Nihilismul nostru juridic şi plasticul care ne ameninţă viaţa

De la 1 ianuarie 2019, vânzarea celor mai rezistente sacoșe din plastic cu grosimea peretelui mai mare de 50 de microni a fost interzisă în Republica Moldova. În următorii doi ani urmează, treptat, să fie scoase din uz toate pachetele din plastic. Aşa prevede o Lege votată de precedentul Parlament în 2017. La șase luni de când a intrat în vigoare, legea adoptată să salveze mediul rămâne încă nefuncțională. În magazine şi pieţe continuă să se ofere pungi din plastic, iar prevederea care stabilea amenzile a dispărut din lege.
Întrebarea adresată respondenţilor noştri a fost: Ce credeţi Dumneavoastră despre actualitatea acestei legi şi posibilităţile excluderii din uz a pungilor şi altor obiecte din plastic?
Andrei Gârlea, managerul GŢ Gârlea Andrei P., Rezina: În Moldova cetăţenii s-au convins deja că una se scrie în legi, acte normative, şi alta se face. În majoritatea cazurilor noi avem legislaţie bună, dar care este implementată nesatisfăcător, nu numai în ecologie, în toate domeniile. Aşa e şi cu Legea tutunului, lupta cu ambrozia, folosirea pesticidelor şi utilizarea ambalajului lor, protecţia fâşiilor forestiere şi a parcurilor verzi etc. Dacă doreşte cineva din funcţionari să folosească prevederile legislaţiei, trebuie să primească acordul şefului mai mare sau celor din administraţia publică locală, în dependenţă de interesele lor. Această practică s-a fortificat ani de zile şi pentru a o demola trebuie schimbat sistemul, ca autorităţile, justiţia să pună în capul mesei interesele statului, ţării, cetăţenilor şi nu ale guvernanţilor. Despre această necesitate vorbim demult, se fac şi promisiuni, mai ales în cadrul campaniilor electorale, dar carul nu se mişcă din loc.

Valeriu Rusu, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Habitat, Rezina: Este o lege foarte necesară, care a fost adoptată cu mare întârziere. M-am referit la aceste probleme care trebuie soluționate de urgență în studiul întitulat Extinderea managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna, realizat în 2009-2010 și publicat în 2011, și în alt studiu ce ține de Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova, realizat în 2015 și publicat în 2016 de Asociaţia Obştească ADR Habitat, cu suportul financiar al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Prin dimensiunile lor tehnice, economice, sociale și ecologice deșeurile au devenit una din problemele globale ale omenirii, constituind tematica a numeroase reuniuni și convenții internaționale, precum și obiectul unor numeroase reglementări naționale și internaționale, fapt confirmat și de Conferința ONU de la Paris privind schimbările climatice, din 30 noiembrie -12 decembrie 2015.
Deșeurile au un impact negativ semnificativ asupra sănătății omului și asupra tuturor factorilor de mediu, ceea ce necesită un management integrat, începând cu colectarea selectivă de la sursă, continuând cu depunerea lor selectivă în tomberoanele respective de la platformele de colectare, transportarea lor la depozite moderne, în siguranță fără riscuri posibile cu impact negativ asupra mediului.
Plasticul care nu este gestionat controlat ajunge în mediul asupra căruia are un impact dăunător, pentru că se descompune cu urmări grave asupra solului, apei, aerului. Unele tipuri de plastic sub razele solare se descompun generând alte materiale, cancerigene, o dovadă fiind şi creşterea continuă a numărului bolnavilor oncologici.
Astăzi plasticul este unul dintre cele mai folosite materiale în economie, dar și unul din poluanții cei mai persistenți de pe pămân..Producția globală de plastic a crescut de la 2 milioane de tone metrice (Mt) în 1950 la 380 milioane Mt în 2015. Până la sfârșitul anului 2015 au fost produse 8.300 milioane tone de plastic virgin (produs din petrol), din care aproximativ două treimi au ajuns în mediu, unde au și rămas în anumite forme.
Pe 15 mai 2019, un grup de cercetători în științe de ecologie din Washington a dat publicității rezultatele unui studiu amplu al contribuției plasticului la schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră generate de la extragerea combustibililor fosili la transportul, rafinarea și producția materialelor plastice până la gestionarea acestor tipuri de deșeuri. Raportul avertizează că producerea și folosirea plasticului va duce în scurt timp la schimbări climatice ireversibile ce vor face puțin probabilă existența în continuare a vieții pe Pământ.
Carroll Muffett, președintele Centrului pentru Drept Internațional de Mediu (CIEL abreaviatura în engleză a centrului) a declarat la lansarea studiului: „Omenirea are mai puțin de 12 ani pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la jumătate și doar trei decenii pentru a le elimina aproape în întregime. Emisiile masive și rapide din producția și eliminarea plasticului subminează acest obiectiv și pun în pericol eforturile globale de a menține schimbările climatice sub 1,5 grade de încălzire Acest raport demonstrează că plasticul, la fel ca restul economiei fosile, pune și clima în pericol. Șocurile crizei climatice și criza plasticului sunt strâns legate, ceea ce ne dă și soluțiile problemei: omenirea trebuie să pună capăt imediat dependenței de combustibilii fosili și de materialele plastice fosile pe care planeta nu le mai poate suporta“.

Lora Grosu, Şoldăneşti: Plasticul şi derivatele lui sunt destul de nocive pentru mediu. Parlamentul a adoptat legea respectivă pentru a proteja mediul şi sănătatea populaţiei de aceste deşeuri periculoase. De la 1 ianuarie 2019 pungile din plastic trebuiau să dispară din comerţ, ceea ce nu s-a întâmplat. Eu consider că Legea nu funcţionează din cauză că businessul a influenţat Statul ca Legea să nu fie aplicată. Pentru că în urma aplicării acestei Legi businessul va suporta unele consecinţe negative de moment (este vorba, în primul rând, de industria de producere a plasticului şi articolelor din plastic).

Victor Cebotari, om de afaceri, Rezina: Republica Moldova are multe legi bune, dar cu părere de rău acestea de multe ori nu sunt respectate. De exemplu, legea care restricţionează fumatul în locuri publice nu mai intere-sează pe nimeni. Legea despre antreprenoriat, care obligă cetăţenii ce prestează servicii să se înregistreze în modul cuvenit, de asemenea este neglijată de multă lume. La fel şi Legea privind utilizarea pungilor din plastic. Organele de stat obligate să urmărească respectarea legilor preferă să se concentreze pe alte domenii, mai convenabile.
Magazinele şi angajaţii care propun pungi trebuie avertizaţi, apoi sancţionaţi. Sunt sigur că în timp scurt lumea se va conforma: vor apărea pungi din hârtie, sacoşe din alte materiale, care nu poluiază natura. Cumpărătorii vor veni la magazine, la piaţă cu sacoşele lor, cum era până la apariţia pungilor din plastic. Astfel, încetul cu încetul, lumea va înţelege şi noi vom scăpa de acest poluant periculos.

Violeta Popa, directoarea Gimnaziului Olişcani, Şoldăneşti: Un locuitor al Moldovei utilizează anual, în medie, aproximativ 140 de pungi din plastic. Adică, în ansamblu pe ţară, sunt utilizate aproximativ 420 de milioane de pungi, care la noi apoi sunt aruncate la gunoiști.
Este cunoscut bine faptul că plasticul din care sunt fabricate pungile se descompune în câteva sute de ani. La ardere plasticul elimină gaze foarte toxice, poluează solul, aerul și apa. Sunt doar câteva motive de ce aceste materiale periculoase ar trebui retrase de pe piață definitiv. Şi asta s-ar întâmpla dacă organele de stat n-ar ezita să intervină cu măsuri concrete , inclusiv sancționarea întreprinderilor comerciale pentru utilizarea şi comercializarea pungilor interzise.

Elena Moraru, Şoldăneşti: Aceeaşi pacoste ca şi pungile de plastic sunt şi mănuşile din supermarket-uri. Ai atins o ceapă, un morcov şi o arunci la coş. Zilnic se adună probabil câteva mii în toată ţara. Cât mă priveşte, îmbrac mănuşa doar pentru o cantitate mai mare de legume, în rest – 2-3 morcovi, o varză, 3-4 castraveţi sau roşii pot fi luate direct cu punga. Unităţile de comerţ ar trebui să încurajeze cumpărătorii să ia aceste mănuşi acasă (în unga cu legume) pentru a le refolosi la curăţenie, la spălat, grădinărit etc. Măcar atât.

Un grup de deputați PAS propun reintroducerea amenzilor pentru vânzarea sacoșelor din plastic
Recent, deputații ACUM Dumitru Alaiba, Lilian Carp, Vladimir Bolea, Dan Perciun și Veronica Roșca au înregistrat în Parlament un proiect de lege, conform căruia în Codul Contravențional ar urma să fie incluse încă două alineate, care să prevădă amenzi pentru comercializarea sacoșelor din plastic.
Potrivi agora.md, grupul recomandă ca vânzarea și/sau utilizarea pungilor mai groase de 50 de microni (cu excepția celor care se folosesc drept ambalaj) să fie pedepsită cu o amendă de la 3.000 de lei la 4.500 în cazul persoanelor fizice, iar în cazul celor juridice – cu o amendă de la 6.000 de lei la 12.000 de lei. Atunci când vine vorba de persoane fizice, autorul Dumitru Alaiba a precizat că e vorba de antreprenori care activează în bază de patentă.
În noua modificare e vorba nu doar despre pungi, ci și despre vesela din plastic. Mărimea amenzilor pentru utilizarea și vânzarea ei va fi exact aceeași ca și pentru sacoșe. De menționat că vesela biodegradabilă nu va fi supusă sancțiunilor.
Sursa citată mai concretizează că legea elaborată de PL în 2016 cuprindea un alineat cu privire la amenzile pe care riscau să le încaseze toți agenții economici care continuau să vândă sacoșele. Astfel, persoanele fizice urmau să fie amendate începând cu 5.000 de lei, iar persoanele juridice – cu 10.000 de lei.
De la prima lectură și până la lectura finală a legii, această prevedere a dispărut însă. Sancțiunile au trecut din subordinea MAI la Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Reprezentanții ANPCSP spun însă că nu au pârghiile necesare pentru a-i sancționa pe cei care încalcă legea.
Coordonator – Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns