Oamenii pleacă, primăriile rămân

În Moldova locuiesc 3,5 milioane de oameni. Din ei, peste două milioane – la sate. Populația rurală e organizată administrativ în 914 de comune și în medie avem 2.234 de oameni la o primărie în zona rurală. Cifra reală e mult mai mică, pentru că mulți săteni deja s-au mutat în orașe – la Chișinău, Moscova, Bologna, Paris sau Toronto. Foto simbol: moldNova

Cât de depopulate sunt, de fapt, satele?

Nu cunoaștem numărul real de locuitori din comunele Moldovei. Recensământul pentru care am achitat 80 de milioane de lei acum trei ani a eșuat. Guvernul nu e în stare să publice datele acestuia.

Dar putem evalua tendința și situația indirect. Dimensiunea depopulării rurale ne-au arătat-o și alegerile locale din 2015. De exemplu, în comuna Otac din raionul Rezina primarul a fost ales cu voturile a 174 de locuitori. În comuna Cogâlniceni din același raion, pentru victoria la alegeri au fost suficiente 167 de voturi. În Marianca de Jos, raionul Ștefan Vodă, câștigătorul a acumulat 151 de voturi, în Alava, tot Ștefan Vodă – 132 de voturi, iar în comuna Salcia din raionul Taraclia, primarul a fost ales din primul tur cu 81 de voturi. În Salcia, fiecare al 15-lea alegător a devenit consilier local.

 

Cât ne costă primăriile?

Multe comune nu adună suficiente impozite nici măcar pentru salariile angajaților primăriei. Costurile administrative per rezident pot fi de 3-5 ori mai mari la primării cu mai puțin de 1500 de locuitori decât media. Astfel într-un studiu publicat în 2009 “Expert-Grup” a calculat costurile administrative per rezident în dependență de numărul locuitorilor într-o comună. Pentru comunele cu mai puțin de 1500 de locuitori costurile administrative erau în medie de 227 lei, pentru comunele cu 1500-3000 de locuitori aceste costuri erau de 142 de lei, iar pentru comunele mai mari de 3000 de locuitori se cheltuia sub 90 de lei per rezident.

Recomandarea europeană este ca primăriile să deservească cel puțin 4500 de persoane, iar media populației unităților administrative de gradul I în Uniunea Europeană e de peste cinci mii de persoane.

 

De ce întârzie reforma administrativă?

Ultimele șase guverne ale Moldovei au avut ca prioritate în program implementarea reformei teritorial-administrative. Reforma așa și nu a fost implementată. Nu a existat voință politică.

Reforma administrativă e una dintre restanțele majore în implementarea angajamentelor conform Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Strategia veche a expirat, iar guvernarea a adoptat în iulie 2016 alta, pentru implementarea căreia Uniunea Europeană și-a arătat disponibilitatea să acorde Moldovei un credit de 50 de milioane de euro.

„Prima consecinţă negativă este că marea majoritate a autorităţilor administraţiei locale nu furnizează servicii publice calitative, având în principal un rol reprezentativ, şi nu unul de a asigura servicii…”

Noua strategie confirmă, la capitolul probleme identificate, că: „Fragmentarea administrativ-teritorială şi întârzierea reformelor în domeniul descentralizării în Republica Moldova creează dificultăţi pentru funcţionarea adecvată a autorităţilor locale. Prima consecinţă negativă este că marea majoritate a autorităţilor administraţiei locale nu furnizează servicii publice calitative, având în principal un rol reprezentativ, şi nu unul de a asigura servicii, inclusiv comunale. Baza fiscală şi veniturile colectate pe teritoriul oraşelor ori satelor sunt insuficiente pentru a susţine aparatul administrativ care ar putea furniza servicii publice calitative.”

Între timp, noi achităm din taxele noastre primării ineficiente și guvernări care nu se țin de cuvânt.

Sursa: http://sic.md/oamenii-pleaca-primariile-ramin/

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns