Milioane din Fondul ecologic pentru proiecte de apeduct care zac pe linie moartă

Zeci de primării din țară au rămas numai cu visul la sisteme moderne de canalizare și aprovizionare cu apă, după ce au câștigat proiecte din Fondul Ecologic Național (FEN). Pentru că finanțarea se face cu țârâita, investindu-se în paralel în sute de proiecte de acest fel, unele localități așteaptă ani în șir să fie conectate la rețele. Astfel, în timp ce statul alocă anual sume de ordinul milioanelor, majoritatea oamenilor din țara noastră încă nu au acces la apă potabilă de calitate și la sisteme de canalizare.

Canalizare nefuncțională și zeci de mii de lei aruncate pentru evacuarea apelor menajere

Semnul de la intrarea în localitate. Foto: CIJM

La Sociteni, un sat cu peste 2.000 de locuitori, aflat în imediata apropiere de Capitală, se implementează în paralel tocmai trei proiecte ce țin de asigurarea cu apă potabilă și conectarea la canalizare, toate finanțate din Fondul Ecologic Național.

Unul vizează construcția stației de epurare, cel de-al doilea, a sistemului de canalizare, în timp ce al treilea, unde semnatar al contractului este Consiliul Raional Ialoveni, presupune construcția unui apeduct modern. Chiar dacă de-a lungul anilor aici s-au investit câteva milioane de lei, niciunul dintre proiecte nu a fost finalizat și nimeni nu știe când vor fi acestea funcționale.

Sătenii iau apă dintr-o fântână arteziană, care, pe timp de vară, nu poate aproviziona întreaga localitate. Deșeurile sunt adunate în niște adâncituri săpate în curțile oamenilor, iar pentru evacuare, fiecare familie trebuie să achite lunar de la 300 de lei. Deși conform contractului, localitatea ar fi trebuit să aibă demult un apeduct și rețea de canalizare, nici primarul și nici oamenii din sat nu au siguranța că acestea vor fi date în exploatare în viitorul apropiat.

Banii pe jucării și cărți se duc la groapa de gunoi

Grădinița din Sociteni împarte aceeași clădire cu primăria, oficiul medicilor de familie și sectorul de poliție din localitate. Instituția este frecventată de circa 70 de copii. Și dacă apa o iau din fântâna arteziană care aprovizionează întregul sat, canalizarea e o problemă gravă, cu care se confruntă zi de zi. Directoarea grădiniței, Lilia Cupeț, spune că lipsa conexiunii la canalizare afectează serios bugetul instituției, iar cheltuielile depășesc suma de cinci mii de lei lunar. „Chemăm mașina de evacuare a deșeurilor de două-patru ori pe săptămână, în funcție de numărul de copii care frecventează grădinița. Asta costă bani, pe care în alte condiții i-am putea cheltui pentru materiale didactice, pentru mobilier, jucării sau alte lucruri de care are nevoie o instituție preșcolară. Eu cred că nu e corect să aruncăm banii pe deșeuri, dar, până la urmă, trebuie să creăm niște condiții. Nu putem ieși cu căldarea să ducem resturile. Nu e ecologic, dar nu avem ce face, ne mulțumim cu ce avem”, spune Lilia Cupeț.

Primăria, grădinița, oficiul medicilor de familie și sectorul de poliție din Sociteni împart aceeași clădire. Foto: CIJM

Cu aceleași probleme se confruntă toate cele 700 de gospodării din sat, care trebuie să achite lunar de la 300 la 600 de lei pentru evacuarea deșeurilor. Cel mai greu le vine pensionarilor și familiilor cu venituri modeste.

Sistemul de canalizare din localitate urma să fie dat în exploatare în urmă cu patru ani. Lucrările se fac în baza unui contract cu firma Aero efect. Victor Goloman, primarul de la Sociteni, spune că a fost creată o comisie, antreprenorului i-au fost indicate unele neajunsuri, iar de atunci lucrurile nu s-au mai mișcat din loc. „Contractul cu ei a fost semnat încă în anul 2012, durata acestuia fiind de doi ani. Suma contractului se ridică la 5,6 milioane de lei, dintre care din Fondul Ecologic au fost alocate în jur de cinci milioane deja”, a precizat edilul. Acesta crede că firma tărăgănează finisarea lucrărilor din motiv că nu are garanția că își va putea recupera diferența de bani care i se cuvine – circa 600 mii de lei.

Și stația de epurare e pe linie moartă

Contractul pentru construcția rețelelor de canalizare și a stației de epurare a fost semnat pe data de 27 decembrie 2016, între primăria Sociteni și SRL Regal-Rent. Valoarea lucrărilor de construcție se ridică la aproape zece milioane de lei. Deși până la expirarea contractului a mai rămas doar jumătate de an, mare parte din lucrări încă nu au fost executate,  până acum fiind valorificate doar două milioane de lei. Din acești bani a fost construită încăperea stației de epurare, bazinele de acumulare, patru fântâni și 600 de metri de rețele. Urmează să fie instalat utilajul stației de epurare, pentru care este rezervată cea mai mare parte din banii prevăzuți în proiect. „De la firmă am fost anunțați că utilajul a fost deja procurat și se află la depozit, dar că nu va fi instalat până nu vor fi achitați banii. Firma nu vrea să riște, pentru că nu i se oferă nicio garanție de finisare”,  spune primarul de la Sociteni.

Proiect cu barbă lungă la Saharna Nouă, Rezina

La fel ca și la Sociteni, de patru ani durează epopeea construcției sistemului de apeduct și canalizare în satul Saharna Nouă, raionul Rezina, acolo unde anumite lucrări încă nu au fost finalizate chiar dacă termenul-limită a fost depășit demult. Concursul pentru construcția apeductului și sistemului de canalizare din această localitate a fost organizat pe data de 11 iunie 2014, câștigătoare fiind desemnată compania Litarcom. Firma s-a angajat să valorifice 3.820.670 de lei în 11 luni, urmând să instaleze 8,9 km de apeduct, 765 de metri de reţele de canalizare, un castel de apă cu capacitatea de 50 de metri cubi, o staţie de epurare și să foreze o sondă arteziană. La 27 noiembrie 2015, invocându-se necesitatea efectuării unor lucrări suplimentare, suma contractului de achiziție s-a mărit cu 1.143.384 de lei, fiind stabilit un termen incert pentru finalizarea contractului – până la terminarea lucrărilor. Până la sfârşitul anului 2015 firma a reușit să execute doar circa 25 la sută din lucrările prevăzute în contract.

Apa a ajuns la Saharna Nouă abia peste doi ani, în 2017. Contactată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Maria Macrii, primarul localității, ne-a declarat că Litarcom SRL nu a executat nici până în prezent toate lucrările pe care s-a angajat să le facă. „Stația de epurare abia urmează să fie instalată. A rămas și sistemul de canalizare să fie construit, e conectat doar de la școală”, a precizat ea. Primarul ne-a spus că în prezent are loc conectarea gospodăriilor la apeduct. În ultimele două luni ale anului curent au fost conectate 100 de gospodării, adică fiecare a treia din localitate. „Oferta e de circa 170 de gospodării, că am făcut un sondaj. În sat sunt peste trei sute de gospodării, dar multe case sunt pustii. Lumea acum este mulțumită, are apă, consumă, urmează să stabilim prețul la Consiliu”, ne-a declarat șefa primăriei din Saharna Nouă.

Potrivit ei, lucrările nu au fost executate la termen din vina antreprenorului, dar și din cauza faptului că banii din Fondul ecologic nu au fost alocați la timp. „S-a tergiversat procesul și din vina antreprenorului, dar și pentru că Ministerul nu alocă la timp banii. Acum avem datorii față de agentul economic de 541 de mii de lei”, ne-a declarat Maria Macrii. Primarul mai susține că fezabilitatea conectării sistemului de canalizare e sub semnul întrebării. „Încă ne mai gândim. Din spusele unor primari din vecinătate, oamenii nu prea se conectează la sistemul de canalizare. Iată la Horodiște (localitate din raionul Rezina n.r.) au îngropat trei milioane în pământ pentru sistemul de canalizare și niciun cetățean nu se conectează. Nu are lumea bani, iar asta se face contra cost”, a precizat edilul.

Probleme și la Rediul Mare, Dondușeni

Foto simbol: CIJM

Nici localnicii din Rediul Mare, Dondușeni, nu au avut apă potabilă la data prevăzută de contractul încheiat cu firma Devastcom SRL, selectată în urma unui concurs de achiziții publice. Contractul  în valoare de 4,6 mln lei, pentru lucrările de aprovizionare cu apă potabilă, a fost încheiat încă în aprilie 2014. Doi ani mai târziu a fost semnat un acord adițional de majorare, în valoare de 357 de mii de lei. Deși lucrările au început încă acum patru ani, proiectul a fost finalizat abia anul trecut, iar Fondul Ecologic Național are și până în prezent datorii în mărime de 25 de mii de lei față de agentul economic.  „Proiectul a fost prelungit legal, iar lucrările au fost terminate în 2017. Acum suntem în proces de a primi autorizație de la Agenția Apele Moldovei pentru folosirea apei, cerință înaintată de Inspecția Ecologică. Noi am depus documentele în luna martie, dar autorizație încă nu am primit”, ne-a spus Ludmila Harabari, primarul satului Rediul Mare.

La fel ca la Saharna Nouă, și la Rediul Mare până în prezent mai puțin de jumătate din gospodăriile din localitate au fost conectate la apeduct. „Până acum sunt conectate 183 de gospodării și 10 agenți economici. Procentul de gospodării conectate este foarte mic. Avem 470 de case, 380 de locuințe în care trăiesc oameni, ceilalți sunt plecați, reiese că mai puțin de jumătate din gospodării s-au conectat”, a precizat Ludmila Harabari.

Primarul consideră că problema principală în numărul mic de gospodării conectate la apeduct sunt costurile pe care trebuie să le suporte cei care vor să aibă apă la robinet. „Lumea s-a conectat foarte puțin din cauză că pentru un om de la țară e costisitor. 1.000 de lei e contribuția la construcția apeductului și apoi pentru conectare, acolo tot e cheltuială. Satul este bătrân, tineretul a plecat, situația economică  e mai gravă decât alte piedici de ordin legal. Asta mă întristează. Statul a investit sume enorme, aproape cinci milioane, iar acum de apă se folosesc 183 de gospodării. Imaginați-vă, practic nimic. La noi aprope fiecare gospodar are fântână în ogradă. A fost anul trecut o perioadă când apa a scăzut și lumea s-a mobilizat și s-a mai conectat. Acum au apă în fântâni și de anul trecut până în prezent practic doar vreo trei persoane s-au adresat”, ni s-a plâns Ludmila Harabari.

Foto simbol: CIJM

Miros de canalizare și lipsă de igienă

Au existat probleme și în satul Gura Camencii, Florești, unde au fost investiți bani din Fondul Ecologic pentru construcția unui sistem de canalizare pentru școală și două case cu cinci niveluri unde trăiesc peste 90 de familii. Deoarece conectarea blocului a întârziat, deșeurile din sistemul de canalizare al blocului se adunau în subsolul blocului, iar problema cu stația de epurare încă mai există. Contactată de reporterii CIJM, Valentina Perebecauțan, directorul școlii din Gura Camencii, ne-a relatat că instituția s-a conectat la sistemul de canalizare în 2014-2015. „Am avut niște lucrări de reparație cu FISM-ul și în 2015 ne-am conectat și la sistemul de canalizare. Acum funcționează. La stația de epurare mai trebuie efectuate niște lucrări. Noi am discutat chiar la Consiliul Local că trebuie să alocăm niște mijloace. Trebuie acolo ceva de făcut. Dar de funcționat, funcționează”, ne-a spus directoarea.

Foto: captură tender.gov.md

Vadim Țugui, primarul din Gura Camencii, ne-a confirmat că sistemul de canalizare lucrează, dar că probleme există și acum, din cauza unor lucrări de proastă calitate. „Nu e chiar făcut cu cap sistemul ăsta de canalizare, dar cel puțin merge. Țeava e de o calitate mai proastă, se bate deseori. Nu știu ce era prevăzut în contract. După tehnologie așa fel de țevi în canalizare nu trebuiau să fie. Numai pe jumătate sunt mulțumit de acest proiect”, ne-a spus Țugui.

Plăți în avans pentru lucrări inexistente la Hrușova, Criuleni

În timp ce unii primari se plâng că nu pot efectua lucrările pe motiv că banii din FEN întârzie, alții fac și plăți în avans, pentru lucrări care nu au fost executate. Un raport al Curții de Conturi arată că primăria Hrușova, din raionul Criuleni a achitat în avans 108,5 mii de lei pentru lucrări care, de facto, nu s-au făcut. Solicitată de reporterii CIJM, primarul localității, Parascovia Cotovici, a refuzat să ne prezinte detalii pe acest caz, menționând că supraplata va fi reținută la următoarea achitare a lucrărilor executate. Auditorii curții au mai stabilit că, deși, conform proceselor verbale, firma contractoare ar fi instalat o scară, pentru care s-au plătit 33,8 mii lei, în realitate lucrările nu au mai fost realizate. „Construcția apeductului acum s-a terminat, dar acesta nu e dat în exploatare. Mai sunt niște lucrări care trebuie executate, dar cred că în curând vom crea comisia care va lua în primire lucrările care s-au făcut. Cât despre ceea ce au scris auditorii Curții de Conturi, este vorba despre o sumă care va fi oprită de la contractori, acum, când se vor da în exploatare lucrările. E făcut proces-verbal deja, acele lucrări deja au fost făcute, acolo au fost încurcate niște devize de cheltuieli. Lucrările la sistemul de canalizare încă nu au fost demarate, pentru că banii sunt transferați pe etape din Fondul Ecologic”, a mai precizat primarul comunei Hrușova.

Proiectele de apă și canalizare – pe locuri de frunte în topul finanțării din FEN

Într-un raport de pe site-ul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului se arată că proiectele ce țin de aprovizionarea cu apă, canalizare și sisteme de epurare au avut prioritate la finanțarea din partea FEN.

În perioada anilor 2010-2014, pentru sistemele de apeduct, canalizare şi epurare a fost alocat peste un miliard de lei, fiind finanțate 720 de proiecte. În 2015, în același scop au fost alocate peste 357 de milioane de lei pentru 267 de proiecte de acest fel. Un an mai târziu au fost aprobate 248 de proiecte care prevedeau construcția sistemelor de apeduct, canalizare, stații de epurare, în sumă totală de peste 364 de milioane. Astfel, timp de șase ani – din 2010 până în 2016 – numărul proiectelor de apeduct și canalizare a depășit cu mult cifra de 1.000, apropiindu-se de cifra localităților care există în țara noastră.

În același timp, modalitatea de finanțare a proiectelor din Fondul Ecologic a fost de mai multe ori ținta unor critici. „Pentru unul şi acelaşi obiect Consilul de Administrare al FEN aprobă finanţarea în mai multe etape, fiecare etapă fiind înregistrată ca proiect aparte şi, respectiv, fiind necesară respectarea aceloraşi proceduri de aprobare ca şi la depunerea unui nou proiect. Ca urmare, acest fapt nu oferă o imagine fidelă a derulării proiectului, determină riscul nefinalizării lui din cauza insuficienţei resurselor financiare. De asemenea, existenţa acestei proceduri tergiversează implementarea proiectelor, cauzează ineficienţa utilizării mijloacelor publice şi, respectiv, nerealizarea scopului proiectelor – protecţia mediului”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

În document se mai arată că, potrivit explicațiilor prezentate de ministerul de resort, Consiliul de Administrare al Fondului Ecologic Național aprobă finanţarea pe etape a proiectelor deoarece aceasta permite implementarea în paralel a unui număr mai mare de proiecte şi doar în limita resurselor financiare disponibile, iar motivul nefinanțării integrale a unui număr mai mic de proiecte este că procedurile de organizare a licitaţiilor, de înregistrare a contractelor de achiziţii publice și de executare a lucrărilor necesită o perioadă îndelungată.

Ilegalitățile comise la implementarea proiectelor finanțate din FEN, sub lupa procurorilor anticorupție și ofițerilor CNA

Foto simbol: CIJM

În ultimii patru ani ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Anticorupție au investigat mai multe persoane cu funcții de răspundere publică, dar și antreprenori care au comis ilegalități în gestionarea banilor din Fondul Ecologic Național. „În perioada anilor 2014-2018, în gestiunea organului de urmărire penală al CNA s-au aflat opt cauze penale care au fost pornite pe faptul delapidării, abuzului de serviciu și depășirii atribuțiilor de serviciu, comise de persoane publice și care gestionează activitatea întreprinderilor private, la gestionarea banilor din Fondul Ecologic Național. Localitățile vizate în respectivele dosare sunt din raioanele Basarabeasca, Hâncești și Ialoveni”, se arată într-un răspuns oficial remis în adresa CIJM, semnat de reprezentanții CNA.

Și Procuratura Anticorupție are în gestiune cauze penale care vizează ilegalități în gestionarea banilor din FEN. Recent a fost trimis în judecată un dosar în privința a cinci antreprenori, învinuiți de corupere activă și abuz de serviciu, cu cauzarea daunelor în proporţii considerabile, soldate cu urmări grave. Procurorii au constatat că din FEN erau finanţate proiecte ale administraţiei publice locale pentru conectarea apeductelor în diferite localități din raionul Strășeni. Drept urmare, primăriile beneficiare de finanţare au organizat licitaţii publice pentru efectuarea lucrărilor sau procurarea obiectelor. „Instigatorul, proprietar al mai multor societăți comerciale, gestionate de rudele și prietenii acestuia, i-a determinat pe ultimii să participe la licitațiile organizate de primăriile beneficiare ale lucrărilor de apeduct, asigurând astfel numărul necesar de participanți pentru validarea desfășurării licitației. În continuare, prin înțelegere prealabilă cu primarii localităților beneficiare, agentul economic câștiga licitația, deși conform legislației se desemnează câștigătoare oferta cu cel mai mic preț”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

După desfășurarea mai multor licitații cu încălcări, anulate de către Agenția de Achiziții Publice, antreprenorul, prin intermediul unei firme gestionate de soția sa, a fost desemnat câștigător și a semnat un contract de antrepriză pentru efectuarea lucrărilor de canalizare într-o comună din Strășeni, la un preț de aproape 18 milioane de lei, deși oferta cea mai mică plasată de o altă societate comercială constituia puțin peste 11,3 milioane de lei.

„Este vorba despre un dosar mai complex, din care s-a dejuns cauza în privința celor cinci agenți economici pentru că ei au recunoscut vina și au solicitat să meargă în procedură specială. În dosar mai sunt vizați și primarii, și alte persoane care au facilitat trucarea licitațiilor respective”, ne-a spus Anastasia Mihălceanu, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție.

Fondul Ecologic Naţional a fost creat printr-o Hotarâre de Guvern, în anul 1998. De granturi pot beneficia organele administraţiei publice locale, instituţiile, întreprinderile, organizaţiile societăţii civile din Moldova.

Expert: „Fondul Ecologic Național este încă un exemplu de utilizare ineficientă și netransparentă a banilor publici”

Diana Ranga, expert la IDIS Viitorul, spune că prin trucarea achizițiilor publice desfășurate de către autoritățile publice din resursele FEN se comit delapidări de zeci de milioane de lei din bugetul public. „Sunt mai multe cauze care stau la baza acestor probleme, printre care: deficiențe de planificare a resurselor financiare; lipsa unui mecanism clar de prioritizare a proiectelor; criteriile neclare de aprobare și finanțare a proiectelor investiționale depuse, precum și mecanisme de raportare defectuoase care nu prevăd măsuri punitive în caz de utilizare neconformă a resurselor financiare alocate. În consecință, avem multe proiecte finanțate din Fondul Ecologic, dar în realitate acestea figureaza doar „pe hârtie” și bani publici utilizați ineficient prin achiziții trucate și înțelegeri ilegale între autorități și contractanți. În final, au de suferit cetățenii și calitatea serviciilor publice. Ca și recomandare, este necesar de revizuit Regulamentul privind administrarea Fondului Ecologic, cu includerea unor prevederi clare de alocare a resurselor financiare, mecanisme eficiente și transparente de raportare și măsuri punitive pentru încălcarea regulilor”, a comentat Diana Ranga.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană.
anticoruptie.md

Distribuie

Lasă un răspuns