Independenţa R. Moldova: ce ne-am dorit, ce am obţinut

Teleneşti. La depunerea de flori au participat reprezentanții direcțiilor și secțiilor subordonate Consiliului raional, instituţiilor descentralizate şi desconcentrate din raion, angajații din subordinea primăriei.

Marea Adunare Națională din 27 august 1989, la care au participat circa 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM și trecerea la grafia latină. Peste câteva zile, pe 31 august 1989, în urma unor dezbateri controversate, Sovietul Suprem votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabetul latin. Ulterior, la 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declarația de Independență, document semnat de 278 de deputați. Acest act fondator este marcat în fiecare an la 27 august ca Ziua Independenței, iar pe 31 august Republica Moldova sărbătoreşte Limba noastră cea română.

Istoricul și deputatul ACUM Octavian Țâcu, în-tr-un interviu recent pentru Radio Chișinău spunea: „În Declarația de Independență scrie că, luând în considerare că parlamentele mai multor țări au declarat nul Pactul Molotov-Ribbentrop, este condamnat expres și se cere lichidarea consecințelor acestuia. Lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop înseamnă Unirea cu România”.

Potrivit lui Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament al RM, prin actele adoptate atunci forul legislativ  urmărea scopul scoaterii Moldovei din închisoarea imperială şi unirea ei cu România. Al doilea scop nu a fost atins pentru că Republica Moldova a rămas și după independență dominată de Moscova prin guvernările ulterioare, care prin acţiunile lor au discreditat intenţiile nobile ale patrioţilor din primul Parlament, aducând R.Moldova în rândul celor mai sărace ţări din Europa.

Deputatul în primul Parlament, Ilia Trombiţchi, la fel consideră că ceea ce s-a întâmplat cu R. Moldova după declararea independenţei „este, fără îndoială, “meritul” elitei politice, care se caracterizează printr-o corupție incredibilă, cu puțină competență și ires-ponsabilitate colectivă”.

 

În centrele raionale din regiunea Orhei Ziua Independenţei a fost marcată în mod diferit.

Rezina. O coloană de colaboratori ai organelor de drept şi combatanţi însoţită de câteva zeci de  locuitori ai oraşului în frunte cu preşedintele raionului Vasile Gobjilă s-au adunat marţi la monumentul din piaţa centrală a oraşului la un miting. Vasile Gobjilă a felicitat publicul cu ocazia Zilei Independenţei, cei prezenţi au comemorat printr-un minut de reculegere victimele luptelor pentru independenţa şi integritatea R. Moldova. Un grup de combatanţi a fost menţionat cu distincţii de stat şi diplome de onoare. Festivitatea s-a încheiat cu depuneri de flori la monument. Iar seara în piaţa centrală a oraşului a avut loc un concert cu genericul Moldova – vatra mea străbună.

 

Şoldăneşti. Conform tradiţiei, şoldăneştenii au marcat Ziua Independenţei în Parcul de cultură şi agrement. Festivitatea a demarat cu hora mare și parada colectivelor de muncă, a colectivelor artistice, menită să demonstreze valoarea inestimabilă a portului popular ce ne reprezintă neamul. Apoi, în aer liber, a avut loc o adunare solemnă şi depuneri de flori la monumentul pământenilor căzuţi în războiul de la Nistru din 1992. În continuare colective artistice din localităţile raionului au delectat publicul cu un program artistic bogat şi divers. Totodată au fost organizate jocuri distractive pentru copii, competiții sportive la diferite probe, desene pe asfalt, o cursă de ciclism.

Cu ocazia celei de-a 28 aniversări de la declararea Zilei Independenţei şi pentru activitate prodigioasă pe tărâmul public, toţi primarii din raion au fost menţionaţi du Diplome de Onoare ale Consiliului Raional.

 

Telenești. Ziua Independenţei a fost marcată printr-o depunere de flori la monumentul poetului național Mihai Eminescu și un spectacol literar-artistic.

În fața celor prezenți Diana Manoli, președinta raionului Telenești, a declarat: “Fiecare sfârşit de august ne reîntoarce în timp şi ne aminteşte de voinţa neamului nostru, care şi-a redobândit suveranitatea şi independenţa. Ziua Independenţei Republicii Moldova a devenit un potrivit prilej de a trezi la cetățeni spiritul de solidaritate, patriotism și abnegație în opera de edificare a unui stat prosper.

La evenimentele de acum 28 de ani au participat şi mulţi pământeni de-ai noştri, pe care nu avem dreptul să-i dăm uitării. Trezirea conștiinței naționale a dat naștere unui stat tânăr demn să trăiască după propiile obiceiuri și tradiții, moștenite de la strămoși” a menționat dna Manoli.

La rândul său, primarul de Telenești Vadim Lelic a remarcat: “Atunci când am luptat pentru independență, integritate teritorială și valorile noastre naționale ne  gândeam că drumul spre libertate, spre Europa și bunăstare va fi mult mai rapid și mai ușor. Realităţile s-au dovedit a fi mai dure. Totuși, trebuie să mergem mai departe pe calea care ne-am ales-o”.

După partea solemnă a urmat un spectacol li-terar-artistic cu participarea formațiilor artistice din localitățile raionului: corul din Sărătenii Vechi, ansamblul de dans și orchestra de muzică populară Poiana Codrului de la Centrul de cultură Telenești, însoțiți de interpreții autohtoni Li-lian Balan, Vasilisa Railean, Andrian Leviţchi.

 

Orhei. Potrivit unui comunicat mediatizat de Primărie, manifestațiile dedicate Zilei Independenței la Orhei au început cu un  marș pe artera principală a orașului, la care au participat atât  orheieni, cât și locuitori ai satelor din împrejurimi. Cu fanfară, îmbrăcați în haine  populare și cu drapele ale Republicii Moldova, oamenii, în frunte cu reprezentanţii autorităţilor locale, au depus flori la monumentul domnitorului Vasile Lupu.

Oficialii au felicitat cetățenii, remarcând că și la 28 de ani de Independență R.Moldova se confruntă cu multiple probleme.

Orăşenii au fost invitaţi în parcul OrheiLand, unde a fost deschis un târg al meșterilor populari şi altul de mărfuri pentru elevi, a avut loc un concert cu grupuri folclorice de copii. Iar seara orheienii au fost invitaţi la un concert cu interpreţi din Chişinău.

Tudor Iaşcenco,

Victor Sofroni, Ion Cernei

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns