Peter Michalko: „Libertatea presei va rămâne în fruntea listei UE pentru Republica Moldova”

La întrebările săptămânalului CUVÂNTUL răspunde Excelenţa Sa Peter Michalko, şeful delegaţiei UE în Republica Moldova

– Excelenţă, într-un interviu pentru postul  Europa Liberă de la Chişinău din noiembrie 2017 menţionaţi că relaţiile Republicii Moldova cu UE ar fi la cel mai înalt nivel comparativ cu celelalte ţări din Parteneriatul Estic. Anterior se afirma că în cadrul aceluiaşi Parteneriat Estic R. Moldova ar fi o ţară de succes. În ultimul timp însă Bruxelles-ul operează cu alte aprecieri. Cum explicaţi această metamorfoză?

– În primul rând, ceea ce am afirmat în luna noiembrie rămâne valabil și astăzi, respectiv că Republica Moldova, la fel ca Ucraina și Georgia, se află la cel mai înalt punct în relațiile sale cu UE până acum – cel de asociere politică și integrare economică. Acest nivel de relații exprimat în Acordul nostru de Asociere semnat acum patru ani înseamnă, de asemenea, un nivel înalt de așteptări. Este adevărat că relațiile noastre bilaterale nu au fost niciodată liniare.

Dar acest lucru nu afectează deocamdată cadrul relației noastre și angajamentelor asumate pentru setul comun de valori consacrate în Acordul de Asociere. Acest Acord reafirmă angajamentul ambelor părți cu privire la mecanismele democratice, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dar, de asemenea, și supremația legii, și buna guvernare. Aceasta nu este doar o listă de principii vagi.

Şi dacă e să privim un exemplu concret, cel al Memorandumului de Înțelegere pentru Asistența Macro-Financiară al Republicii Moldova și UE, semnat în noiembrie 2017, cu așteptări clare precum că respectarea supremației legii și democrației sunt precondițiile asistenţei și susținerii noastre – nu am văzut ca așteptările noastre să fie satisfăcute și deci nu au fost efectuate plăți în cadrul susținerii noastre macro-financiare.

În pofida unor realizări în diverse sectoare, cum ar fi cel bancar, energetic sau economic, cu rezultate pozitive în implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, am observat recent un regres democratic.

Anularea alegerilor democratice pentru funcția de primar al Chișinăului e ceva fără precedent. De asemenea, am solicitat autorităților Republicii Moldova să mențină legislația fiscal-economică aliniată la standardele internaționale și angajamentele sale față de UE și Fondul Monetar Internațional. Considerăm că încă lipsește o reformă adevărată a sistemului judiciar care nu oferă garanțiile necesare independenței și profesionalismului sistemului judiciar în Republica Moldova. Și am văzut foarte puțin progres în investigarea, pedepsirea și recuperarea în cazul fraudei bancare. Dar am susținut dintotdeauna, și ne menținem poziția, că vom continua dialogul cu autoritățile și susținerea pentru bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova.

– Mai multe voci din R. Moldova, inclusiv opoziţia de stânga, asociază inclusiv cu UE capturarea statului de către un partid, furtul miliardului, debandada din justiţie, degradarea democraţiei, alte probleme serioase proprii societăţii noastre pornind de la faptul că toate acestea s-au întâmplat sub ochii Bruxelles-ului, care nu a reacţionat adecvat pentru stoparea lor.

– Pot să vă asigur că Bruxelles-ul a avertizat în mod repetat despre provocările pe care le vedeam, în special cu privire la investigarea, pedepsirea și recuperarea corespunzătoare în cazul „furtului miliardului” care a pătat reputația Republicii Moldova în Europa. Pe de o altă parte, rolul nostru în calitate de partener străin este de a nu interveni în afacerile interne ale țării. Nu este de competența Bruxelles-ului să dea Chișinăului instrucțiuni privind modul de conducere a țării. Pot să vă spun doar că până la momentul de față, ne-am exprimat foarte clar îngrijorările în privința problemelor la care vă referiți. Vom adapta relațiile noastre bilaterale și asistența în conformitate cu îndeplinirea Acordului de Asociere și vom explica populației Republicii Moldova obiectivele noastre și instrumentele la îndemână. Și în ultimii ani am întreprins acțiuni clare de a întrerupe susținerea bugetară în domeniul justiției, nu am transferat asistența macro-financiară și am coborât nivelul dialogului nostru politic atunci când a fost necesar.

– În cazul sistării relaţiilor actuale dintre UE şi R. Moldova, care ar fi consecinţele suportate de  ambele părţi?

– Angajamentul Uniunii Europene pentru asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova rămâne valabil. Sensul unui adevărat parteneriat este de a acționa pentru susținere, de a avea un dialog și de a da posibilitatea corijării anumitor acțiuni. Și s-au făcut eforturi mari în domeniul instituțional și legislativ în legătură cu implementarea Acordului, economiile noastre devin mai integrate, chiar dacă nu într-un ritm foarte rapid. Continuăm să credem că elita politică are puterea de a recunoaște pe deplin eforturile depuse până în momentul de faţă de cetățeni, societatea civilă, agenți economici, funcționari publici, precum și beneficiile pe care le aduce un nivel înalt al relațiilor cu UE din perspectiva comerțului, dezvoltării economice, democrației și supremației legii.

– Cât de reală este o asemenea situaţie?

– După cum am menționat, există o atenție sporită la Bruxelles și din partea statelor membre UE față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, și există dialog pentru a încuraja autoritățile să rectifice anumite situații. Actualmente, UE a comunicat care sunt acțiunile pe care le așteptăm din partea autorităților, mingea e pe terenul Chișinăului.

– Pe 10 mai 2018, când Delegaţia UE din R. Moldova marca la Chişinău Ziua Europei, poliţia din Rezina a sechestrat pentru 6 ore 20 min, fără motive legale,  tirajul ziarului regional CUVÂNTUL şi automobilul care-l transporta la Centrul de postă Rezina, caz unical în activitatea noastră de cinci decenii în mass-media. Fapta poliţiei, în opinia noastră, ar fi o reacţie la o serie de investigaţii ale redacţiei despre cheltuirea ilegală de către administraţia raionului a zeci de milioane de lei publici şi a demersurilor cititorilor şi redacţiei către organele de drept privind intentarea unor anchete penale pe cazurile descrise. Cu probleme similare se confruntă şi jurnaliştii de la alte publicaţii periodice. Autorităţile publice, instituţiile de stat de toate rangurile tot mai mult  restricţionează accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public. Poate ar fi cazul ca structurile respective ale Comunităţii Europene să-şi spună cuvântul tranşant pe aceste probleme incompatibile cu normele democratice promovate de UE?

– După cum cunoașteți, am reacționat public la acest subiect și ne-am exprimat, de asemenea, speranța că astfel de cazuri nu se vor mai repeta în viitor. Cunoaștem și alte cazuri de intimidare a mass-mediei regionale și naționale, monitorizăm situația și informăm inclusiv factorii de decizie înalți la nivel UE. Libertatea presei este, de altfel, un subiect major pe agenda noastră bilaterală. Am văzut anumite eforturi la nivel legislativ, cu toate că sunt incomplete, de exemplu, Codul audiovizualului, care a fost votat în luna iulie în lectura a doua și urma să transpună legislația UE în acest domeniu. Noi nu am văzut versiunea finală și nu știm când va fi acesta promulgat sau va intra în vigoare. Mai mult decât atât, nu am văzut progres suficient cu privire la instituțiile publice cum ar fi Consiliul Audiovizualului, Consiliul pentru Concurență sau radiodifuziunea publică, ca acestea să își îndeplinească rolul de a asigura sau proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor de informare și de expresie. Și vă asigur că libertatea presei va rămâne în fruntea listei UE pentru Republica Moldova, inclusiv din perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare și vreau să vă încurajez pe Dvs. și restul mass-mediei regionale să ne informeze despre tentativele de a limita libertatea presei atunci când acestea au loc.

(Nota redacţiei: textul pentru interviu a fost primit înainte de a treia lectură și adoptarea finală a Codului Audiovizualului de către Parlament la 18 octombrie).

– Şi o întrebare din partea cititorilor CUVÂNTUL-ui. Pentru încălcările normelor democraţiei şi a legislaţiei internaţionale UE a sancţionat dur anumite structuri şi persoane din administraţia Federaţiei Ruse. Nu credeţi că nişte măsuri adecvate ar trebui luate şi faţă de anumite persoane care se află la guvernare în R. Moldova, ca în urma disensiunilor cu UE să nu sufere populaţia, ci persoanele vinovate?

– Bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova rămâne în centrul priorităților noas-tre și acest lucru va continua. Am avut numeroase oportunități să reamintesc că, la moment, UE are circa 140 de proiecte de asistență în desfășurare și multe altele în așteptare. Cu privire la programul de asistență macro-financiară și sprijinul bugetar, plățile vor rămâne legate de precondițiile politice asumate de Moldova și de continuarea programului cu Fondul Monetar Internațional. Considerăm că prin utilizarea în asistența noastră și dialog a condiționalităților stricte – și aplicarea lor – contribuim, de fapt, la o mai mare receptivitate a autorităților față de necesitățile cetățenilor, față de principiile bunei guvernări și față de lupta cu corupția. UE a transmis autorităților la nivelul cel mai înalt așteptările noastre; în funcție de pașii întreprinși în viitor de către autorități, UE va proceda în mod corespunzător – cunoașteți că principiul „mai mult – pentru mai mult” își are și corespondentul „mai puțin – pentru mai puțin”. UE dispune de diverse instrumente pe care le poate aplica, în funcție adecvată situației.

– Vă mulţumim.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

2 Comments on “Peter Michalko: „Libertatea presei va rămâne în fruntea listei UE pentru Republica Moldova””

Lasă un răspuns