Hidrocentrală pe un râu fără apă

În vara şi toamna anului trecut mass-media locală şi naţională, inclusiv săptămânalul CUVÂNTUL, au alertat opinia publică privind construcţia unei hidrocentrale pe râul Răut, în zona satului Brânzenii Noi, Teleneşti, proiect calificat de organele de resort și, în primul rând, de ecologişti, dar și de mai multe autorităţi publice locale, lideri de opinie drept ilegal şi periculos atât pentru râu, cât şi pentru localităţile din zonă. Toți ei însă nu au fost auziți și luați în seamă, hidrocentrala ridicată pe ruinele unui obiectiv similar de acum mai bine de jumătate de secol fiind deja pusă în fucțiune.

 

Ecologiștii s-au pronunțat, documentele au fost emise Procuraturii

Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Pavel Filip în septembrie 2017, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, solicita “să fie curmată tendința păguboasă de a construi hidrocentrale pe râurile mici ca obiective care aduc mari prejudicii naturii, degradează ecosistemele riverane și pun în pericol resursele acvatice; orice proiecte noi, care direct sau indirect subminează securitatea ecologică a țării, înainte de demararea lor să fie supuse dezbaterilor publice, iar fără avizul favorabil din partea savanților, al Academiei de Științe și al comunității neguvernamentale de mediu, să fie respinse definitiv”.

Tot atunci subiectul privind hidrocentrala de pe râul Răut a ajuns în vizorul Comisiei parlamentare de mediu şi dezvoltare regională, membrii căreia au efectuat o vizită de documentare la șantier, iar materialele acumulate au fost expediate Procuraturii, care, conform unor informaţii, ar fi deschis pe cazul dat un dosar penal.

Viceministrul Mediului, Ion Apostol informa atunci deputaţii şi opinia publiă că hidrocentrala se află la balanța administrației publice locale din satul Brânzenii Noi și a fost dată în gestiune în 2015, iar firma care o reconstruieşte nu s-a adresat după autorizări la minister.

Am decis să revenim la temă şi să vedem ce s-a întâmplat la acest obiectiv între timp.

Membrii Comisiei parlamentare de mediu şi dezvoltare regională, reprezentanţi ai structurilor de mediu, organelor de drept, APL, ziarişti în vizită de documentare la şantierul hidrocentralei de la Brânzeni, în octombrie, 2017. Primul din stanga: Radu Mudreac, preşedintele comisiei parlamentare. În dreapta: Veaceslav Tcaciuc, primarul de Brânzenii Noi, solicitat de ziarişti să răspundă la un şir de întrebări. Foto Lilia Curchi, revista NATURA.

Autorităţile au tăcut, antreprenorul a făcut ce a vrut

Inspecția Ecologică Telenești, unii primari, dar şi locuitori din partea locului, ne-au spus că lucrările n-au fost sistate, cele două turbine ale hid-rocentralei lucrează și produc curent electric. La Primăria Pistruieni, în teritoriul căreia se află obiectivul respectiv, ne-au spus că n-au eliberat proprietarului stației autorizație de construcție pentru acest obiectiv.

”Da, dl Berlinschi (directorul SRL „Expertlab” – n.n.) a fost la noi după autorizaţie de construcţie. Mi-a înșirat pe masă mai multe documente, dar între ele nu era certificatul de mediu și cel de la Centrul de Sănătate Publică. Am refuzat să-i eliberez autorizație de construcție, spunându-i că mandatul meu este temporar, eu nu voi pleca din sat și va mai trebui să dau ochii cu lumea. Apropo, acum cineva va trebui să dea socoteală pentru că, practic, în toate izvoarele de pe ambele maluri ale Răutului din această zonă apa nu mai este bună de băut”, ne-a spus Maria Mihalcenco, primara comunei Pistruieni.

La Procuratura Te-lenești ne-au spus că de acest subiect se ocupă Procuratura Generală.

Factori de decizie de la Inspecția Ecologică Telenești ne-au declarat că au sesizat autorităţile de la Chişinău în problema dată încă la momentul demarării lucrărilor. Dar n-a urmat nicio reacţie.

 

Unii se gândesc la mediu, alții – la bani

Despre faptul că se intenţionează reconstrucţia hidrocentralei de la Brânzeni mi-a vorbit încă în anul 2012 regretatul Anton Moraru, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor universitar, băştinaş din Pistruieni, care demonstra cu documente că Brânzenii n-ar avea niciun drept la această hidrocentrală pentru că ea se află pe pământurile satului Pistru-ieni. Dânsul considera restabilirea hidrocentralei o aventură în situaţia când apa Răutului e până la genunchi. Funcţionarea staţiei a fost sistată în 1960 anume din cauza că nu era rentabilă și prezenta pericol din punct de vedere ecologic.

După vizita de la şantier, a avut loc o întrunire la primăria Brânzenii Noi. Vadim Stângaci, şef-adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, prezintă poziţia Inspectoratului vizavi de obiectivul în cauză. Foto Lilia Curchi, revista NATURA.

Argumentele profesorului însă nu au fost luate în seamă. În toamna lui 2012 Judecătoria Telenești, examinând litigiul privind proprietarul staţiei, a dat câștig de cauză Primăriei Brânzeni. Nu mult după aceasta Consiliul Local scoate ruinele fostei hidrocentrale la licitație, cu prețul de start de 100 000 lei. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a interzis vânzarea obiectului, recomandând darea lui în arendă. Şi decizia Oficiului a fost neglijată. Iar prin septembrie anul trecut Veaceslav Tcaciuc, primarul de Brânzenii Noi spunea că reconstrucția hidrocentralei este aproape de sfârşit, prin luna noiembrie ar putea fi conectată la sistemul energeric național şi în continuare bugetul primăriei va obţine o sursă solidă de venituri suplimentare, vor fi create câteva locuri de muncă. Primarul a mai concretizat că firma care a luat în stăpânire şi reconstruieşte staţia are toate actele în regulă, lucrările sunt legale.

Valeriu Capsâzu, profesor universitar, doctor habilitat în economie, apreciază impactul hidrocentralei de la Brânzeni asupra mediului drept un dezastru care va fi resimțit peste ani:

”Oameni buni, în Răut nu este apă! Trebuia cel puțin de făcut un studiu de fezabilitate înainte de a porni acest proiect. Primăria Brânzeni se bucură că va avea suplimentar în buget câteva zeci de mii de lei, dar ăsta nu este acel beneficiu pentru care trebuie să sacrifice natura! În Pistruieni era izvorul de la Chiua, de unde lua apă întreg satul. Acum izvorul nu mai este, fiind inundat. Mâine-poimâine va dispărea şi Răutul”, spune profesorul.

Ion Cristea, ingi-ner, operator de tură la substația de 10 kilovați de la Brânzeni este de aceeaşi părere: ”Poveşti! Cum să funcționeze staţia, dacă nu-i apă? Vedeţi doar ce a rămas din Răut!”, spune inginerul.

Părintele Vitalie Șaptefrați, parohul altui sat de pe malul Răutului, Ordășei, de asemenea afirmă: ”Nu numai apa din izvoare, dar și cea din fântânile aflate în preajma bisericii nu mai este potabilă, are un iz de baltă. Mai mult, biserica noastră-i chiar pe malul Răutului și i-am cerut conducerii hidrocentralei să construiască un dig care să ne protejeze de o eventuală inundaţie. Dar dacă în urma unor ploi mai mari Răutul va ieşi din matcă, digul nu va ajuta” se arată îngrijorat preotul.

La Brânzenii Noi am încercat să vorbesc în stradă despre urmările pe care le va avea construcția și exploatarea acestei hidrocentrale cu mai mulți săteni. Unii au strâns din umeri, alţii au spus că niște bani în plus nu strică, să mai aibă primăria din ce ajuta bătrânii… „D-apoi parcă o lucrat mai înainte stații din aestea și Răutului nu i-o fost nimica, da amu o să-i fie!”, a încheiat discuția un bărbat. La rândul ei, o doamnă, care s-a prezentat Elena, a spus că sunt puțini oameni în sat, care își dau seama că „natura s-a schimbat, e încălzire globală și hidrocentrala ar putea să piardă Răutul”.

În același timp, la Căzănești, sat aflat în aval de hidrocentrală, care a cunoscut șocul legat de secarea Răutului din august 2017, lumea nu este deloc încântată de proiectul brânzenenilor. Boris Burcă, ex-președinte al raionului Telenești, este de părerea că hidrostaţiile pe Răut aduc numai pagube.

”Noi, la Căzănești, avem hidrocentrala noastră, care în 1964 a fost oprită după o exploatare de câțiva ani. Avea o capacitate mult mai mare ca cea de la Brânzeni, dar nu putea produce energie non-stop, deşi pe atunci Răutul era mult mai bogat în apă. Colac peste pupăză, în satele din apropiere a început să dispară apa din fântâni. Trebuie să înțelegem că pe parcursul ultimilor ani se întregistrează secetă hidrologică în Răut, debi-tul apei abea de constituie 20-40 % din volumul de acum 30 de ani. Apă nu este pentru irigație”, susţine Boris Burcă.

Ion Ionașcu, primarul de Ciocâlteni, comună aflată la peste 25 km de Brânzeni, ne-a relatat că astă vară, timp de câteva zile, Răutul din zona localității a secat. Oamenii s-au alertat, în albia râului rămăsese numai mâlul și scoica, spunea primarul de Ciocâlteni.

 

Drumul spre dezastrul ecologic este pavat cu intenții bune

Presa de mediu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat mai bine de doi ani bat alarma că Republica Moldova traversează o perioadă de cod galben de secetă hidrologică. Adică apa în râulețele Dobrușa, Cogâlnic, Ciuluc, Roșcana, afluienți ai Răutului este la cota minimă, vara uneori în genere dispare. Răutul, cel mai mare râu intern din republică a avut în 2016 doar până la 40% din norma multianuală de apă. În pofida acestui fapt, în iulie 2017, Guvernul adopta o decizie „epocală” – de trecere a ceea ce a mai rămas din minihidrocentralele de la Piatra, raionul Orhei și Căzăneşti, raionul Teleneşti în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei” pentru a le reconstrui şi repune în exploatare”(!)

După ce a fost zăgăzuită albia râului, la 31 august 2017, în aval, lângă fosta hidrocentrală de la Căzăneşti apa pe zăgaz abia dacă ajungea până la merişoare.

Într-un comunicat al Executivului, difuzat de Agenția Moldpress, se menţionează că „acest fapt va permite valorificarea optimă a resurselor de apă, sporirea capacităţii interne de producere a energiei şi creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile”.

Din această ştire îţi dai seama de unde cresc picioarele afacerii de la Brânzeni. Un teleneștean, care a solicitat anonimatul, mi-a spus că, la întâlnirea din septembrie a.t. la hidrocentrală a parlamentarilor cu reprezentanţii firmei şi administrația satului Brânzeni, a văzut un document semnat de către ex-ministrul Mediului Valeriu Munteanu, prin care se confirma contractul de locațiune între Primăria Brânzeni şi firma lui R.Berlinschi. Am încercat să dobândim acest document, dar nu am reușit. Victor Moșneag, de la Ziarul de Gardă, în articolul ”Oamenii și conexiunile hidrocentralei de pe Răut” (14 septembrie 2017) afirmă că există un așa document: “Berlinschi (directorul SRL „Expertlab”) ne-a prezentat un document semnat de Valeriu Munteanu, ex-ministru al Mediului, din noiembrie 2015, prin care acesta îşi dădea acordul privind semnarea contractului de locaţiune între Primăria Brânzenii Noi şi „Expertlab” SRL pentru minihidrocentrala localităţii”.

Victor Moșneag făcea publică și poziţia ex-mi-nistrului: „În urma inventarierii fostelor construcţii hidrotehnice de pe r. Răut, s-a constatat că unele au ajuns în proprietatea autorităţilor publice locale, altele – aveau statut incert, iar scrisoa-rea respectivă stabilea doar faptul că acea construcţie hidrotehnică era în proprietatea APL şi că poate fi transmisă, la dorinţă, altcuiva. Pe perioada mandatului meu la Ministerul Mediului, nu a fost eliberat nici un acord de mediu pentru reabilitarea construcţiilor hidrotehnice, mai ales că nu a fost prezentat nici un proiect de execuţie sau altă documentaţie aferentă”, susţinea Munteanu.

Că hidrocentralele de pe Răut sunt dăunătoare mediului se vorbea încă prin 1990, după ce regretatul regizor Victor Bucătaru a organizat o expediție ecologică pe acest râu. În materialele expediţiei se accentua că aceste obiective trebuie demolate cât mai urgent spre a salva râul pentru generațiile următoare.

 

În loc să tindem spre progres, ne întoarcem în secolul trecut…

Vladimir Lungu, șeful Inspecției Ecologice Telenești spune: ”Am impresia că membrii comisiei parlamentare au manifestat o atitudine superficială faţă de problema în cauză. Nouă ne-au declarat că lucrările de construcţie la obiectivul din Brânzeni au fost sistate ca fiind ilegale, procuratura a intentat dosar penal pe cazul dat. În realitate lucrările au continuat, hidrocentrala deja a fost pusă în funcţiune (!?).

Ecologistul explică în ce mod hidrocentrala va distruge Răutul: lacul de acumulare, grație suprafeței mari, va grăbi procesul de evaporare a apei, astfel acutizându-se şi mai mult seceta hidrologică din zonă. Râul va rămâne, practic, fără faună – scoici, peşte, alte viețuitoare, adică va muri.

Economistul Vasile Șoimaru a fost și mai categoric: ”Să renovăm hidrocentrale de pe vremea lui Stalin, când japonezii fac mașini unde hidrogenul se disociază direct în energie electrică?! Doamne ferește!”

Inginerul-electrician Ion Cristea a ținut să ne arate gospodăria unui sătean din Brânzenii Noi, care și-a instalat panouri fotovoltaice:

”Iată o variantă modernă de soluţionare a problemei. Este investiția gospodarului. O parte din curentul electric generat de panouri o folosește în gospodărie, altă parte o vinde companiei ”Union Fenosa”. 10 asemenea proiecte, fără a prejudicia natura, ar da mai mult curent decât oricare hidrocentrală de pe Răut”, este convins inginerul.

În procesul pregătirii acestui articol am auzit nu doar la Brânzeni păreri că hidrocentralele respective, fiind restaurate, ar fi de folos economiei naţionale. Majoritatea acestora aparţineau unor nespecialişti în domeniu, care nu aduceau careva argumente bazate pe studii, calcule economice.

 Ion Cernei

Source: cuvintul.md

Distribuie

Facebook Comentariu

Leave a Comment