Păpăuţi – satul meu, floare de dor

Sub acest generic satul Păpăuţi din raionul Rezina a marcat în cadrul unei sărbători de suflet aniversarea de 460 de ani de la prima atestare documentară a localităţii.

Istoria în documente

Reputatul arheolog, Ion Hâncu, originar din Mateuţi, Rezina, autorul lucrării de referinţă Vetre strămoşeşti din Republica Moldova, scria după multiple săpături arheologice în regiunea actualului sat Păpăuţi, că primii oameni s-au stabilit pe aceste locuri cu circa 6 mii de ani în urmă, formând 2 localităţi. Oamenii lucrau pământul, creşteau animale, produceau unelte din cremene, modelau vase din lut. Acele sate au ars, iar ulterior, pe aceste locuri au apărut alte aşezări umane.  „Mai târziu s-a fondat satul actual, care este menţionat în actele oficiale din a. 1619”, menţiona Ion Hâncu în lucrarea Vetre strămoşeşti din Republica Moldova.

Cercetătorul Vladimir Nicu, autorul îndreptarului bibliografic Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi, notează însă că primul document în care a fost pomenit s. Păpăuţi este dania lui Alexandru Lăpuşneanu făcută în prima sa domnie Mănăstirii Căpriana şi datată cu 11 aprilie 1560.

La o dată apropiată se referă şi Ion Mihalache, directorul Gimnaziului Păpăuţi, în lucrarea Istoria localităţii Păpăuţi, apărută în a. 2013: „prima dată satul Păpăuţi a fost atestat documentar în 1559, la 11 aprilie, la Suceava, în Cartea domnească de danie a lui Alexandru Lăpuşneanu voievod, prin care se întăreşte Mănăstirii Căpriana următoarele sate: Lozova, Micleuşeni, Pârjolteni, Oneşti, Sadova, Băliceni, Lipceni, Vorniceni, Dumeni, Glăvăşeni, Bisercani, Purcari, Păpăuţi, Alexinţi, Cioreşti, trei fălci de vie la Cotnar…”

Aşadar, satul medieval Păpăuţi era situat pe o moşie mănăstirească. Conform documentelor de epocă, între anii 1620-1635 aici a fost construită o mănăstire din lemn cu hramul Sf Nicolae. Peste un timp aici era şi un schit de maici, care în 1815 sunt transferate la mănăstirea Vărzăreşti, iar clopotele, cărţile sfinte, veşmintele sunt transmise bisericii din Păpăuţi. „Mănăstirea Căpriana poseda în Păpăuţi 3 mori de apă pe râuleţul Ciorna, 53 de gospodării”, menţionează scriitorul Tutor Ţopa în cartea Localităţile Republicii Moldova, vol. 10. Tot acolo Tudor Ţopa mai notează: „în 1872 în Păpăuţi s-au născut 31 de prunci, dar au decedat 72 de oameni”, că „prima şcoală ministerială aici a fost deschisă solemn în 1897”, când „în sat erau 945 de locuitori”, iar în cadrul reformei agrare desfăşurate în Basarabia după Actul Unirii cu România de la 1918 „236 de nevoiaşi din Păpăuţi sunt împroprietăriţi cu 342 ha de pământ sustras din moşiile mănăstireşti”.

Deja în 1923 Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat la Chişinău, atesta în Păpăuţi 295 de case cu 1371 de oameni, dar şi „târg săptămânal marţea, 2 cariere de piatră, o moară cu aburi, cooperativă agricolă, şcoală primară mixtă, biserică ortodoxă, poştă rurală, primărie, 5 cârciume… Iar către aniversarea de 10 ani a Unirii neamului învăţătorii Ion şi Elizaveta Sparionoapte, Anfim Guja instruiau 126 de elevi din 279 de copii de 5-16 ani”.

În 1940 în Păpăuţi erau 444 de clădiri, populaţia însuma 1604 suflete”.

Este interesant faptul că recensământul din 1774  atesta o localitate mare cu aceeaşi denumire, Păpăuţi, proprietate a aceleiaşi Mănăstiri, dar în ţinutul Botoşani, vestită prin Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ridicată de Ştefan cel Mare în 1496 şi ctitorită de marele voievod.

Chiar de la început, perioada sovietică este marcată în istoria s. Păpăuţi cu mari pierderi şi drame umane. Oleg Stoler, actualul primar al satului, mi-a arătat o însemnare făcută de bunelul său, pe care a găsit-o abia nu demult, dosită într-un perete, când schimba o uşă. Pe o bucată de hârtie îngălbenită de vreme a fost fixat un moment din timpul celui de-al Doilea Război Mondial nemijlocit din s. Păpăuţi: „Azi, 22 martie 1944, ora 7, scriem despre întâmplările trecute şi văzute. Ieri a fost mulţime de moscălime în sat, şi nemţi, şi români. O  coloană a plecat spre Şoldăneşti sau spre Ţareuca. Alaltăieri şi azi au căutat cai şi căruţe şi le-au luat. Au fost şi pe la noi, dar am scăpat, tata e dus cu iapa prin râpi şi prin pârloage. Astă noapte a plouat şi avioane nu au prea apărut. Timpul este întunecos. Stoleru Gheorghe”.

Înrunecoase s-au dovedit a fi nu numai acele zile, dar şi anii următori. Pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial şi-au pierdut viaţa 56 de păpăuţeni, mulţi s-au stins mai târziu în urma rănilor sau din cauza foametei organizate de regimul comunist. Mai apoi 10 familii de gospodari au fost deportate în regiunea Kurgan.

Urmează o perioadă de relativă îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale a satului, graţie căreia recensământul din 1979 a constatat în sat 1749 de persoane. În continuare numărul populaţiei începe să descrească, cauzele principale fiind reducerea natalităţii şi creşterea mortalităţii.

La 1 ianuarie 2014 în Păpăuţi locuiau 1318 oameni.

 

În spiritul tradiţiilor strămoşeşti

Festivitatea aniversară a fost organizată în spiritul obiceiurilor şi tradiţiilor satului. Startul sărbătorii a fost dat la gimnaziu, unde a avut loc inaugurarea muzeului satului, o oglindă veridică a istoriei meleagului şi a vieţii economice, politice, sociale şi spirituale a localnicilor. Apoi toată lumea cu alai a coborât în centrul satului, unde gospodinele au expus copturi şi bucate alese, iar gospodarii – vinuri de casă, miere de albini, au demonstrat fel de fel de specii de hulubi, iepuri, nutrii, elevii discipoli ai lui Mihail  Hangan – lucrări de artizanat din lemn etc.

La foc de tabără s-au gătit ciorbă, friptură de iepure, mămăligă, carne de miel, din care au servit toţi cei prezenţi.

În scenă au evoluat artiştii amatori din sat şi oaspeţii: discipolii regretatului consătean Ion Ilieş din ansamblul de dans Hora de la Palatul de cultură din Râbniţa, condus acum de fiica dumnealui, Doina Ilieş, elevii şcolii de muzică din Rezina conduse de Mihai Todei, originar din Păpăuţi, Silvia Rusnac-Railean, actriță la teatrul M. Emineacu din Botoșani, România, artiştii Nicolae Hodină, Ricu Vodă, Iurie Sadovnic.

Tudor Codreanu

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns