La Rezina va mai fi restabilit un monument demolat de regimul sovietic

Arhitectul Ion Perciun din Rezina a executat o schiţă cum ar fi arătat monumentul eroilor (conform amintirilor martorilor oculari), inaugurat la 21 mai 1936, iar un grup de arhitecţi din Chişinău au reconstituit proiectul monumentului (perspectiva şi faţada principală).

 

Consiliul orăşenesc Rezina a examinat şi acceptat propunerea avocatului Iulian Rusanovschi şi asociaţiei Monumentum din R.Moldova cu privire la restabilirea cu cheltuielile lor proprii a monumentului eroilor rezineni căzuţi în Primul Război Mondial pentru integritatea Patriei.

În nota informativă prezentată autorităţilor rezinene, autorii propunerii menţionează că, potrivit arhivelor timpului, mai multor documente şi mărturii, monumentul eroilor căzuţi pentru integritatea Patriei a fost ridicat în faţa bisericii din Rezina-târg, a avut înălţimea de 6 m şi a fost construit la iniţiativa şi cu concursul material şi moral al corpului didactic şi al elevilor Şcolii de arte şi meserii din Rezina.

În perioada ridicării monumentului, după cum se descrie într-un raport , comuna urbană Rezina avea 7.792 de locuitori, cu 1.072 de contribuabili, aceştia având ca principale ocupaţii comerţul, cultura tutunului, agricultura şi viticultura. Dintre instituţiile principale, în oraş funcţionau: judecătoria [de plasă], pretura, comisariatul de poliţie, vama, compania şi plutonul de jandarmi, gara de cale ferată, circumscripţia sanitară cu spital, percepţia, gimnaziul mixt, gimnaziul industrial, şcoala profesională, şcoala de economie casnică, şapte şcoli primare, trei biserici şi şase sinagogi. Iar ca unităţi comerciale şi industriale, aici îşi aveau sediul sucursalele băncilor „Basarabia” şi „Orhei”, trei fabrici de ulei vegetal, moara sistematică, fabrica de bere şi de apă gazoasă, două depozite de cherestea şi un depozit de petrol cu toate derivatele.

Aşadar, în faţa uneia dintre cele trei biserici, cea cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, cu concursul material şi moral al corpului didactic şi al elevilor, a fost ridicat Monumentul Eroilor căzuţi pentru întregirea neamului. Iniţiativa ridicării monumentului a prins contur datorită directorului Şcolii de arte şi meserii din Rezina, A. Apostol, care a organizat la 11 octombrie 1935 o şedinţă cu personalul şcolii, unde s-a decis edificarea monumentului. Cu această ocazie a fost ales şi Comitetul de iniţiativă, în componenţa căruia intrau următoarele persoane: A. Apostol (preşedinte), profesorul T. Clocov, maestrul Rotaru, profesorul B. Ponomaref, maestrul P. Siminel şi alţi membri de rând.

Grupul de iniţiativă a solicitat autorităţilor în drept aprobarea a două tunuri vechi şi 8 proiectile de la Arsenalul Armatei, necesare pentru înfrumuseţarea monumentului. Iar la 14 octombrie 1935 au demarat lucrările pentru edificarea monumentului. Dintr-un raport al Inspectoratului Artelor, adresat Mi-nisterului Cultelor şi Artelor, din 12 februarie 1936, aflăm că proiectul Monumentului Eroilor din Rezina urmează a fi examinat în baza cere-rii depuse la 25 octombrie 1935. La şedinţa Comisiei Monumentelor Publice din 22 iunie 1936, proiectul a fost aprobat fără intervenţii. Deşi comitetul de iniţiativă a solicitat Comisiei să intervină la Arsenalul Armatei pentru niște tunuri vechi şi proiectile, în cele din urmă aceasta a înştiinţat că nu poate face nici o intervenţie la Arsenalul Armatei pentru piesele decorative ale Monumentului. Din jurnalul 105 pe anul 1936 al Comisiei Monumentelor Publice aflăm că proiectul acestui monument reprezintă un obelisc cu un vultur în vârf. Inaugurarea monumentului a avut loc la 21 mai 1936, fiind amplasat lângă cimitirul ortodox vechi. După oficierea slujbei de sfinţire, la ora 12.00, cei prezenţi au ţinut un minut de reculegere, după care au urmat cuvântările părintelui Caracicovschi, a domnului A. Apostol, profesorului C. Dihoiu şi a domnului căp. Nicolai, care a vorbit despre istoricul ridicării acestui monument.

Mulţi oameni de vază din Rezina au sprijinit financiar iniţiativa domnului A. Apostol. Din lista donatorilor putem aminti pe deputatul şi avocatul V. Ojog, căpitanul Nicolau – comandantul Companiei de Grăniceri, căpitanul I. Beldiman, prim-pretorul comunei Rezina Gr. Roşca, primarul Vladimir Pavlov, ex-senatorul Şireaev Constantin şi inginerul agronom E. Pavlovschi.

În susţinerea propunerii de restabilire a monumentului eroilor rezineni căzuţi  pentru întregirea neamului avocatul Iulian Rusanovschi şi asociaţia Monumentum fac trimitere la o investigaţie din săptămânalul Cuvântul, în care faptele descrise mai sus de doctorul în drept Mihai Taşcă au fost confirmate de medicul Dumitru Borş, originar din Rezina. Dumnealui relata că a participat la acea solemnitate, care a avut loc într-o zi de joi, de sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena. Monumentul a fost înălţat în Cimitirul Eroilor din Rezina, închis pentru înmormântări la acel moment şi care se afla nu departe de Biserica Acoperământul Maicii Domnului, în mahalaua Vălenilor, adică acolo unde locuiau cei de pe Valea Rezinei.

Potrivit lui Dumitru Borş, monumentul ar fi fost ridicat din piatră de calcar şi apoi tencuit. El reprezenta o piramidă dreptunghiulară de vreo 6-7 m, în vârful căreia era instalată figura unui vultur cu aripile desfăcute. Vulturul, spune domnul Borş, ar fi fost turnat din fontă la Şcoala de arte şi meserii din localitate de către un angajat din partea locului, cu numele Ivanov şi care se bucura de stimă şi respect în localitate. Când şi de cine a fost distrus monumentul, medicul D. Borş nu-şi aminteşte. Ţine minte că se vorbea că asta s-ar fi întâmplat chiar în primele zile după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940, când a fost demolat şi bustul Regelui Ferdinand I, iar preotul Caracicovschi, care a sfinţit monumentul, ar fi avut un fiu, Dumitru, care ulterior a lucrat şofer la spitalul din Rezina.

Dumitru Caracicovschi, în vârstă de 87 de ani, locuitor al s. Ciorna, a mărturisit că se trage dintr-o familie mare de preoţi şi că Monumentul Eroilor ar fi putut să-l sfinţească Gheorghe, cel mai mare dintre fraţii Caracicovschi, care era protopop al plasei Rezina, locuind pe atunci la Ţahnăuţi. Alt frate, Ştefan Caracicovschi, era preot în s. Olişcani, azi raionul Şoldăneşti. Cât despre tatăl său, Teodor, acesta a fost doar dascăl şi a locuit în satul Sârcova, raionul Rezina.

Acest monument al eroilor se afla lângă biserica veche a oraşului, care a fost demolată de bolşevici în anii ’50 ai secolului trecut. Pe locul altarului de altădată acum veghează osemintele eroilor rezineni o capelă înălţată în anii 90 ai secolului trecut.

Consiliul Orăşenesc Rezina l-a împuternicit pe primarul Simion Tatarov să asigure exe-cutarea lucrărilor de delimitare a terenului şi obţinerea avizelor necesare pentru amplasarea monumentului.

Tot cu efortul avocatului Iulian Rusanovschi au fost restabilite şi inaugurate în anul 2018 la Rezina monumentul Regelui Ferdinand I, iar în s. Lipceni – a mausoleului ostaşilor români din această localitate, cu basorelieful Regelui Ferdinand I.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns