Numai o transparenţă largă a achiziţiilor poate asigura utilizarea eficientă a resurselor

După cum am mai relatat, în cadrul proiectului ”Evaluarea transparenței procesului bugetar și utilizării mijloacelor publice destinate infrastructurii rutiere prin monitorizare și investigații jurnalistice”, proiect realizat de Asociaţia Presei Independente cu suportul Ambasadei Finlandei la București, ziarele CUVÂNTUL (Rezina), Observatorul de Nord (Soroca), Unghiul (Ungheni), Gazeta de Sud (Cimișlia) și Jurnal de Chişinău vor monitoriza pe parcursul unui an transparența și eficiența utilizării banilor publici pentru reabilitarea și întreținerea drumurilor locale din teritoriile respective.

Practic toate mijloacele publice destinate construcţiilor şi reparaţiilor rutiere sunt repartizate prin intermediul achiziţiilor publice, domeniu reglementat de o nouă Lege. În interviul de mai jos expertul Veaceslav Negruţă răspunde la un şir de întrebări care vizează prevederile Legii noi şi prin ce acestea se deosebesc de reglementările existente în Legea veche privind acţiziţiile publice.

– Domnule Negruţă, acum câteva luni a intrat în vigoare Legea nouă cu privire la achiziţiile publice. În situaţia când Republica Moldova avea deja o Lege pentru acest domeniu, adoptată relativ nu demult (în aprilie 2007) de ce a fost nevoie de o Lege nouă?

– Din 2007 şi până-n prezent s-au întâmplat mai multe lucruri importante. Avem o nouă Lege privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală, cu reguli noi în domeniul finanţelor publice locale, care are la bază şi principiile de descentralizare financiară. Avem şi o Lege nouă privind auditul financiar intern public.

A fost semnat acordul de asociere şi acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. O parte din angajamente ţine de conformarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în special cea care ţine de domeniul finanţelor publice. Există şi un proiect special dedicat managementului finanţelor publice în derulare la moment, implementat cu asistenţa Uniunii Europene.

Respectiv, domeniul achiziţiilor publice chiar necesita o ajustare considerabilă, pentru a prelua cele mai bune practici în domeniu, dar şi de a elimina practicile vicioase, corupţia şi interesele de grup din procedurile de contractare a achiziţiilor de bunuri, servicii şi lucrări în interes public. Primul pas, evident, este cadrul legal. Deatâta şi a apărut o nouă lege. Mult mai bine adaptată acestor deziderate.

Să nu uităm: achizițiile publice dețin o pondere importantă în bugetul public național. Valoarea contractelor de achiziții publice înregistrate de Agenția Achiziții Publice în anul 2014, a însumat 11,54 miliarde lei, ce constituie cca 10,3% din Produsul Intern. Această cotă, însă, s-a redus semnificativ în anul 2015, ajungând până la circa 6% (prin decizia Ministerului Finanțelor din iulie, 2015 au fost suspendate cheltuielile bugetare privind procurările de bunuri, servicii, construcţii şi reparații).

– Legea nouă conţine multe reglementări care nu se regăseau în cea veche?

– Sunt multe, dar eu mă voi referi doar la o parte, deoarece spaţiul de ziar este limitat.

Dacă Legea veche se aplica contractelor achiziţiilor publice a căror valoare estimativă, fără TVA, era egală sau mai mare, la bunuri şi servicii de 40 de mii de lei, iar la lucrări – de 50 de mii de lei, apoi în cea nouă sunt stabilite cote de 80 şi, respectiv, 100 de mii de lei. Acum Agenţia Achiziţii Publice (AAP) examinează şi înregistrează docu-mentaţia de atribuire depusă de autoritatea contractantă nu în 15, ci în 7 zile şi contractele de achiziţii încheiate nu în 15, ci în 10 zile de la data depunerii.

 Un lucru foarte important: în exercitarea atribuţiilor membrul grupului de lucru este absolut autonom, imparţial şi se supune numai legii. Se interzice oricare influienţă asupra lui privind îndeplinirea atribuţiilor sale.

De asemenea Legea atribuie autorităţii contractante obligaţia de a exclude din procedura de achiziţii ofertanţii care se află în proces de insolvabilitate, au datorii la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale, au fost condamnaţi, în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată, au prezentat informaţii false sau sunt incluşi în lista de interdicţii a operatorilor economici, etc.

– Legea veche prevedea drept criteriu principal de calificare şi selectare a operatorilor economici preţul cel mai mic al lucrărilor, mărfurilor sau serviciilor oferite de participanţii la licitaţie, lucru prin care deseori se motiva procurarea de produse sau servicii de calitate discutabilă. Pe de altă parte posibilitatea majorării ulterioare a costului achiziţiilor prin contracte adiţionale conducea la abuzuri în ce priveşte cheltuirea resurselor publice. În această ordine de idei s-a schimbat ceva?

– Acum Legea 131 prevede următoarele criterii de atribuire a contractului de achiziții publice: 1. oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic; sau 2. prețul cel mai scăzut.

Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în anunțul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziții publice.

 În cazul aplicării primului criteriu, oferta stabilită ca fiind câștigătoare este cea care întrunește punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi.

Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în documentația de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

– În Republica Moldova achiziţiile publice sunt un domeniu foarte afectat de corupţie, unde prin diverse scheme se fură sume solide de bani publici. Şi asta pentru că Legea veche stabilea anumite restricţii în ce priveşte transparenţa proceselor de achiziţii, iar pe de altă parte organele de resort obligate să monitorizeze respectarea Legii, de regulă, nu reacţionau la încălcările comise de participanţii la licitaţii pe domeniul publicităţii şi transparenţei proceselor. Legea nouă vine cu reglementări mai eficiente la acest capitol?

– Un element, cred, important este că autoritatea contractantă va include obligatoriu în componența grupului de lucru reprezentanți ai societății civile, în cazul în care a fost depusă o cerere scrisă în acest sens, cu 2 zile până la data-limită de depunere a ofertelor, dar aceștia nu pot constitui mai mult de o treime din componența totală a grupului.

Reprezentanții societății civile incluși în grupul de lucru au dreptul de vot consultativ sau dreptul de opinie separată, care se expune în actul deliberativ al grupului respectiv. Includerea reprezentanților societății civile în componența grupului de lucru se realizează pentru fiecare procedură de achiziție în parte. Iar autoritatea contractantă asigură evidența strictă a cererilor parvenite de la societatea civilă. Autoritatea contractantă este în drept să atragă, în caz de necesitate, în componența grupului de luc-ru, în calitate de consultanți, specialiști și experți din domeniul în care se efectuează achiziția.

– Foarte des, prin contracte de achiziţii publice, resursele din bugetul de stat, bugetele locale, diverse fonduri de investiţii de stat ajung în gestiunea unor agenţi economici privaţi. Autorităţile contractante, dar şi operatorii economici restricţionează accesul la informaţiile despre gestionarea contractelor invocând secretul comercial. Cum calificaţi asemenea cazuri?

– Nu poate fi invocat nici un fel de secret comercial când e vorba de gestionarea sau realizarea unor contracte din fonduri publice, fie din bugetul de stat, bugetele locale sau alte fonduri de provenienţă din taxe şi impozite, fie plătite de cetăţenii noştri sau cetăţeni străini. Orice “secret comercial” invocat de către autorităţile contractante poate fi uşor depăşit prin sesizarea organelor competente pentru monitorizarea utilizării banilor publici, cum ar fi Inspecţia Financiară, de exemplu. Ba mai mult, autorităţile contractante sunt obligate să pună la dispoziţie solicitantului informaţie despre cheltuirea banilor publici.

– Ce prevede Legea nouă pentru evitarea conflictelor de interese şi asigurarea unor relaţii corecte între ordonatorii de resurse publice şi executorii contractelor?

– E un aspect sensibil. Pentru că Legea cu privire la conflictele de interese, din păcate, nu include şi relaţiile de cumătrism, naş-fin, care predomină în multe situaţii de contractare pe bani publici. Dar sunt alte procedee legale pentru a descuraja aceste fenomene şi experienţe, care ulterior aduc daune bugetelor prin costuri exagerate şi calitate proastă a serviciilor, bunurilor sau lucrărilor. Trebuie să existe – şi Legea asta prevede – “lista neagră”. Respectiv, prin crearea unui registru de istorii proaste unii concurenţi cu pile ulterior pot fi descalificaţi din viitoarele licitaţii. Legea, de exemplu, declară: persoana fizică sau juridică care participă direct în procesul de verificare şi evaluare a candidaturilor/ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.

Membrul grupului de lucru are obligaţia de a semna, pe propria răspundere, o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate. În cazul în care unul dintre membrii grupului de lucru constată, până la sau după şedinţa de deschidere a ofertelor, că se află în situaţie de conflict de interese, el va solicita imediat înlocuirea sa în componenţa grupului cu o altă persoană. În cazul nerespectării prevederilor date, Agenţia Achiziții Publice este în drept să anuleze procedura de achiziţie.

– Un domeniu foarte important al achiziţiilor publice vizează construcţiile şi reparaţiile rutiere. La acest compartiment legea conţine careva modificări esenţiale speciale?

– Legea 131 nu face diferenţă între tipuri, categorii sau după alte criterii a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor trecute prin procedurile de achiziţii publice. Principliile, regulile, aspectele organizatorice, transparenţa, etc. sunt aceleaşi stabilite prin această lege.

 

  Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publica-te aparţine autorului şi nu neapărat  reflectă poziţia Ambasadei.

 

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns