilea mandat de şef de stat, pe care nu le-a acceptat, dar experienţa poate fi repetată, şi nu se exclude – cu succes!

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns