Guvernul Filip – un Executiv al recordurilor

Guvernul Filip, învestit în funcție la 16 ianuarie 2016, are toate șansele să intre în istoria Republicii Moldova drept unul absolut deosebit. Și iată de ce:

– a fost învestit în miez de noapte, timp de doar 35 de minute, cu voturile democraților și aliaților lor transfugi din alte fracțiuni;

– în mai puțin de doi ani de activitate a suferit șapte modificări; mai întâi au fost schimbați șefii Serviciului Vamal și cel al FISC-ului, 35 de viceminiștri reprezentanți ai PLDM;

– în mai 2017, Cabinetul Filip este părăsit de miniștrii și șefii de agenții propuși de liberali, a doua componentă a coaliției, PDM asumându-și întreaga responsabilitate pentru guvernare;

– două luni mai târziu, majoritatea parlamentară votează reformarea Guvernului, reducând numărul mi-nisterelor de la 16  la 9;

– în decembrie 2017 președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, anunță schimbarea a șapte miniștri. Unul dintre aceștea, Eugen Sturza, ajunge în funcție doar peste trei luni, nefiind acceptat de președintele Igor Dodon;

– în martie 2018, Alexandru Tănase, unul dintre cei șapte miniștri noi, își anunță demisia și în locul lui în funcția de ministru al Justiției este numită Victoria Iftodi;

– la 14 septembrie c. Vlad Plahotniuc anunță că ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, dar și ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și-au făcut bine treaba, dar trebuie schimbați cu alții mai profesioniști și mai competenți, propunându-i în aceste funcții pe Silvia Radu și Nicolae Ciubuc; aceasta este deja a șaptea schimbare în Guvernul democratului Pavel Filip;

– ca și în cazul ministrului Apărării, Eugen Sturza, celor șapte membri ai Cabinetului Filip schimbați în decembrie 2017, președintele Igor Dodon a declarat că nu va semna decretele de numire în funcție a celor doi ministri noi, ceea cea condus la situaţia că președintele I.Dodon iarăși, a patra oară timp de doi ani, a fost suspendat din funcție, împuternicirile lui urmând să fie transmise președintelui Parlamentului sau prim-ministrului.

Între timp Partidul Democrat, care se declara pro-european și intenționa să legifereze această poziție chiar și în Constituția țării, potrivit ultimelor declarații ale liderului lui, Vlad Plahotniuc, renunță la orientarea „pro-europeană” și se poziționează în continuare pe platforma „pro-Moldova”.

Agora.md

Distribuie

Lasă un răspuns