Malaria, o boală gravă transmisă prin ţânţari

Malaria este una dintre cele mai frecvente boli parazitare transmisă prin țânțari. Boala rămâne a fi o problemă de sănătate publică, deoarece circa 40% din populația lumii  locuiește în zone endemice la malarie. Organizația Mondială a sănătății  a aprobat un Program Global pentru malarie, orientat spre dezvoltarea unei politici de combatere a bolii. Programul prevede reducerea numărului de noi cazuri de malarie, cel puțin cu 90%, diminuarea mortalității cu 90%, lichidarea malariei în 35 de țări endemice, prevenirea apariției malariei în țările libere de ea.

Republica Moldova, pe parcursul ultimilor decenii, este o țară liberă de malarie, însă libertatea vizelor pentru cetățenii țării a sporit fenomenul migrației populației, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În ultimii 3 ani au fost înregistrate 9 cazuri de malarie indigenă la persoane care au călătorit / activat în 3 țări endemice la malarie de pe continentul african.

Agentul patogen al malariei sunt paraziții din genul plasmodium. La om malaria e provocată de 4 specii de plasmodii, care provoacă respectiv următoarele forme clinice de boală: malaria terță, malaria tropicală, malaria ovale și malaria cuartă. Mai frecvent se întâlnește malaria tropicală, la care populația europeană este mai receptivă și la care boala are un debut grav, uneori fatal. Sursa de agenți patogeni este omul bolnav de malarie ori purtătorii de plasmodii. Calea de transmitere de la bolnav la persoana sănătoasă e prin înțepăturile femelei țânțarului de genul Anofelis. Toate formele clinice de boală sunt observate după o perioadă de incubație de la 8 la 10 zile sau la 3-6 săptămâni, în funcție de forma clinică a malariei. Boala începe cu o perioadă de 5-7 zile cu slăbiciune generală, cefalee (dureri în zona capului sau a gâtului), dureri musculare. Apoi brusc febră până la 39-40º, frisoane (friguri), cefalee cu scăderi critice de temparatură și transpirații abundente. Așa accese se repetă la malaria tropică și ovale peste fiecare 48 de ore, la malaria cuartană – peste fiecare 72 de ore și la malaria tropicală – febră îndelungată cu accese iregulate.

Bolnavul e contagios pe tot parcursul manifestării bolii, mai ales în perioada acceselor şi va fi purtător de agenți de la câteva luni până la ani.

A se îmbolnăvi de malarie riscă toată lumea, însă în regiunile cu o intensitate înaltă de transmitere a malariei, copiii de vârsta  0-5 ani sunt supuși unui risc sporit de îmbolnăvire. Mai bine de 70% dintre decesele provocate de malarie revin pe seama acestui segment de vârstă. În anul 2015 aproximativ 305 mii de copii din Africa nu au supraviețuit vârstei de 5 ani.

Măsurile de profilaxie sunt simple şi constau din activităţi de protecție a teritoriului de importul malariei de peste hotare, depistarea cazurilor între persoanele venite din străinătate (zone endemice), combaterea țânțarilor la diferite faze de dezvoltare, protejarea încăperilor locative de pătruderea țânțarilor și a persoanelor de înțepăturile lor, efectuarea obligatorie a chimioprofilaxiei de către persoane aflate în regiuni malariogene.

Reţineţi!

Manifestările clinice ale malariei pot să apară în termen de o săptămână de la sosirea în țară endemică și până la 2 ani de la plecare.

O chimioprofilaxie corectă vă asigură prevenirea complicațiilor malariei ce prezintă pericol pentru viață.

În caz de suspecție a primelor semne de boală – solicitați asistență medicală.

Comportamentul corect vă protejează sănătatea.

Vasile Munteanu, medic-igienist, Centrul de Sănătate Publică Telenești

 

Distribuie

Lasă un răspuns