"Mai scumpă decât tezaurul ascuns de ruși la Moscova este unirea cu Republica Moldova”

Traian Băsescu a venit sâmbătă la Chișinău împreună cu deputatul Eugen Tomac, președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară (PMP) să participe la lansarea candidaților pentru Camera Deputaților și Senat  Constantin Codreanu, unul din liderii Platformei Civice „Acțiunea 2012” din Republica Moldova  și a lui  Doru Dendiu, jurnalist, din 2007 – angajat la TVR1, care s-a stabilit ulterior cu traiul la Chișinău.  

La întâlnirea cu Băsescu am plecat cu un grup de oameni de la Orhei, între ei Ion Savin, Ion Cristea, Ion Codreanu, Ion Sava, Tudor Bogdan.

Sala Filarmonicii Naționale era arhiplină, cea mai mare parte din audiență fiind reprezentanți ai Mişcării de Renaștere Națională din anii 80-90 ai secolului trecut – jurnaliști, actori, savanţi, profesori, dar și oameni simpli de la țară, mai puţin politicieni şi demnitari. Circa 700 de persoane l-au aclamat pe Traian Băsescu, ex-președinte al României, actualmente președintele Partidului Mișcarea Populară. Politicianul mai mult blamat decât lăudat în România (pentru că a băgat mulți reprezentanți ai clasei politice românești la pușcărie, spun unii), în Republica Moldova are mulți susținători. Este primul politician român în care basarabenii își pun speranța ca într-un viitor artizan al unirii.

Constantin Codreanu, candidat  din partea PMP în Parlamentul României a declarat că a venit timpul ca lupta pentru unire să se dea pe scena politică:

”Consider că demult trebuia să se facă pași concreți pentru realizarea acestui deziderat. Timpul mitingurilor stra-dale și a discuțiilor de dragul discuțiilor a trecut, este cazul să se acționeze ferm”, a remarcat C.Codreanu.

Jurnalistul Doru-Liviu Dendiu a îndemnat audiența să îi pună la dispoziție căpitanului Traian Băsescu corabia pe nume Republica Moldova, făcând aluzie la faptul că Băsescu, proaspăt cetățean al Republicii Moldova, ar fi bine să candideze la viitoarele alegeri prezidențiale aici, la Chișinău. Amintim că Traian Băsescu înainte de a se implica în politică a fost căpitanul celui mai mare vas al Flotei Civile Române.         

Discursul lui Traian Băsescu a ținut 25 de minute, din care am memorat mai multe teze, nemaiauzite la Chișinău din gura vreunui politician de dincolo de Prut. Iată doar unele dintre ele:       

“În anul 2005 s-a făcut o cercetare sociologică amplă în Republica Moldova și atunci lucrurile nu arătau prea bine. Doar 3% din cetățeni erau unioniști și circa 10% – proeuropeni. Astăzi avem confirmarea că cel puțin 48% din cetățenii Republicii Moldova sunt proeuropeni și unioniști. Acest proces arată că unirea este aproape, pentru că evoluțiile procesului de desovietizare sunt tot mai rapide”;

”Sentimentul proeuropean și unionist este de neoprit. Degeaba câștigă unii alegeri spunând că vor în Uniunea Vamală a lui Putin. Populația va vrea să meargă invers. Iar România trebuie să aibă grijă de acest lucru. Este cea mai mare avere pe care România o are în momentul de față. Mai scumpă decât tezaurul ascuns de ruși la Moscova este unirea cu Republica Moldova”.

„Am luat notă de declarația făcută de dl Dodon, în care și-a mai diminuat elanul spre Uniunea Vamală și spune că va întreba poporul dacă să meargă spre Vest sau spre Est. Iar eu îi dau un sfat, de aici, de la Chișinău: nu mai pierde vremea, ia-o spre Vest, că asta-i direcția!”.

„Noi nu putem accepta, ca oameni cu demnitate, care ne știm rădăcinile, să trăim la nesfârșit despărțiți, dar avem obligația să facem lucrurile cu inteligență și să le facem așa cum spun convențiile internaționale (…) Avem un document foarte puternic – Actul final de la Helsinki, care stabilește modul cum se modifică frontierele în Europa. Este documentul politic ratificat de România, de Republica Moldova, de marile puteri ale lumii. În acest act din 1975, chiar la articolul 1 se spune cum nu se pot modifica frontiere în Europa, dar și cum se pot modifica acestea: Nici o frontieră în Europa nu se poate modifica prin forță, dar se poate modifica prin voință politică. Ceea ce înseamnă: prin refe-rendumuri sau prin votul din Parlament. Eu cred că soluția corectă este să urmăm istoria care ne-a făcut odată să fim împreună acum 98 de ani, când prin votul Parlamentului de la Chișinău s-a făcut România Mare. Asta înseamnă că oamenii politici din Parlamentul de la Chișinău trebuie să simtă că peste 50% din cetățeni își doresc unirea”.

„Unirea este în mod egal bună și pentru cetățenii care trăiesc în partea dreaptă a Prutului, cât și pentru cei din stânga Prutului. Aportul pe care l-ar aduce unirea ar face ca România să fie unul din marii furnizori de hrană ai Europei și ai lumii, România și-ar crește populația cu patru milioane de cetățeni, ceea ce-i dă mai multe voturi în interiorul Uniunii Europene și România ar arăta că este o țară care își respectă istoria”.

„Sunt președintele care, cu toate presiunile internaționale, a refuzat să trimită spre ratificare în Parlament Tratatul de frontieră dintre România și Republica Moldova. 8 ani acel tratat pe care Parlamentul de la Chișinău l-a ratificat a stat în sertar în biroul meu și vreau să cred că nici președintele Iohannis nu-l va trimite vreodată, cu toate presiunile extraordinare pe care le face doamna Merkel”.

„Unirea României cu Republica Moldova este marele obiectiv al vieții mele ca politician român. Și ea se va întâmpla”, şi-a culminat discursul Traian Băsescu.

În cadul întâlnirii s-a menţionat că alegerile parlamentare din 11 decembrie din România vor arăta care va fi scorul obținut de PMP (conform sondajelor, formațiunea are șanse să intre în parlament), cu atât mai mult că aici, la Chișinău, se lansează și alți candidați pentru diasporă care, apropo, vor fi susținuți de către unele partide politice de la noi, cu care suntem aliați în cadrul  internaționalelor socialiste, social-democrate și liberale. Lupta electorală urmează să fie una crâncenă, cu implicarea unui număr mai mare de alegători ca în scrutinele precedente.

În imagine: Ion Stegărescu, Raisa Pădurean, Ion Codreanu, Doru Dendiu, Ion Savin, Ion Cristea, Angela Dendiu şi Petru Grozavu (de la stânga la dreapta), după întâlnirea de la Filarmonica Naţională din Chişinău

 

Ion Cernei        

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns