Mihai Ioncu: În domeniul colectării şi gestionării deşeurilor activăm ca în fabula Racul, broasca şi o ştiucă

CUVÂNTUL în dialog cu directorul SA Salubritate Şoldăneşti, Mihai Ioncu, pe marginea uneia dintre cele mai actuale probleme ale teritoriului – colectarea şi gestionarea deşeurilor.

– Dle Ioncu, SA Salubritate Şoldăneşti este produsul unui proiect-pilot cu adevărat revoluţionar pentru R. Moldova, finanţat de Guvernul Germaniei. Care au fost scopurile şi obiectivele acestui proiect şi la ce s-a ajuns în final?

– Proiectul-pilot Îmbunătățirea sistemului de management a deșeurilor solide în raioa-nele Șoldănești, Rezina și Florești a fost implementat cu suportul financiar al GIZ, de către Primăria Șoldănești ca beneficiară principală, acim cinci ani. Scopul acestui proiect a fost crearea unui serviciu regional de management al deșeurilor solide, dar şi a infrastructurii necesare pentru acest serviciu. Astfel, s-a reușit construcția platformelor de colectare a deșeurilor din toate localitățile partenere, achiziționarea şi repartizarea în localităţi a recipientelor de colectare a deșeurilor (pube și containere). La fel a fost asigurată baza materială necesară: autospeciale, tractoare, remorci, încărcător frontal, buldozer, tocător pentru deșeurile vegetale, utilaj pentru compost, utilaj de balotat pentru deșeurile reciclabile, utilaj semimobil pentru sortarea deșeurilor, a fost reparat sediul întreprinderii municipale unde astăzi se află și SA Salubritate Șoldănești, au fost amenajate 3 platforme pentru depozitarea temporară a deșeurilor până la construcția Centrului intercomunitar de management a deșeurilor solide (CIMDS).

Totodată, în calitate de operator intercomunitar, 22 de primării şi Consiliul Raional Șoldănești au fondat SA Salubritate Șoldănești. Apropo, fondarea societăţii pe acţiuni a fost una din condițiile partenerilor de dezvoltare, ca în acest mod, alături de Primăria Şoldăneşti, în gestionarea societăţii să participe şi ceilalți fondatori.

– Câte localităţi din cele preconizate iniţial fac parte din SA Salubritate Şoldăneşti şi care este spectrul serviciilor prestate cetăţenilor?

– Inițial, la rolul de fondatori ai Societății erau preconizate 23 de primării din raionul Șoldănești și 4 din raionul Rezina. La înregistrare au participat 21 de APL din raionul Șoldănești și una – Primăria Lipceni, din raionul Rezina. Societatea a fost creată cu scopul ca să presteze servicii de salubrizare (colectare și evacuare a deșeurilor) în toate primăriile. Dar la moment se prestează aceste servicii doar în zece primării din raionul Șoldănești.

– După cum aţi menţionat, iniţial se prevedea că proiectul se va extinde şi asupra localităţilor din raioanele Rezina şi Floreşti. Dar până la urmă şi cea mai mare parte din localităţile raionului Şoldăneşti au rămas în afara acestor servicii. De ce?

– În zona Cotiujenii Mari există un alt serviciu de salubrizare, creat cu suportul altui proiect, finanțat de către ADR Centru, care cuprinde primăriile Cotiujenii Mari, Rogojeni, Pohoarna și Dobrușa și care trebuia să se coaguleze cu serviciul nostru la nivel de management, însă cu infrastucturi separate. Asta însă nu s-a întâmplat încă. În restul primăriilor lucrurile așa şi au rămas neschimbate. În raionul Florești proiectul dat s-a extins prin crearea unui serviciu de evacuare a deșeurilor separat de serviciul nostru, localităţile fiind dotate cu recipiente de colectare a deșeurilor, utilaje și alte mijloace tehnice. Ceea ce ține de raionul Rezina, administraţiile publice locale, din căte cunosc, au renunţat nu ştiu din care motive să participe în acest proiect.

– Colectarea separată a deşeurilor şi procesarea lor: vă reuşeşte acest lucru şi dacă nu, de ce?

– În activitatea noastră colectarea selectivă a fost și este în continuare o prioritate, dar deocamdată reuşim să selectăm cantități mici. În ultimul an, am reușit să selectăm și să comercializăm circa 16000 kg de carton, 2970 kg de plastic (PET) și 1680 kg de peliculă. Rata de colectare, chiar de este modestă, se datorează în mare parte insistenței noastre. Este un principiu pe care ni l-am propus și în privinţa căruia nu facem cedări.

La moment, conform planurilor noastre, trebuia să atingem o rată de colec-tare a deșeurilor mult mai mare, dar faptul că nu am reuşit ţine de lipsa de voinţă și sprijin din partea APL, inclusiv a Primăriei Șoldănești, localitatea cu cea mai mare pondere în volumul deșeurilor produse și colectate, cât și a instituțiilor de control cum ar fi IPM Șoldănești.

Legislația prevede clar: colectarea deșeurilor se face separat. Pentru respectarea acestui principiu există organul de control și supraveghere, care, în opinia noastră, are o implicare deocamdată foarte pasivă. Totodată acest lucru trebuie să fie asigurat de către administraţiile publice locale care, cu părere de rău, preferă calitatea unui spectator pasiv în acest proces în loc să fie un actor activ.

SA Salubritate Şoldăneşti dispune de un utilaj semimobil pentru sortarea deșeurilor care costă aproape 2 milioane de lei. Acest utilaj, din 2013, când a fost achiziționat, nu a lucrat nici o zi, el se uzează de la ploaie, vânt, ninsori și soare și nu din cauza exploatării. Utilajul respectiv urma să fie instalat la Centrul intercomunitar de management al deșeurilor solide, care nu există. Ne-am adresat către Primăria Șoldănești să încercăm să identificăm un spațiu în teritoriu și să punem acest utilaj în funcțiune, însă fără nici un rezultat.

– Ce tipuri de deşeuri colectează şi ce tipuri nu colectează SA Salubritate Şoldăneşti?

– Conform normelor regulatorii, operatorul este obligat să evacueze deșeurile care sunt depozitate în recipientele de colectare de la platforme și punctele suplimentare. În aceste recipiente locuitorii trebuie să pună deşeurile deja sortate pe categoriile specificate nemijlocit pe recipient. Am în vedere deșeurile reciclabile cum ar fi plasticul, pelicula, hârtia, sticla, tetrapak-ul și deșeurile reziduale. Cu părere de rău, acest proces nu este respectat, de cele mai multe ori în recipiente sunt depozitate de-avalma toate deşeurile, inclusiv materiale de construcție, deșeuri vege-tale și animale, interzise pentru a fi depozitate în recipientele noastre. O altă problemă este că de multe ori deșeurile sunt aruncate jos lângă platforme.

– Cine, cum şi cât achită pentru serviciile de salubritate? Cât de rentabilă este afacerea? Cum, în opinia Dvs., ar trebui şi ar putea fi sporite veniturile?

– SA Salubritate Șoldănești este un agent economic care activează în bază de autogestiune, fără alocări sau susțineri bugetare. Societatea își asigură activitatea doar în baza veniturilor de la serviciile pe care le prestează.

Dacă e să vorbim de veniturile din serviciile de salubrizare sau de la evacuarea deșeurilor, vreau să vă spun că ele sunt destul de modeste în comparație cu cheltuielile pentru aceste servicii. Factorii care influențează direct veniturile sunt: tarifele pentru aceste servicii, care nu sunt ajustate ca să acopere pe deplin cheltuielile, nu toate pesoanele fizice și cele juridice sunt conectate la serviciul dat, dar evident că se folosesc și produc deșeuri; potențialul întreprinderii nu este atins și activăm la un randament mult mai scăzut din cauză că unele primării care sunt parte a acestei societăți rămân încă în afara ei.

Întreprinderea dispune de un potențial tehnic enorm pentru a mări volumul veniturilor, ne-am axat în activitatea societății pe prestarea și altor servicii cu utilajele pe care le avem în dotare, dar este păcat ca aceste venituri să le aducem din alte raioane ale republicii și să nu muncim la noi acasă. În anii 2017 și 2018 întreprinderea a înregistrat profit, care s-a datorat faptului că am pus la lucru toată tehnica pe care o avem în dotare, reuşind o creștere a veniturilor în proporție de circa 40 % din totalul veniturilor acumulate de întreprindere. Spre exemplu, societatea noastră dispune de un tocător pentru deșeurile vegetale, acest utilaj ne permite să obţinem un venit suplimentar pentru întreprindere. Însă prestăm aceste servicii nu acasă, unde deșeurile vegetale sunt aruncate pe unde doriți, ci prin nordul și sudul republicii pentru agenții economici care gestionează livezi și acumulează foarte multe deșeuri vegetale sau pentru agenții economici care prelucrează deșeurile vegetale și produc biocombustibil solid.

Dispunem şi de alte echipamente, cum ar fi utilaj pentru compost, utilaje pentru amenajarea teritoriului și prestarea serviciilor de terasament. În localitățile noastre se alocă surse financiare solide în aceste scopuri, dar acestea de multe ori sunt absorbite de unii agenţi economici din alte raioane.

O altă sursă de venituri, care ar putea să ajungă la întreprindere, ar fi banii pentru lucrările publice, alocările bugetare pentru amenajarea teritoriului, care în ultimii ani ajung la ÎM Regia Apă Șoldănești, chiar dacă ea nu dispune de echipamentul şi posibilităţile respective.

– Din câte ştiu, conform proiectului, deşeurile colec-tate de întreprinderea Dvs. urmau să fie reciclate la o fabrică din teritoriul raionului. Dar care sunt realităţile?

– Întradevăr, conform proiectului, urma să implementăm și a doua etapă prin construcția Centrului intercomunitar de management a deșeurilor solide (CIMDS) în satul Parcani. Acolo trebuia să avem stație de sortare, stație de compost și poligon de depo-zitare moderne. Însă din cauza diferitor factori, inclusiv administrativi, această etapă a fost stopată. Dacă vorbim de factorii administrativi, atunci putem menționa că totul s-a oprit atunci când Ministerul Mediului urma să elibereze avizul de mediu și nu a făcut-o, iar Primăria Șoldănești, ca beneficiară principală în acest proiect, urma să fie administrată de o persoană care, cel puțin în cadrul dezbaterilor publice la acest subiect, a făcut parte din grupul persoanelor care erau împotriva implementării proiectului cât și a construcției CIMDS. Iată în acest fel raionul a pierdut o investiție de peste 70 mil. de lei, cât și posibilitatea de a trece la un alt nivel tehnologic în ceea ce priveşte managementul deșeurilor solide.

– În opinia Dvs., localităţile care utilizează serviciile SA Salubritate Şoldăneşti au devenit mai curate din punct de vedere sanitar şi ecologic decât cele care au ratat şansa?

– Producerea deșeurilor de către persoanele fizice și juridice este un proces care nu are finalitate, este evident că atunci când acesta este controlat sau gestionat cu pricepere putem vorbi de rezultate pozitive. Odată cu lansarea serviciului de salubrizare în localități am obținut mai multe beneficii. În primul rând, am creat infrastructura necesară: tomberoane, containere și platforme de colectare. Ulterior am obținut dotarea cu tehnică și echipamente, în localitățile din raionul nostru au fost elaborate strategii de dezvoltare la capitolul MDS, consultări publice cu cetățenii din localitățile date, a fost desfăşurată o campanie de informare și sensibilizare a populaţiei, aprobate acte normative locale, regulamente. Iar cel mai important este că am început să deprindem populația că este necesar să se implice în salubrizarea teritoriului colectând separat, achitând acest serviciu, să cultivăm în comunităţi răspunderea socială faţă de mediul în care trăim şi activăm.

Un alt factor important este că în localitățile respective au dispărut gunoiștile stihiinice.

Luând în calcul toate acestea, putem spune că localitățile conectate la serviciul nostru au devenit mai curate din punct de vedere sanitar și ecologic.

– Recent Parlamentul a completat Legea deşeurilor cu articolul 17 care prevede posibilitatea incinerării şi coincinerării unor ca-tegorii de deşeuri. Cum apreciaţi această modificare? În condiţiile SA Salubritate Şoldăneşti cam ce cantitate de deşeuri ar trebui incinerată sau coincinerată?

– sste o chestiune legată de politica statului, aici există argumente atât pro, cât și contra. Din punctul meu de vedere, în raionul Șoldănești, nu cred că avem nevoie de incinerarea deșeurilor. Noi trebuie să ne axăm pe un management corect, să colectăm selectiv, să sortăm deșeurile pe categorii, să compostăm deșeurile vegetale și numai după asta o să ne dăm seama dacă o să avem ce incinera. Problema incinerării este actuală pentru localitățile mari, unde volumul de deșeuri este foarte mare şi acestea diferă foarte mult după conţinut.

– Nominalizaţi alte probleme şi sarcini actuale în domeniul gestionării deşeurilor, cine şi cum, în opinia Dvs., ar trebui şi ar putea să se ocupe de soluţionarea lor.

– Problema deșeurilor și gestionarea acestora este ceva complex, totodată și subiecții care trebuie să se implice în soluţionarea ei sunt foarte diverși, începând cu persoanele fizice și juridice, APL-urile, instituțiile statului împuternicite cu misiunea de supraveghere și control etc.

Totodată nu vreau ca noi, în calitate de operator, să creem impresia că nu ne asumăm toată răspunderea pentru acest proces, însă vrem să fim înțeleși corect. Operatorul are responsabilitatea să gestioneze serviciul de salubrizare conform normelor de mediu. Noi nu avem instrumente de control și nu dispunem de mecanisme administrative pentru a influența cumva ceilalți subiecți, pentru asta este foarte necesar să activăm în unison cu ceilalți subiecți. Cu părere de rău, astăzi avem abordări foarte diferite, chiar dacă Legea privind deșeurile prevede foarte clar atribuțiile acestor subiecți, situația însă ne arată că activăm ca în fabula Racul, broasca și o stiucă: “Așa-i și la omenire, / Când în obște nu-i unire: / Nici o treabă nu se face / Cu izbândă și cu pace”.

Pentru conformitate: Tudor Iaşcenco

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns