Istoriograful remarcabil Anton Moraru

A trecut un an de la coborârea în mormânt a ilustrului istoric Anton Moraru. Parcă mai ieri pana lui nara despre cele mai stringente probleme ale istoriei naţionale, sociale şi culturale din Basarabia şi a neamului în genere. A fost o fire romantică şi profund naţională, un metodolog perfect al ştiinţei, un istoriograf remarcabil.

Anton Moraru elabora aspecte nu numai istoriografice, dar şi din domeniul ştiinţelor muzeografice naturale, lingvistice de o calitate analitico-sintetică veritabilă şi pătrunse adânc de un patriotism curat.

Mediul universitar a admirat talentul său aparte didactic. Studenţi de la mai multe instituţii universitare s-au adăpat din măestria lui pedagogică, darul reverberant de a transmite informaţii, care formau încontinuu specialişti cu studii superioare.

Anton Moraru s-a născut în s. Pistruieni, plasa Căzăneşti din vechiul judeţ Orhei al României Mari. Provine dintr-o familie de ţărani culţi. Copilăria şi-a petrecut-o într-un mediu rural excelent din toate punctele de vedere. S-a ghilosit în apele sfinte al râului Răut, care curge printre rocile tari de geneză arhaică. S-a zbânţuit pe câmpiile din preajma satului natal şi condacurile boiereşti de adineauri. A ascultat cuminte simfoniile magice ale consătenilor harnici şi buni la toate. Însă odată, setos de carte, calitate luată tot din această minunată aşezare cu atâtea tradiţii, pune mâna pe cufăr şi încă ceva în el şi pleacă în lumea studiilor. Soroca, Chişinău, Kiev, iar apoi se aşează cu traiul în principala metropolă basarabeană cu atâtea arhive, muzee, străzi înverzite aidoma unui oraş tipic sudic şi calm.

Aici, nu în ultimul rând, intră în contact direct cu savanţi şi oameni de cultură, munceşte ca un sclav, publică o mulţime de documente, studii monografice, articole ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei, materiale muzeografice, pasionat scrie istoria satului natal etc., etc., etc.

Dar Pistruienii nu-i uită niciodată. Vine, revine sistematic acolo, unde i s-a plămădit viitorul ilustru, cu excepţia anului ce a trecut şi a mulţi-mulţi ani ce vor veni…

Acesta a fost şi este Anton, Anton Moraru, prof. univ. dr. hab. Anton Moraru, renumitul istoric Anton Moraru, născut acolo, la baştină, între pistruieneni şi rămas între consăteni etern.

Oponenţii l-au învinuit că a trădat scrierile din perioada sovietică, şi-a întors conceptul de atunci cu 180 de grade. Ei se miră, cum de prof. Anton Moraru atunci spunea şi scria una, iar acum se exprimă invers. Răspunsul îl aveţi de la mine, autor al acestor rânduri. Voi, istorici conservaţi, cosmopoliţi, slabi la carte şi fără concept istoriografic nu aţi fost în stare să depistaţi două momente din publicaţiile istoricului Anton Moraru „de atunci”. Atunci Anton Moraru „apăra” regimul totalitar cu laude exorbitante, arătând cu aceasta punctele nevralgice ale „ştiinţei istorice sovieti-ce”, protestând în realitate „acest concept istoriografic”. Recomand „criticilor” să reia mai atent lectura scrierilor lui Anton Moraru.

Al doilea moment. Cu referinţă la „critica falsificatorilor” efectuată de istoric, trebuie de observat că prof. Anton Moraru nu practica atât critica „falsificatorilor burghezi”, cât propaga operele scrise în Occident, care exprimau adevărul istoric. Faceţi lectură şi aici! Va fi de folos şi nu o să aveţi şansa să vă rostiţi asupra operei acestui minunat savant cu literă mare.

Conceptul istoriografic al prof. Anton Moraru poartă o conotaţie absolut naţională. Scrierile sale au raliat perfect la şcoala istorică românească de la Dimitrie Cantemir şi A. D. Xenopol până astăzi. Ea dezvoltă principalul – continuitatea neamului nostru şi condamnă amestecul celor trei imperii: austro-maghiar, otoman şi ţaristo-sovietic în treburile noastre interne.

Anton Moraru nu a fost nici naţionalist şi nici internaţionalist. Aceste no-ţiuni sunt o invenţie a teoriei marxist-leniniste şi repercutau cu crimele săvârşite de regimul totalitar sovietic. Anton Moraru a fost un uma-nist şi savant de mare forţă intelectuală şi profesională. Ideile pe care le realiza coincideau cu interesele oamenilor de diferite etnii, evident şi ale românilor basarabeni. Critica savantului era adresată anumitor cercuri politice şi reacţionare sau liderilor de stat şi nicicând altor popoare.

Aşa a fost în linii mari prof. Anton Moraru şi aşa va rămâne pentru posteritate.

 

Dr. Teo-Teodor Marşalcovschi, Om Emerit

 

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns