Mere și struguri în loc de flori – o idee salvatoare de moment. Dar ce facem mai departe?

Elena Dumbravă şi Ana Moldovan, care comercializau la piaţa din Orhei, susţin că vor avea struguri în vânzare toată luna martie, dar că aceştea se păstrează bine şi vor fi calitativi, pentru că frigiderele construite în Republica Moldova în ultimii ani sunt performante.

 

În R.Moldova producătorul agricol parcă-i blestemat să rămână permanent în ocolul sărăciei. Chiar şi atunci când Dumnezeu şi Pământul parcă se străduie să răsplătească din plin munca plugarului, numaidecât apar fel de fel de condiţii care nu-i permit să treacă gardul acestui ocol. O dovadă ar fi şi cazul din anul trecut, când pomicultorii şi viticultorii s-au pomenit cu o roadă mult mai mare ca în anii precedenţi…

O idee care a prins rădăcini anul acesta

La sfârșitul lui februarie mai mulți producători au postat pe rețelele sociale mesaje disperate în care afirmau că au tone de fructe în depozite și nu știu ce să facă să le vândă. Cineva a îndemnat toată lumea să ofere de 8 Martie doamnelor mere şi struguri în loc de flori. Ideea ca ideea or, nu poţi să îneci pe altul ca să ieşi singur din mlaştină – şi cultivatorii, şi vânzătorii de flori sunt agenţi economici. O doamnă din Şoldăneşti chiar ne-a telefonat la redacţie şi s-a revoltat – în opinia dumneaei, acest îndemn ar fi corect să fie “mere şi struguri autohtoni în loc de flori din import”.

Oricum, ideea se pare că a prins – în ajun de sărbătoare, la piaţa din Orhei, cea mai mare din regiune, de exemplu, am văzut multă lume încărcând în portbagaje fructe şi struguri.

Este clar că ideea a apărut ca o variantă de soluţionare a problemei acute cu care se confruntă anul acesta fermierii – desfacerea producţiei agricole. Mulţi producători, în lipsa pieţei de desfacere, au rămas cu depozitele pline cu struguri şi fructe, care de la o zi la alta îşi pierd din calitate.

Anul 2018 a fost un an deosebit pentru producătorii moldoveni. Recolta de mere și struguri a întrecut toate aşteptările, lucru care însă nu a prea bucurat fermierii. În lipsa unei pieţe adecvare şi stabile de desfacere, preţurile la fructe şi struguri au căzut catrastrofal, cantităţi mari s-au pierdut pe camp. Nu au prea câştigat nici cei care au reuşit să depoziteze o parte din roadă prin frigidere. Dacă merele își mai găsesc cumpărătorul la rafturile magazinelor, strugurii – nu prea, supermarketurile preferându-i pe cei de import.

 

Crude realitați, care persistă an de an

Gheorghe Mereuță este unul dintre producătorii din regiunea Orhei, nevoit să vândă producţia la un preț simbolic pentru a-și elibera depozitul. Bărbatul spune că situația creată este rezultatul mai multor factori.

„Nu a prea mers vânzarea la export în toamna trecută și am pus strugurii în frigider, cu gândul că prețul va crește și ne vom putea scoate măcar cheltuielile. Nu a fost să fie, tot cu zece lei suntem nevoiți să-i vindem”, spune producătorul.

În frigidere i-au mai rămas câteva zeci de tone de struguri și vreo sută de tone de mere.

Şi Igor Ivanov, liderul Vindex-Agro-junior de la Mălăiesti, a avut până nu demult cantităţi importante de mere în frigidere, dar le-a vândut deja – parte la piaţă, parte s-au coope-rat cu alţi producători din zonă. Dânsul ne-a spus că această campanie cu dăruitul fructelor şi strugurilor merită să devină o frumoasă şi utilă tradiţie în ţara noastră.

Ana Moldovan este de la Piatra, dar vinde în piața din Orhei strugurii unui producător din Brăviceni:

”Am avut și de pe plantaţia noastră 8 tone de poamă în frigider, dar am vândut-o. M-a rugat unul din colegii noştri să-l ajut a vinde producția care i-a mai rămas. Strugurii lui nu sunt alterați deloc, dar tot cu 10 lei îi vând”, ne spune dna Ana.

Felicia Grijancovschi a venit de la Străşeni să vândă la piaţa din Orhei producţia unei gospodării agricole:

”Vindem de vreo trei săptămâni în fiecare zi câte o dubiță. Inițial am venit aici cam cu frică, fiindcă sunt destui producători și în zonă. Dar dacă producția este de calitate – se vinde. Partea cea bună e că lumea cumpără cu lada – astfel în ambalaj se păstrează la un loc aerisit până la o săptămână și mai bine. Îndemnul de a cumpăra struguri și mere în loc de flori a fost unul bun pentru noi, dar să ştiţi că s-au cumpărat acum primăvara și fructe, și flori”, ne spune Felicia.

” E păcat să nu mănânci în mijlocul primăverii poamă cu 10 lei kilogramul, crescută aici, la noi, nu stropită cu cine ştie ce şi adusă de peste mări şi ţări. De mere cu 3 lei kilogramul nici nu mai vorbesc – orice părinte poate să le dea copiilor cât încape”, a adăugat Nicolae, un bărbat în vârstă, care a zis că e din Pelivan.

 

Un student chinez caută să elucideze problema

În sâmbăta când mă documentam pentru acest material, la piața din Orhei l-am întâlnit pe Guo Sushan, student chinez, care-și face studiile la facultatea horticultură a Universității Agrare din Moldova. Dânsul mergea de la cumpărător la vânzător, întrebându-i de preferințe, calitatea strugurilor și merelor, dar și de prețuri. Pe Guo l-am cunoscut la o recepție la ambasada Republicii Populare Chineze la Chişinău acum doi ani. Înțeleg că viitorul specialist nu pierde timpul în zilele de week-end:

„Studiem problema desfacerii merelor și strugurilor în Moldova, pentru a înțelege ce se întâmplă, de ce în supermarketuri strugurii de import se vând bine cu 50 de lei kilogramul şi mai scump, iar struguri moldoveneşti nu găseşti. Am ajuns la concluzia că producătorii de struguri, ca și producătorii de mere, trebuie să aibă clienți pe termen lung, clienți permanenți, cu care să lucreze. Concurența la cerere, care a existat și există, trebuie să-i facă să înțeleagă că trebuie să lucreze cu piața anul împrejur, nu doar înainte de recoltare. Se mai cer și anumite soiuri de struguri, care să reziste mult timp în frigidere și în vitrinele unităţilor de comerţ. Cei autohtoni se alterează repede, bobițele cad”, mi-a spus studentul chinez Guo Sushan.

În aceeaşi ordine de idei, directorul executiv al Asociației Moldova-Fruct, Iurie Fală, susținea pentru un portal de la Chişinău că situația este mai complicată decât pare la prima vedere.

„Multe dintre fructele proaspete se alterează rapid. Ele necesită niște condiții mai specifice de manipulare. Şi încă ceva: noi avem fructe de calitate înaltă, dar cantitatea lor în producția globală nu este cea pe care ne-o dorim”, a mai spus Fală.

 

În martie, la Orhei, cantitatea de struguri comercializată s-a dublat

Același Guo Sushan a mai adăugat că moldovenii totuși preferă merele autohtone celor de import.

”Şi noi preferăm merele moldovenești. Dar nu mi se pare normal că la început de martie merele se vând cu 4-6 lei/kg, tot aşa ca toamna. Ne este interesant ce vor face mai departe fermierii, cum vor supravieţui. Mărul este foarte gustos și nu ar trebui să cedeze la preţ în fața celui de import”, este de părere studentul din China.

Unul dintre cumpărători îl susține: „La piață acum poama costă 10 lei și eu cred că este destul de ieftină, dacă luăm în calcul cheltuielile producătorilor. Măcar pentru susţinerea fermierilor noştri ar fi bine ca moldovenii să procure preponderent produse autohtone”, ne-a spus acesta.

Iar o doamnă care asculta conversaţia noastră a spus: “Eu numai fructe şi legume moldoveneşti cumpăr. La gust ele sunt incomparabile cu cele de import, care arată poate mai bine, dar au un gust parcă ar fi iască”.

Sergiu Muravschi, președintele filialei Orhei a Federației Naționale a Fermierilor ne spune că producătorii din regiunea Orhei mai au în frigidere circa 200  de tone de mere și peste 100 de tone de struguri:

”Roada de mere a fost mare nu numai în Moldova, dar și în Polonia, în China, ţări care produc şi exportă cantităţi mari de fructe. Pe de altă parte, cumpărătorii preferă mai mult merele de culoare roşie, în timp ce la noi în Moldova mărul de soiuri albe este produs pe jumătate din plantaţii. A fost mare roada de mere și în Europa, acolo unde ne așteptam să vindem şi noi o bună parte din roadă. De Rusia nici nu mai vorbim, fiindcă Dodon a ajutat să obţină dreptul la exportul fructelor doar câteva firme, numai el ştie după ce criterii, spune dl Muravschi.

Conform responsabililor de la Piața comercială Orhei, vânzările de struguri au crescut în perioada 1-14 martie de aproape două ori. Zilnic se vând până la 8-10 tone. Cel mai bine strugurii şi merele se vând la piața din fața Gării auto.

Pe 24 martie producătorii moldoveni au organizat la Chişinău un târg în Scuarul Catedralei Metropolitane, unde au vândut fructe şi struguri. Potrivit lor, prețul unei lăzi de struguri a fost de 50 de lei.

Încearcă să-i ajute pe producători şi guvernanţii. Potrivit www.ipn.md, Nicolae Ciubuc, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, spunea recent că pentru a soluționa problema legată de supraproducția din acest an a strugurilor, au fost purtate discuții cu partenerii români pentru a putea vinde o cantitate oarecare în rețelele de magazine de peste Prut.

Oficialul susține că s-a făcut o inventariere a tuturor cantităților de producție care sunt la moment în depozitele frigorifice, menţionând: “trebuie să conștientizăm încă o dată faptul, că la ziua de astăzi calitatea strugurilor creează foarte multe dificultăți în partea ce ține de furnizarea producției în stare proaspătă”, afirmând că vor continua discuțiile pentru a se găsi soluții de livrare a strugurilor și în rețelele de supermarketuri din interiorul Republicii Moldova.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, remarca pentru aceeaşi sursă, că roada de fructe şi struguri din anul trecut nu a fost o „supraproducție”, ci o „producție medie”. În opinia lui, situația creată este o problemă gravă și la aceasta producătorii trebuie să se gândească cu mult înainte. „Producătorii trebuie să cultive produse care sunt solicitate pe piață, care pot fi competitive, iar atunci când există probleme, trebuie să ne gândim foarte temeinic, dacă este cazul de a produce”, susţine Viorel Chivriga.

Potrivit lui, soiurile moldovenești de struguri sunt cele mai ieftine peste hotare, deși prețul cu care sunt vândute acolo este mai mare decât prețul pe piața internă a Moldovei. „În sectorul de producere trebuie să existe o schimbare a paradigmei. Da, trebuie să producem struguri pentru vinuri, dar în același timp trebuie să extindem asortimentul soiurilor de masă, dar trebuie să venim cu soiuri destul de bune. Pe de altă parte, în Moldova nu există o cultură a consumului strugurilor de masă”, spune expertul IDIS Viitorul. În plus, statul trebuie să schimbe condițiile în care acordă suport pentru producătorii agricoli.

Ion Cernei

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns