Notiţe de la conferința științifică în memoria profesorului universitar Anton Moraru

La o întâlnire imaginară cu regretatul profesor universitar, doctorul hanilitat în istorie Anton Moraru am participat sâmbăta trecută în cadrul  conferinței științifice dedicate memoriei savantului născut la Pistruieni, raionul Teleneşti.

Profesorul, un intelectual curajos și om extraordinar, s-a stins din viaţă la sfârșitul lui octombrie 2015. Colegii bibliotecari și arhivari îl numeau ”Nicolae Iorga al Basarabiei” or, Anton Moraru, asemeni celebrului istoric român, studia și își scria articolele unde îl prindea timpul şi a lăsat posteriorităţii o moștenire enormă.

Conferința din acest an, ca şi cele două din anii trecuţi, s-a desfăşurat în sala Senatului Universităţii de Stat din Moldova, fiind organizată de Valeriu Capzâsu, nepotul său, doctor habilitat în economie, profesor universitar şi de unii colegi, prieteni și consăteni ai regretatului profesor. De data aceasta genericul conferinţei a fost ”Unitatea românească în opera istoricului Anton Moraru”. Au fost prezentate mai multe comunicări interesante, autorii cărora au menționat că regretatul profesor a lăsat ca moştenire zeci de cărți și sute de articole care continuă să fie recitite şi studiate de către cei interesaţi de istoria adevărată.

Prima comunicare, prezentată de Anatol Petrencu, dr. habilitat în istorie, profesor universitar, mo-deratorul conferinței, s-a numit ”Probleme de istorie a românilor în publicistica profesorului Anton Moraru”, autorul dezvăluind cea mai prodigioasă parte a activităţii savantului, care aproape săptămânal publica articole în presa națională, dar și în săptămânalul regional CUVÂNTUL. Uneori, pentru a asigura operativitatea slovei sale, ne dicta materialele la telefon. Dl Petrencu a evidențiat curajul și perseverența proprie publicisticii savantului:

”Regretatul nostru coleg a fost un publicist foarte activ și ar fi bine ca articolele dumnealui să fie adunate şi publicate în culegeri aparte. Schimbarea sa de atitudine coincide cu demararea ”perestroicăi”, care în Moldova s-a declanșat ceva mai târziu decât la Moscova. În ceea ce privește Istoria Românilor ca temă de studiu, savantul s-a axat pe problematica instituției unde lucra la momentul respectiv. Unul din articolele timpului, care nu și-a pierdut actualitatea, se numește ”Cu ignoranța nu ajungi departe”, publicat în ”Moldova suverană” din octombrie 1997. Fiind pe poziție de metodist în predarea istoriei, el oferea mai multe îndrumări la temă pedagogilor, inclusiv în ce priveşte conceptul predării istoriei în școală. În opinia savantului, cele 34 de ore de istorie pentru clasa a IV-a sunt prea puține, atunci când în Rusia pentru obiectul respectiv erau rezervate 68 de ore, iar în Romania – 51 de ore. Anton Moraru mai remarca că istoria nu ar fi bine să fie predată vinerea, sâmbăta și lunea, dar în zile mai productive (marți, miercuri și joi). În ce privește clasele a V-a – a IX-a, unde separat se studiază două cursuri de istorie – Istoria Românilor și Istoria Universală, Anton Moraru recomanda o istorie unică şi propunea să fie întrodusă în orar la început de an școlar cu predarea Istoriei Românilor, iar în a doua jumătate a anului – concomitent cu Istoria Universală. “Cred că publicistica lui Anton Moraru ar fi o temă potrivită de masterat pentru studenţii de la istorie”, a mai menționat  profesorul Petrencu.

Istoricul Ion Xenofontov a vorbit despre activitatea lui Anton Moraru în perioada sovietică, atunci când savantul a lucrat la arhiva cc al pcm, iar începând cu anul 1988, istoricul are curajul să se dezică de vechile teorii și concepte impuse de către regimul comunist, în care el inițial a crezut, și să devină unul din exponenții de frunte ai istoriei naționale:

”Dumnealui a rămas în amintirea noastră fiindcă la acel moment s-a pronunțat categoric pentru adevărul istoric, ceea ce a fost un mare act de curaj. A găsit putere să spună: gata, am mers până aici, de acum încolo nu ne lasă conștiința să mai ticluim falsuri. A fost un proces de descătușare a conștiinței naționale, unde alături de poeți și scriitori în prima linie au participat și istoricii. Or, pentru ca să-l convingi pe Zidu, atunci ministru al Învățământului, să adopte conceptul Istoriei Românilor a fost nevoie nu numai de curaj, dar și de o capacitate enormă de convingere”, a menționat Ion Xenofontov.

Au urmat și alte comunicări interesante: ”Critica moldovenismului antiromânesc în opera profesorului Anton Moraru” (profesorul Demir Dragnev, membru-corespondent al AȘM); ”Cu privire la participarea moldovenilor de peste Nistru la activitatea Sfatului Țării (1917-1918) (savantul Ion  Negrei); ”De ce R. Moldova nu are șanse de dezvoltare” (profesor universitar Valeriu Capsâzu; ”Profesorul universitar Anton Moraru, împătimit de statistici relevante” (profesorul universitar Ion Pârțachi) etc. Ion Sârbu, profesor universitar, dr. habilitat în filozofie, originar din Pistruieni, a apreciat importanța conferinței astfel:

”Când guvernanții actuali caută ”a patra cale”, de fapt calea obscurantismului și moldovenismului de peșteră, e important de a reveni la moștenirea intelectuală a regretatului nostru pământean, care în scrierile sale istorice a avertizat asupra eșecului ideilor marxism-leninismului, această dogmă care a făcut atâta rău omenirii, iar pentru românii din Basarabia a fost catastrofală. Noi, consătenii, elevii regretatului Anton Moraru, vom susține ideea publicării articolelor, studiilor sale într-un volum aparte”.

Alexandru Nicov, profesor de istorie la Gimnaziul ”Profesor Anton Moraru” din Pistruieni ne-a spus că a dorit mult să participe la această conferință:

”Am fost angajat la Gimnaziul Pistruieni când savantul nu mai era între noi și primul lucru pe care l-am făcut am citit toate cărțile sale donate bibliotecii şcolii. Anton Moraru, când venea acasă, numaidecât trecea pe la gimnaziu și aducea câte un portbagaj de cărţi, care nu stau să se prăfuiască pe rafturi. Vrem să ducem la capăt ce n-a reușit regretatul nostru savant, să creem muzeul satului şi al bisericii”, a remarcat pedagogul.

 Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns