Ion Tulbure: Satele cu memoria istorică păstrată îşi doresc Unirea

Recent la București şi-a ţinut lucrările Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, la care participă peste 500 de primari din România şi Republica Moldova. Pe agendă au figurat subiecte legate de activitatea curentă a asociației, propuneri legislative menite să îmbunătățească situaţia la nivelul comunelor, conferirea titlului, certificatului, plachetei și Diplomei de Excelență „Primar de 4 stele”, care se acordă primarilor comunelor din România ca apreciere a unor merite deosebite și alegerea de patru ori în această funcție. Totodată au fost discutate particularitățile colaborării între localitățile înfrățite de pe cele două maluri ale Prutului.

Printre delegații Adunării Generale a fost și Ion Tulbure, președintele Asociației primarilor din raionul Telenești, primarul comunei Târșiței, care înainte de a pleca la București ne-a acordat un interviu.

– Domnule primar, se aud voci că, după valul de semnare a Declaraţiilor simbolice de Unire şi încheierea actelor de înfrăţire între localităţi, relaţiile dintre autorităţile publice din România şi Republica Moldova iarăşi s-au cam răcit…

– Nu este așa. Cred că cititorii CUVÂNTUL-ui cunosc cum a decurs mișcarea de semnare a Declarațiilor de Unire  în raionul Telenești acum un an. Noi am urmat exemplul Zemstvelor din Soroca, Bălți și Orhei, care acum 100 de ani au anticipat semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România la 27 martie 1918.

După ce consilierii comunei Parcova, raionul Edineț au semnat o Declaraţie de Unire, ideea a prins și la noi. Astfel, consilierii comunei Sărătenii Vechi au fost cu numărul 8 în republică în lista semnatarilor unei astfel de declarații, iar noi, cei de la Târșiței, ne-am poziţionat la nr. 17. În total, din raionul Teleneşti au semnat declarații de Unire cu Ţara 9 Consilii Locale și Consiliul Raional. Remarc o situație care cred că ar trebui să-i pună pe gânduri pe adversarii Unirii: asemenea acte au semnat reprezentanţii oficiali ai localităților cu o memorie istorică bine definită, unde reformele din cadrul României Mari au avut beneficii evidente pentru populație. Adică unde lumea a primit pământ, au fost deschise școli – la Sărăteni, Căzănești, Ordășei, Țânțăreni, Ratuș etc.

Bineînțeles, gestul nostru, al localităţilor-unioniste, a fost apreciat peste Prut. Graţie parlamentarului român Mircea Diaconu, peste 200 de conducători de comunităţi româneşti, inclusiv 40 de primari din Republica Moldova am fost invitați în Parlamentul European, unde ne-am expus opiniile, am discutat despre problemele şi posibilităţile reunirii Republicii Moldova cu România.

În ajunul omagierii Centenarului Unirii problemele noastre le-am discutat şi în Parlamentul României.

– Care sunt așteptările Dumneavoastră vizavi de lucrările Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România?

– Participăm deja al patrulea an la reuniunea respectivă. Acum delegația noastră este formată din 15 președinți ai asociațiilor de primari şi demnitari din cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Vom discuta probleme privind schimbul de experiență, dar și lansarea mai multor proiecte comune de dezvoltare transfrontaliere şi intercomunitare finanțate de către partea română. După semnarea decretului respectiv de către președintele Klaus Iohannis, cred că vor demara sute de astfel de proiecte. Intuiția îmi spune că noi vom obține finanţări de la bugetul de stat al României care vor ajunge aici prin proiecte inițiate în comun cu primăriile de dincolo de Prut. Ne mai gândim ca în comun cu administraţiile publice locale din România să implementăm proiecte legate de deschiderea unor licee de profil unde elevii, concomitent cu diploma de bacalaureat ar obține şi o profesie.

– Cu cine s-a înfrățit comuna Târşiţei? 

– Cu Bertușești, comună din județul Suceava. Mai avem protocol de intenție privind înfrățirea cu municipiul Ploiești, judeţul Ialomiţa. În vara anului trecut am vizitat şi alte comune și orașe şi am inițiat relații de înfrățire. De exemplu, între Căzănești, raionul Telenești și comuna urbană Căzănești, județul Ialomița. Ideea de înfrățire a localităților omonime de pe cele două maluri de Prut, în opinia mea, este una interesantă şi pentru că dovedeşte că suntem un neam. Noi, primarii, salutăm rubrica ”Noutăți din comunele înfrățite” apărută în ziarul Cuvântul. Am deja date de contact ale peste 40 de primari de dincolo de Prut, cu care am putea stabili relații.

– După ce a fost semnat decretul președintelul Klaus Iohannis privind inițierea de către primăriile din cele două țări a unor proiecte comune finanțate din bani românești, s-au făcut careva pași concreţi în această ordine de idei?

– Satul Parcova, Eduneţ, a primt deja 20 000 de euro pentru renovarea sistemului de încălzire de la gimnaziul local; primăria Puhoi, Ialoveni – bani pentru edificarea unui teren de joacă; alte primării din fostul județ Orhei, inclusiv Mateuți, raionul Rezina, Ciocâlteni şi Mălăiești, raionul Orhei și altele la fel au demarat astfel de proiecte. Cu regret, mediile afiliate guvernării nu prea mediatizează aceste proiecte, din care cauză societățatea moldovenească are impresii greşite despre acest proces.

– Demult, prin 2006, V. Guznac, ministru al Administraţiei Publice Locale, întreba iritat primarii din raionul Telenești: dar cine vă împiedică să întrețineți relații cu România? Îi încurcă cineva pe primari acum?

– Nu exclud că demnitarii partidului de guvernământ i-ar fi “sfătuit” pe unii primari să nu semneze Declarații de Unire, în fond un gest simbolic, dar cu semnificație mare. Unii colegi primari chiar mi-au mărturisit că se tem să iasă din cuvântul guvernanţilor. Eu am altă poziţe: primarul este ales de către săteni, nu de către partid. Prin urmare este responsabil în fața comunității şi apreciat după munca depusă. Cunosc mulți primari din regiune, care erau în conflict cu guvernarea de până la 2015, dar care au adus în comunele lor mai multe investiții decât le-ar fi dat raionul. România-i un stat normal, acolo unitățile teritorial–administrative au bugete de 10 ori mai mari decât cele de la noi, salariul unui edil este de 5 ori mai mare. Și apoi, ne leagă relații frățești deloc empirice – mai bine de un milion de basarabeni s-au refugiat în România în perioada 1940-1944, nu mai zic de valul de migrație care a urmat după 1991, de miile de elevi şi studenți basarabeni care învață acolo. În genere relațiile cu celălalt mal de Prut sunt mai apropiate decât cred unii.

– Ce ne împiedică să ne unim cu Țara?

– Mentalitatea moștenită de la regimul sovietic, minciu-nile care sunt vehiculate de fosta şi actuala nomenclatură înrădăcinată în diferite partide şi care își dă seama că odată cu Unirea va pierde privilegiile pe care i le oferă actualul stat Republica Moldova. Dar nu avem altă ieșire, trebuie să-i convingem pe cei indeciși, dar mai ales pe adversari că Unirea înseamnă prosperarea ținutului nostru, o viaţă mai bună. Dacă proiectele noastre se vor realiza în cel puțin trei-cinci ani, mentalitatea se va schimba și procentul celor care vor dori Unirea va crește considerabil.

 

P.S.: La Adunarea Generală a Asociațiilor de Primari a fost înaintată propunerea ca în Programul Naţional de Dezvoltare Locală să fie introdus un punct aparte pentru primăriile din Republica Moldova, astfel ca acestea să poată aplica la acest Program, în care primăriile din România au atras sute de milioane de euro din fonduri europene la sate.

Ion Cernei

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns