Martorii răstignirii

Când Iisus pe cruce pătimea,

Unde erau cei din tagma Sa?

Cei, care-i ieșeau mai ieri în cale

Și-i cântau atâtea osanale!

Cei, ce ieri credinţă îi jurau,

Ei acum cu toţii îl huleau!

Chiar și ucenicii, din păcate,

S-au dezis de El din… lașitate!

A rămas El singur, de o parte,

Să salveze lumea de la moarte,

Din puterea Duhului cel rău

S-o întoarcă iar spre Dumnezeu…

De la răstignirea lui Iisus

Mii de ani ca fulgerul s-au dus,

Dar și astăzi martori îi suntem,

Doar depinde cum ne partajăm:

Printre cei fricoși și hulitori

Sau cu Domnul nostru iertător!

Suveranul divin

Unde El trece, cu dragoste pune.

Măre-n putere şi gata să ierte,

Numele-i sfânt nu-i permite să certe!

Este loial și încet la mânie,

Zidirea fiindu-i din veșnicie.

E adăpost pentru cei ce-l iubesc,

Urăște tot timpul păcatul lumesc –

Acesta e Marele nostru Stăpân

Şi peste tot – Suveranul Divin.

Vasile Cocarcea, Orhei

 

Distribuie

Lasă un răspuns