În raionul Rezina a început lichidarea centrelor de sănătate rurale

Consiliul Raional Rezina a decis în şedinţa din săptămâna trecută să lichideze patru centre de sănătate rurale. Verdictul a urmat după informaţia prezentată de Arcadie Mușinschi, vicepreședintele raionului Rezina. Dumnealui a menționat că activitatea centrelor de sănătate autonome Cinişeuţi, Echimăuţi, Pripiceni-Răzeşi, Mateuţi s-a dovedit a fi ineficientă. Acestea nu asigură accesul populației la asistența medicală de calitate deoarece nu dispun de echipamentul medical, cadrele şi condiţiile de activitate corespunzătoare, de cele mai multe ori oamenii pentru diverse servicii medicale sunt nevoiţi să se adreseze la instituţiile sanitare din raion sau capitală.

În adresa Consiliului Raional parvin multiple plângeri din partea populației, în deosebi de la locuitorii satelor Cinișeuți, Echimăuți, Pripiceni-Răzeși, etc., a spus Arcadie Muşinschi. În satul Echimăuți, de exemplu, anul acesta bântuie o adevărată epidemie, a fost înregistrată îmbolnăvirea a circa 100 de persoane de hepatită virală, fapt confirmat în cadrul şedinţei și de consilierul raional Petru Ceban, originar din acest sat.

Decizia adoptată prevede că, începând cu 1 martie 2017, centrele de sănătate din satele Mateuți, Pripiceni-Răzeși, Ignăței și Cinișeuți urmează să fie lichidate, iar patrimoniul lor să fie transmis Instituției Medico-Sanitare Publice Centrul de Sănătate Rezina. La fel și unitățile de funcții ale acestor instituții vor trece în subordinea IMSP Centrul de Sănătate Rezina, iar angajaților li se va propune concedierea prin transfer la unități noi de serviciu, a menţionat dl Muşinschi, concretizând ulterior pentru CUVÂNTUL că până la urmă soarta acestor instituţii depinde de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în subordinea căreia ele se află.

Redacţia a solicitat opinia câtorva persoane din raionul Rezina, dar şi din cel vecin, Teleneşti, pe marginea acestui subiect. Iată ce ne-au spus dumnealor:

Petru Dascăl, șeful Centrului de Sănătate Cinișeuți: Despre această reformă ştiu din auzite. De la reorganizarea reorganizării, personal, nimic bun nu aștept, dar timpul va arăta. Trecerea instituţiilor de sănătate la autonomie a început în aprilie 2014. În acest scurt timp oficiul medical din Cinișeuți a fost capital reparat, instalat sistem de termoficare autonom, procurat aparataj pentru laboratorul propriu, la moment unele investigații de laborator se fac pe loc. În centrul nostru activează 14 angajați, inclusiv 2 medici, 7 asistente medicale și o laborantă, care sunt satisfăcuți de condițiile de lucru și de faptul cum sunt salarizaţi. Lefile sunt stabilite conform fondului de salarizare, care constituie 60% din bugetul instituției. Dacă consilierii raionali au decis că Centrul trebuie lichidat, nu îmi rămâne decât să spun: de-a Domnul să fie mai bine.

Efim Mardari, primarul satului Meșeni: Am auzit ocazional, dar cred că mulți lucrători medicali se vor bucura. Or, de când sistemul medicilor de familie a trecut la autonomie, unii simțeau un disconfort. Va fi sau nu mai bine, nu pot să spun la moment. Dar deloc nu e bine cu reorganizările acestea interminabile.

Maria Sușchevici, asistentă medicală de familie la Centrul de Sănătate Pripiceni-Răzeși: Activez în domeniu de un sfert de veac. În acest răstimp numai cu reforme ne și ocupăm. Despre actuala reorganizare am auzit de la un post tv local. În acești 3 ani de autonomie condițiile de activitate s-au îmbunătățit, salariul îl primim la timp, se fac reparații în fiecare an, s-a procurat un aparat pentru laborator. Principalul este faptul că reactivele și medicamentele pentru urgență le comandăm de sine stătător și le primim la timp, în întregime și integre, ceea ce până la reformă nu era.

Aculina Onilă, secretara Consiliului Comunal Pripiceni-Răzeși: Plângeri din partea locuitorilor comunei privitor la deservirea de către angajații Centrului de Sănătate Pripiceni-Răzeși în adresa autorităților publice locale nu am avut. În acest an consilierii locali au examinat darea de seamă a șefului Centrului de Sănătate Aurel Guzun, apreciind-o cu nota “bine”. Oficial despre reorganizarea demarată nu am fost informați.

Vasile Guzun, ex-director al Centrului de Sănătate Telenești: Nu pot înțelege de ce ar putea să fie închis un centru de sănătate. Conform rigorilor impuse de către Ministerul Sănătății, la fiecare medic de familie trebuie să revină câte 1500  de pacienți. Cu regret, o mare parte a medicilor noștri de familie sunt de vârstă înaintată, iată de ce ne-am putea pomeni că dacă nu se iau măsuri urgente, medicina noastră primară va avea de suferit.

Ecaterina Furculiță, vicepreședinta raionului Telenești: Noi am deschis recent încă un oficiu al medicilor de familie la Vadul-Leca, am reparat capital clădirea oficiului medicilor de familie din Târșiței, care ține de Centrul de Sănătate Căzănești.  Nu avem probleme vizavi de funcționarea acestor instituţii, nici plângeri din partea pacienților nu au parvenit la Consiliul Raional sau la Ministerul Sănătății.         

Nicolae Porcescu, directorul Centrului de Sănătate Sărătenii Vechi: Centrul nostru a fost fondat în anul 2008, avem autonomie financiară. Dispunem de tot necesarul pentru ca instituţia să funcţioneze normal. Oficiile medicilor de familie din zona unde activăm sunt reparate, au lemne și cărbuni pentru un sezon înainte. Am dat în anul curent personalului două salarii suplimentare și mă pregăresc către Anul Nou să-l dau și pe al treilea. Adică autogestiunea ne permite să ne organizăm medicina de familie la sat nu mai rău ca la oraș. Dovedea oare medicul-șef al raionului Telenești, pe timpuri, să viziteze măcar o dată în an toate punctele de felceri și moașe, să se intereseze cum funcționează acestea? Dacă nu se făcea reforma în cauză, cred că aceste puncte de felceri și moașe dispăreau demult. Cum reușim să optimizăm cheltuielile? Noi nu avem, spre exemplu, șofer și nici nu ne trebuie – mașina de serviciu stă toată ziua în parcare în fața Centrului, ce trebuie să facă în acest timp șoferul? Apropo, în 9 ani, adică de când funcționăm în bază de autogestiune, am economisit anume pe funcția de șofer peste 300 000 de lei! Avem alte rezerve de optimizare, care ne permit să canalizăm mijloacele financiare unde e necesar, preponderent în folosul pacientului. 

Cu regret, una din cele mai mari probleme e lipsa specialiştilor tineri în medicina primară. Dar nu cred că ar fi o ieșire închiderea Centrelor de Sănătate și revenirea la  ceea ce am avut până la 1991. Tinerii ar trebui cointeresați să vină la lucru în sate.             

Ion Ombun, directorul  CS Chiștelnița: În condiţii de autogestiune, medicina primară are posibilităţi reale de a se dezvolta. Noi am reușit în anul curent să efectuăm reparații la toate edificiile din custodie, să acordăm al 13-lea salariu angajaților, să procurăm materiale de construcție pentru eventuale reparații. Într-adevăr, această modalitate de activitate cere eforturi și responsabilitate, dar până la urmă câștigă pacientul. Posibil, în alte părţi există probleme cu personalul şi autorităţile, în loc să le rezolve, preferă să închidă instituţia şi să lase pacienţii în voia sorţii. Tinerii specialişti nu se prea grăbesc la sat. Ei solicită salariu de cel puțin 12 000 lei, remunerare pe care deocamdată nu o putem acorda. În schimb oferim condiţii normale de trai, alte facilităţi, ceea ce la început  de carieră nu este rău deloc, dacă am ține cont că 7-8 ani în urmă acestea lipseau.    

În imagine: Petru Dascăl, șeful Centrului de Sănătate Cinișeuți, primindu-şi pacienţii.  

   

                                                                 

Ion Perciun, Ion Cernei 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns