Limba engleză – o nouă sursă de poluare a limbii române?

Colaj  CUVÂNTUL

Mult timp ne-am văicărat că limba română, mai ales în perioada sovietică, a fost poluată masiv cu rusizme.

De la un timp însă altă năpastă s-a abătut asupra noastră. Localităţile sunt pline de denumiri de firme, fel de fel de agitaţie ilustrativă străine limbii române. La fel, reţelele de socializare, o parte din mass-media electronică abundă în termeni străini, neînţeleşi de majoritatea populaţiei care nu cunoaşte limba engleză.

Drept dovadă voi aduce doar câteva exemple culese zilele acestea pe reţelele de socializare.

Constatând că “Vara 2019 a fost bogată în evenimente private marca “enduranch”, un portal informa că pe 31 august, (de Ziua Limbii Române, n.n) intenţionează să organizeze un eveniment pentru public, “Kiss the Summer Goodbye” – ultima zi de vară se sărută la Enduro Ranch.

Alt portal anunţa că miercuri, 28 august, în incinta Centrului Internaţional Moldexpo, va fi inaugurată nouă ediție a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău.

Agora.md încerca să afle răspunsul la întrebarea cât de actuală este programa școlară din Moldova la o nouă ediție ON&OFF the record Back 2 school.

Reprezentanţii partidului Uniunea Salvați Basarabia, înainte de începerea concertului din Piața Marii Adunări Naționale, organizat de președintele Igor Dodon, au ieşit la o acţiune de protest întitulată Make România great again.

Iar www.carieramea.com invita tinerii de 13-16 ani, care vor să aducă o schimbare la ei acasă, să aplice la proiectul Youth Camp.

Denumiri de produse alimentare şi nealimentare, de magazine, farmacii, hoteluri, restaurante etc. în limbi străine întâlnim la tot pasul. Mă întreb şi vă întreb: când populaţia Republicii Moldova, de orice etnie ar fi, va cunoaşte la perfecţie, scris şi pronunţie, limba engleză şi / sau franceză? Nicicând! De ce atunci statul Republica Moldova admite această bătaie de joc faţă de populaţia sa? Şi bieţii oameni simpli, (dar şi unii cu studii), arată ca idioţii atunci când pronunţă aceste denumiri aşa cum sunt scrise, literă cu literă. De exemplu, o doamnă se străduia să pronunţe Versailles (local în Orhei), cu doi de “l” şi cu accentul pe “i”. Dacă înainte vreme puteai auzi “dă-mi tvorogul şi picenele”, pentru că produsele în magazine aveau denumirile în limba rusă, deşi la cele de casă le ziceau “brânză” şi “turte”, acum la o nuntă o femeie striga “aduceţi snacke”, adică aşa cum e scris pe pachet.

Într-o seară am avut o discuţie cu o doamnă pe reţelele de socializare, care făcea reclamă unui magazin de lenjerie. I-am scris că nu e corect Lingerie, cum a scris ea şi dânsa mi-a ripostat că denumirea magazinului din Chişinău este în limba franceză. Pe harta Chişinăului avem în 6 puncte comerciale Lux lingerie. Lumea merge, citeşte şi crede că anume aşa e corect în română, aşa-şi învaţă copiii acasă… Să te mai miri că într-un spital raional pe o uşă scria “Lingereasa”.

Eu cred că în cea mai mare parte din cazuri denumirile străine, în primul rând cele care sunt în văzul tuturor oamenilor ori sunt pentru produse de largă folosinţă, trebuie să fie evitate. Fără Malldova, Edelweiss, Forever şi altele de felul acesta. Dacă ne dorim pe un frontespiciu şi denumirea în engleză sau franceză pentru turiştii străini, să fie scrisă sub cea în română: “Magazin de lenjerie”, iar mai jos sau într-o parte “The lingerie shop”. Iar terminii care nu pot fi evitaţi, cel puţin să fie tălmăciţi în limba română.

Ion Guţu

 

Distribuie

Lasă un răspuns