Nicolae Costin a readus spiritul naţional în capitala Republicii Moldova

Omul politic şi unul dintre fruntaşii mişcării de emancipare naţională din Basarabia, Nicolae Costin (în centru), s-a născut pe 7 aprilie 1936, în s. Pecişte, judeţul Orhei, acum raionul Rezina. A decedat la 16 februarie 1995. A fost profesor universitar, preşedinte executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat, coautorul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.

În anul 1990 este ales președinte al Consiliului Orășenesc Chișinău și depu-tat în primul Parlament democratic (1990 – 1994) al Republicii Moldova. În cei patru ani (1990 – 1994) cât a fost primar al Capitalei, s-a manifestat drept lider al Mișcării de renaştere națională. Nicolae Costin a participat la elaborarea Legii cu privire la limba de stat şi revenirea ei la grafia latină.

Este considerat primul primar al municipiului Chișinău, care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. Din inițiativa sa și cu sprijinul său direct, circa 700 de străzi din capitala Republicii Moldova au primit nume cu caracter național (Traian, Ștefan cel Mare, Milescu-Spătaru, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, București, Calea Ieșilor etc.), provocând nemulțumirea unor organizații politice antiromânești care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chișinăului.

Nicolae Costin a contribuit la deschiderea, împreună cu ministerele de resort, a liceelor (român-englez “Mircea Eliade”, român-italian “Dante Alighieri”, român-francez “Gheorghe Asachi” și român-german “Mihail Kogălniceanu”), precum și a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca “Transilvania” și Biblioteca “Onisifor Ghibu”, la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chișinăului, la restaurarea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din inima Capitalei. Au fost instalate și dezvelite busturi ale clasicilor limbii române pe Aleea Clasicilor din Grădina publică “Ștefan cel Mare”. În perioada în care a fost primar, a susținut reînvierea tradițiilor legate de sărbătorile creștine (Paștele, Crăciunul), instaurarea tradiției sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova și Zilei Limbii Române. Tot el a fost artizanul reînființării, în spiritul tradiției naționale, a funcțiilor de prefect, pretor și primar, precum și al reintroducerii denumirilor de comună, sector, județ etc.

Nicolae Costin a avut ideea includerii satelor din împrejurimile Chișinăului în componența municipiului, pentru a echilibra componența demografică.

Sursa: Cartea de Aur a Basarabiei

şi a Republicii Moldova

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns