“Plec în ţara unde omul este apreciat şi se bucură de nişte drepturi reale, nu iluzorii ca în R. Moldova”

Olga D. este o specialistă apreciată la Rezina: de către clientele sale, nu şi de către stat.

 După 12 ani de activitate, Olga a decis să închidă întreprinderea. “Închei anul, achit toate datoriile faţă de stat şi parteneri şi plec”, a declarat dânsa.  Spunea că afacerea îi place şi merge relativ bine, că are mulţi clienţi la care ţine. Îi pare rău, dar după câteva întâmplări, împreună cu soţul, au decis că şansele lor în Belgia sunt incomparabil mai mari decât în Republica Moldova.

Solicitată să descifreze motivele deciziei, Olga ne-a povestit:

“Soţul un timp a muncit în Germania, apoi a trecut în Belgia, unde s-a aranjat şofer într-un port naval. Odată, când se întorcea acasă, a căzut şi, fiind luat de ambulanţă, a suportat o intervenţie chirurgicală serioasă la cap. Eu am zburat imediat încolo. După câteva zile ni s-a spus că are nevoie de un tratament serios, de durată şi care va costa 37 de mii de euro. Ne-am speriat zdravăn, pentru că nu aveam o asemenea sumă. Până la urmă însă ni s-a comunicat că deoarece soţul era angajat legal, achita toate impozitele prevăzute de legislaţia din Belgia, chiar dacă lucra acolo doar de şapte luni, va beneficia de susţinerea unei companii de asigurări, care îşi va asuma cea mai mare parte din cheltuielile pentru tratament. După o lună şi jumătate de tratament, administraţia spitalului ne-a spus că noi rămâne să plătim 1300 de euro. Aflând că pentru noi şi această sumă este mare, ne-au propus s-o achităm în rate, conform unui calendar convenabil nouă. După externarea din spital a soţului ambii am revenit la Rezina.  Pentru perioada de reabilitare a soţului, care a durat şapte luni, întreprinderea la care era angajat i-a achitat jumătate din salariul primit pănă la accident. Apoi am revenit la spital, controlul a arătat că totul este bine şi peste două săptămâni soţul a revenit la muncă, iar eu m-am întors acasă, unde mă aştepta copilul şi afacerea.

Apropo, am arătat istoria bolii şi fişa de tratament a soţului unui chirurg cunoscut de la Paris, care ne-a spus că dânsul a beneficiat de cele mai performante medicamente şi schemă de tratament existente la ora actuală în UE.

Eu, la Rezina, peste câteva luni, am răcit puţin, mă durea gâtul, aveam febră aproape 40 de grade şi m-am adresat la medic. Respectivul a depistat un abces la glande şi m-a trimis la farmacie să cumpăr un flacon de furacilină şi să revin la dânsul. Am încercat să ripostez, spunând că parcă o atare intervenţie chirurgicală poate fi executată în asemenea condiţii? Dumnealui mi-a replicat să nu-mi fac griji pentru că nu sunt prima şi nici ultima pacientă tratată în asemenea condiţii. După asta mi s-a făcut rău, am chemat ambulanţa şi am fost internată în secţia chirurgie. Procesul de internare a durat câteva ore, atitudinea lucrătorilor medicali faţă de pacienţi – sub orice nivel, lucru care m-a consternat şi mai mult. Peste două zile mi s-a declarat că sunt externată. Am zis că eu am solicitat şi consultaţia urologului, care încă n-a fost. Asistenta medicală mi-a răspuns că nu ştie nimic şi că eu sunt externată.

Aceasta a fost a două lovitură care m-a durut foarte tare. Soţul lucrase în Belgia numai vreo şapte luni, în această perioadă plătise pentru asigurarea medicală vreo 600 de euro. Dar când a căzut – statul, fără nicio vorbă, a plătit pentru tratamentul lui o sumă de zeci de ori mai mare. Eu activez cu întreprinderea mea 12 ani în Rezina, în acest timp am achitat regulat toate impozitele, inclusiv pentru asigurarea medicală, dar în schimb sunt tratată într-un mod absolut nenormal. Soţul de mai mult timp îmi spunea să las totul şi să plec încolo. Dar eu tot nu mă înduram să las activitatea care îmi place foarte mult.

Încă peste un timp mi s-a îmbolnăvit copilul. Am venit cu dânsul la spital şi ne-au internat în secţia boli contagioase cu diagnoza “intoxicaţie”. Am mers încolo cu o listă de medicamente prescrise de medic. Dar în secţie ni s-a spus că jumătate din medicamentele indicate nu sunt şi eu trebuie să le cumpăr de la farmacie. Asta a fost ultima picătură. După ce i-am povestit soţului şi despre acest caz, am ajuns la concluzia că trebuie totuşi să plecăm. În timpul verii am aranjat feciorul acolo la şcoală, soţul a depus şi deja a fost acceptată cererea lui de întregire a familiei. Eu am revenit la Rezina să închei anul şi relaţiile cu statul şi plec în ţara unde omul este apreciat şi se bucură de nişte drepturi reale, nu iluzorii ca în Republica Moldova”, ne-a mărturisit Olga D., directoarea unei întreprinderi din Rezina.

Solicitată să comenteze spusele protagonistei textului de mai sus, Nina Postu, directoarea Spitalului raional Rezina, a remarcat:

„Ca informație pentru toate persoanele asigurate: persoana asigurată are dreptul să beneficieze de servicii medicale în volumul și de calitatea prevăzute în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.

Instituţia Medico Sanitartă Publică Spitalul Raional Rezina prestează asistență medicală specializată de ambulator și asistență medicală spitalicească specificate în Programul unic și cuprinde lista maladiilor și stărilor care necesită asistență medicală, stabilind volumul asistenței medicale acordate persoanelor asigurate conform contractului cu Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În scopul sporirii calității serviciilor medicale este necesară o conlucrare continuă între subiecții asigurării medicale”.

Tudor Codreanu

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns