Neglijenţa şi indiferenţa ne vor juca festa

– Dle Leonid Paierele, în calitate de şef al Inspecției pentru Protecția Mediului Șoldănești, mai întâi vă rog să faceţi o caracteristică a teritoriului reieşind din atribuţiile şi împuternicirile Inspecţiei pe care o conduceţi.

– În raion avem 10633 ha de păduri, din care 9367 ha aparţin Fondului forestier de Stat, iar 1266 ha –  primăriilor. Mai avem 81 ha de spaţii verzi de folosinţă generală. Vegetaţia forestieră în afara fondului forestier de stat o constituie fâşiile de protecţie a câmpurilor, care  au o suprafaţă de 738 ha. Conform datelor Serviciului raional pentru reglementarea  funciară, suprafaţa spaţiilor verzi din raion, determinată în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului este de 81 ha. Ele se clasifică după funcţionalitate ca spaţii verzi de folosinţă generală, cu acces limitat, amplasate pe teritoriul primăriilor oraşului Şoldăneşti şi a localităţilor rurale. În raza de acţiune a IPM Şoldăneşti se află 12 obiective – complexe care fac parte din fondul ariilor protejate de stat.

Raionul Şoldăneşti este bogat în resurse de apă. O parte din sate sunt situate în zonele riverane ale râurilor Nistru şi Ciorna, mai există multe pâraie, 43 de lacuri de acumulare cu suprafaţa totală a apelor de peste 214 ha, 63 de izvoare şi 4873 de fântâni de mină, 53 de sonde arteziene. 14 localităţi au apeducte cu o lungime totală de circa 47 km, dar numai în 4 localităţi există reţele de canalizare.

Tot aici trebuie să menţionez că în raionul Şoldăneşti la moment sunt la evidenţă 89 de agenţi economici poluatori ai mediului, majoritarea activează în agricultură, 2 – în domeniul energetic, 4  – în transport, 8  – în industrie şi construcţii, 5 – în domeniul ocrotirii sănătăţii.

– Aş vrea să vă referiţi la situaţia concretă în fiecare dintre domeniile nominalizate, punând acentul pe problemele existente, dar şi pe nişte posibilităţi reale de soluţionare a lor dacă acestea există.

– Probleme? O sumedenie! Oamenii noştri continuă să manifeste o atitudine neglijentă, ca să nu spun altfel, faţă de mediu, inclusiv sursele de apă. Neglijenţa şi indiferenţa ne vor juca festa. Avem multe fântâni şi izvoare fără zone de protecţie amenajate în modul cuvenit, în vecinătatea imediată a unora poţi vedea grajduri pentru vite, toalete, mormane de deşeuri menajere. Astfel nu-i de mirare că în aproape 45 la sută din aceste surse apa nu corespunde cerinţelor sanitare-igienice, concentraţia de nitraţi şi nitriţi depăşeşte considerabil cotele admisibile. Din 56 de sonde arteziene se exploatează 29, altele 12 sunt conservate, iar 7 – tamponate.  În ce priveşte apeductele situaţia este mai bună, pentru că în ultimii ani multe dintre ele au fost renovate. E problematic însă faptul că în majoritatea localităţilor nu avem reţele de evacuare a reziduurilor, iar starea celor patru staţii de epurare a apelor uzate este nesatisfăcătoare.

De fapt, starea ecologică din teritoriu de la un an la altul se înrăutăţeşte. Noi, ca şi toată R.Moldova, rămânem restanţieri în ce priveşte educaţia ecologică a populaţiei, cu cel puţin  jumătate de secol. Localităţile se îneacă în gunoaie, tot mai multe terenuri agricole degradează din cauza eroziunii, poluării cu diverse deşeuri, altele sunt transformate în răsadniţe de buruieni.

Soluţii la aceste probleme desigur există. Posibilităţi reale de depăşire a acestor situaţii – mai puţine. Am în vedere, în primul rând, deficitul de resurse financiare, dar mai ales mentalitatea deteriorată a omului nostru, atitudinea neglijentă faţă de mediu şi ecologie.

– Aceste îngrijorări se referă şi la modul de gestionare şi lucrare a solului?

– Moşia raionului Şoldăneşti este de aproape 60 mii ha, dintre care 32,3 mii ha sunt terenuri arabile, plantaţiile multianuale ocupă 1673 ha, păşunile – 4144 ha. Bonitatea medie a solurilor din raion este de 74 de puncte – mai mare decât media pe țară. Dar unul din principalii factori de degradare a solului specifici raionului nostru este eroziunea.  Suprafaţa terenurilor deteriorate şi erodate a ajuns la aproape 15,5 mii ha.

Este adevărat, agricultorii întreprind măsuri de prevenire şi combatere a eroziunii cum ar fi aratul şi semănatul în curmezişul pantei, pe unele locuri chiar și în plantaţiile multianuale, ținerea amplasamentelor pe pantă la vii şi livezi,  însămânţarea terenurilor cu culturi perene etc. Însă aceste măsuri nu asigură nivelul cuvenit de protecție a solurilor și îmbunătățire a fertilității lui.

– În pofida interdicţiilor legislative, dar şi riscurilor tehnologice, am văzut în raion mai multe mirişti pe care paiele rămase după recoltarea cerealelor erau incendiate…

– Din păcate, încă nu am reuşit să dezrădăcinăm acest fenomen nociv. Toţi ştiu: în urma acestor incendii degradează calitatea solului, deseori ard şi fâşiile forestiere, se distruge arealul obişnuit al faunei. Şi totişi încalcă. În anul curent, de exemplu, au fost identificate și stopate 10 cazuri de ardere a miriștii și resturilor vegetale. În conformitate cu legislația în vigoare au fost întocmite acte şi procese verbale, vinovaţii au fost amendaţi. Măsuri similare faţă de cei care provoacă asemenea incendii au fost luate şi în anii trecuţi, dar nu toţi trag învăţămintele de rigoare.

– De starea sectorului zootehnic depinde nu numai aprovizionarea populaţiei cu produse, dar şi fertilitatea solului, productivitatea culturilor agricole. În acest domeniu care-i situaţia?

– În raion avem 4144 ha de păşuni pentru animalele din sectorul privat. Este puţin, starea păşunilor lasă mult de dorit, fapt care şi explică reducerea de la an la an a numărului animalelor, mai ales a bovinelor, care a ajuns pe întreg raionul la circa 2700 de capete. E salutabil faptul că în ultimii ani primăriile Olișcani, Răspopeni, Climăuții de Jos practică recultivarea pășunilor.

– Raionul Şoldăneşti a beneficiat, acum câţiva ani, de un proiect-pilot care prevedea colectarea, sortarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor menajere, având o finanţare solidă din partea Guvernului Germaniei. Graţie acestui proiect, localităţile din raionul Şoldăneşti şi parţial raioanele Floreşti şi Rezina urmau să devină nişte exemple de succes în acest domeniu. Au devenit?

– Operatorul regional al serviciilor de salubrizare, creat în cadrul proiectului la care vă referiţi – SA Salubritate Şoldăneşti, a fost înregistrat la începutul anului 2015. Fondatori – 22 de APL-uri de nivelul I şi Consiliul Raional Şoldăneşti. Conform proiectului au fost construite platforme pentru depozitarea deșeurilor în mai multe localităţi. Primăria Şoldăneşti a beneficiat de cea mai mare plus valoare. În sediul SA Salubritate Șoldănești au fost investiţi peste 950 000 lei. În Şoldăneşti au fost construite cele mai multe platforme, au fost amplasate cele mai multe tomberoane pentru colectarea deşeurilor, peste 150 mii de lei au fost cheltuiţi pentru amenajarea depozitului de deşeuri de la ieşirea din or. Şoldăneşti spre satul Şestaci.

Dar dacă privim treaz la aceste “realizări”, constatăm că, cheltuind banii poporului german, în realitate am format în oraş… 54 de noi gunoişti autorizate. De selectarea şi reciclarea deşeurilor nu se ocupă nimeni. SA Salubritate Şoldăneşti prestează servicii numai în 10 primării din cele 23 existente în raionul Şoldăneşti. Multă lume aşa şi nu a fost convinsă să utilizeze serviciile SA Salubritate-Şoldăneşti. O mare parte din platforme, dar şi tomberoane pentru deşeuri sunt distruse, arse, furate, iar la multe căile de acces spre ele sunt impracticabile. O problemă foarte serioasă este lipsa poligonului de stocare şi sortare a deşeurilor, fără de care nu putem vorbi de o eventuală reciclare cel puţin a unei părţi a deşeurilor.

– Vă rog să vă referiţi succint şi la activităţile instituţiei pe care o conduceţi.

– Competenţele Inspecţiei pentru Protecţia Mediului Şoldăneşti se extind asupra protecţiei aerului atmosferic, resurselor de apă, resurselor funciare şi utilizarea raţională a resurselor minerale, gestionarea deşeurilor şi protecţia florei şi faunei.

Inspecţia a contribuit efectiv la acumularea mijloacelor financiare în Fondul Ecologic de susţinere şi promovare a programelor naţionale în domeniul protecţiei mediului. O parte din aceste resurse au mers la  finanţarea acţiunilor: Un arbore pentru dăinuirea noastră; Săptămâna Mobilităţii Europene cu genericul Un aer curat pentru toţi; Campania de salubrizare şi amenajare a localităţilor; Râu curat de la sat la sat; Ora Planetei; Ziua Mondială a apelor; concursul Cea mai salubră, modernă şi amenajată localitate.

În anul 2018 şi în prima jumătate a anului 2019 au fost inspectate 247 de întreprinderi şi obiective, la care au fost întocmite 247 de acte de control, 144 procese verbale cu privire la diverse contravenţii, titularii cărora au fost sancţionaţi cu amenzi, unii impuşi să achite şi despăgubiri. În acest timp au fost efectuate 92 de razii antibraconaj, în urma cărora au fost identificaţi 7 braconieri, confiscate scule de pescuit şi 3 arme de vânătoare. În fondul forestier de stat şi cel gestionat de primării au fost eliberate 17 autorizaţii de tăieri şi 9 autorizaţii de emisii a poluanţilor în atmosferă de la sursele fixe de poluare.

Inspectorii au organizat şi au participat la seminare, întruniri pe teme ecologice, au fost prezenţi la orele ecologice în gimnazii, licee şi colective de muncă. Dar, cu părere de rău, trebuie să constatăm că în raion avem încă puţini cetăţeni, agenţi economici, APL care și-ar îndeplini cu onoare obligaţiunile directe faţă de mediul în care trăiesc.

Câţiva specialişti din domeniul mediului, oricât ar bate în tobe, nu vor fi în stare să aducă raiul nici în R.Moldova, nici în raionul Şoldăneşti, meleaguri schilodite decenii la rând de indiferenţa şi lăcomia umană. Avem nevoie de o gândire ecologistă generală şi un nivel de viaţă echilibrat, care să nu distrugă ecosistemele care ne asigură viaţa, dar să contribuie permanent la perpetuarea durabilă a lor.

Pentru conformitate,

Tudor Iaşcenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns