Guvernul a dat aviz negativ la două proiecte de legi privind facilitățile fiscale pentru mass-media.

Opinia expertului: „Să ne așteptăm la ce e mai rău”

Guvernul Filip a avizat negativ, pe 12 septembrie, două proiecte de legi privind facilitățile fiscale pentru mass-media, elaborate de Grupul parlamentar pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Directorul ziarului SP din Bălți, Veaceslav Perunov, consideră că în acest fel guvernanții au demonstrat că nu au nevoie de presă independentă. În opinia directorului executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL) din Moldova, Ion Bunduchi, „pare cu totul anapoda că, un proiect sau altul de lege, elaborat în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației, creat de Parlament, este respins de Guvern”.

Precizăm că cele două proiecte de legi care prevăd  facilități fiscale pentru mass-media, elaborate în cadrul Grupului parlamentar, au fost înregistrate în Parlament ca inițiativă legislativă, pe 26 iulie curent, de către patru deputați: speakerul Parlamentului, Andrian Candu, Vladimir Hotineanu, Corneliu Mihalache (fracțiunea Partidului Democrat) și Eugen Carpov, deputat neafiliat, precizează media-azi.md

Modificarea și completarea Codului fiscal

Potrivit notei informative, primul proiect de lege prevede instituirea unor facilități fiscale pentru instituțiile mass-media prin: neimpozitarea veniturilor acumulate din activitățile conexe domeniului mass-media; neimpozitarea veniturilor salariaților din instituțiile mass-media ce depășesc un salariu mediu lunar pe economie prognozat de către Guvern; amânarea achitării TVA până în luna următoare celei de încasare a plăților, etc.

Inițiativa legislativă prevede și măsuri care să încurajeze reinvestirea venitului obținut de către radiodifuzorii și producătorii de opere audiovizuale. În acest sens, se propune instituirea scutirii acestor contribuabili de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității sau creării de opere audiovizuale destinate serviciilor de programe.

 

Guvernul nu susține proiectul dat

În urma analizei inițiativelor, Guvernul a decis să nu susțină proiectul de lege supus avizării. Cabinetul de miniștri este de părere că regimurile fiscale care vin să acorde prevederi speciale și diferite față de cele generale atrag după sine riscuri economice, sociale și creează un precedent periculos.

Executivul se teme că și alți agenți economici ar putea să își exprime dorința de a activa într-un regim specific și facilitat.

În ceea ce privește necesitatea de a institui „facilități fiscale pentru investitorii din țară și de peste hotare care investesc în mass-media”, Guvernul consideră că regimul de impozitare nu este un factor primordial în determinarea atractivității investiționale și menționează că Moldova deține una din cele mai mici cote de impozitare a veniturilor persoanelor juridice în regiune (12%), după Bulgaria (10%).

 

Facilități pe hârtie și pentru presa scrisă

Cel de-al doilea proiect respins de Guvern se referă la crearea condițiilor avantajoase pentru publicațiile periodice, inclusiv scutirea de achitarea tarifelor pentru serviciile poștale. Parlamentarii propun modificări la Legea comunicațiilor poștale cu completarea articolului care va oferi facilități pentru taxele de distribuire în proporție de 50% din cuantumul tarifului unic. O altă prevedere se referă la oferirea unor condiții și prețuri mai avantajoase la utilizarea hârtiei pentru editarea publicațiilor periodice de importanță socială. De asemenea, deputații propun să diminueze cuantumul care se calculează pentru prețul pentru locațiune a spațiilor în clădirile aflate în proprietatea statului de către publicațiile periodice de importanță socială.

 

Definiție pentru noțiunea de publicație periodică de importanță socială

Deputații au elaborat și o prevedere separată cu privire la criteriile, care stabilesc ce publicații pot fi numite periodice de importanță socială. Astfel de publicații sunt cele care conțin materiale realizate în proporție de 80% de către redacțiile aflate în jurisdicția Republicii Moldova și/sau elaborate de către jurnaliștii independenți din Moldova, inclusiv prin mijloace tehnice și intelectuale din țară.
De asemenea, se consideră de importantă socială publicațiile care abordează subiecte analitice, investigații ziaristice, promovează transparența, democrația și drepturile omului, respectă prevederile Codului deontologic și conțin subiecte de interes public la nivel regional.

În avizul negativ al Guvernului se menționează că tarifele stabilite de ÎS „Poșta Moldovei” la distribuirea publicațiilor periodice nu au fost modificate din anul 2013 și că această circumstanță ar fi dus la majorarea pierderilor ÎS „Poșta Moldovei”. Astfel, Executivul susține că aprobarea completărilor propuse de deputați va defavoriza și mai mult situația ÎS „Poșta Moldovei”, iar pierderile de la prestarea serviciului de distribuire a publicațiilor periodice se vor mări și mai mult și că întreprinderea va înregistra pierderi suplimentare anuale în mărime de circa 2,4 milioane lei, astfel pierderile totale din prestarea acestui serviciu vor ajunge la 13 milioane MDL.

Directorul ziarului SP din Bălți, Veaceslav Perunov, se arată critic față de atitudinea Guvernului pe marginea acestui proiect de lege.

„Guvernul din nou a arătat că nimănui nu-i trebuie presa independentă. Pentru că ei au presa lor de buzunar”,constată Perunov.

Jurnalistul susține că ziariștii independenți vor lupta în continuare pentru ca statul să-și schimbe atitudinea față de presă. „Ei ar trebui să ia exemplu de la țările care susțin presa independentă – prin fonduri și alte mijloace. De exemplu, tinerii din Franța sunt abonați la presa privată din banii statului, ca să fie informaţi. aș putea aduce și alte exemple. La noi nimic nu se face”, afirmă Perunov.

 

Ion Bunduchi, despre avizele Guvernului: „Să ne așteptăm la ce e mai rău pentru mass-media”

„Pare cu totul anapoda că, un proiect sau altul de lege, elaborat în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației, creat de Parlament, este respins de Guvern. Autorii avizelor negative puteau veni la ședințele Grupului de lucru și să sugereze autorilor, în cea mai mare parte reprezentanți ai societății civile: domnilor, nu vă chinuiți în zadar, nu dorim reforme; sau – domnilor, elaborați proiecte care să nu schimbe nimic. Nu așa a fost! Și păcat. Personal, uneori credeam în dorința sinceră a autorităților că, în sfârșit, vor să schimbe ceva în bine pe segmentul mediatic. Acum, citesc avizele și mă conving că, a câta oară, efortul nostru a fost în zadar.

Toate guvernele, cel puțin de la 2009 încoace, s-au angajat să dezvolte pe toate căile mass-media… numai pe hârtie. Argumentele conținute în avize nu rezistă criticii. Guvernul, care înseamnă putere executivă, poate tot, chiar să pustiască trei bănci, fără a invoca atâtea legi, precum o face acum, legi, care, chipurile, nu permit schimbări și, dacă schimbările, totuși, se fac, ele dinamitează concurența loială, colectarea impozitelor de la mass-media etc. De râs și de plâns, dacă ne întrebăm: dar, cel puțin pe segmentul mass-media și pe segmente conexe (publicitate, drepturi de autor etc.), există concurență loială?! Despre ce impozite exorbitante e vorba, când ne referim la mass-media?! Dacă o instituție mass-media, din lipsa grijii din partea statului, dispare și, deci, nu mai poate plăti impozite, acumulările la buget cresc ori scad?! De ce alte guverne, din alte țări, pot face acest lucru, iar al nostru – nu? În plus, mass-media, ca agent economic, în niciun caz nu ar trebui pusă în același rând cu o benzinărie. Dacă nu-i benzină, lași automobilul și mergi pe jos. Dacă nu-i mass-media, nu știi unde să mergi, pentru că toate acțiunile noastre sunt ghidate de informația pe care o avem, or, informația, în cea mai mare parte, ne-o oferă mass-media, indiferent dacă înțelegem și recunoaștem acest fapt ori ba. Respingerea proiectelor de legi lasă condiția economică a mass-media acolo unde era și este.

Consecințele sunt previzibile – dispariția, în continuare, ca și până acum, a instituțiilor mediatice și, cu precădere, a celor locale/regionale. Un studiu din 2015 al societății civile (altele mai noi nu există) arată că cifra de afaceri a radiodifuzorilor locali/regionali constituia 3,8% din totalul cifrei de afaceri a radiodifuzorilor din țară. S-a alertat cumva guvernarea la această stare de lucruri, strigătoare la cer?! Să ne așteptăm, deci, la ce e mai rău pentru mass-media”, concluzionează sursa citată.

 

Ajutaţi societatea să fie informată corect Ajutaţi CUVÂNTUL să supravieţuiască!

Al doilea an săptămânalul regional CUVÂNTUL se confruntă cu cele mai serioase probleme din ultimele două decenii de activitate. Am intrat în datorii faţă de tipografie, salariaţi, furnizorii de hârtie.

Aceste probleme sunt de ordin economic-financiar, fiind condiţionate de:

– veniturile derizorii ale populaţiei de la sate care (în mare parte sub nivelul minimului de existenţă) nu permit majorarea preţului de abonare a ziarului (din care se acoperă circa 65 la sută din cheltuielile redacţiei;
– reducerea drastică (de 3-4 ori comparativ cu a. 2000) a veniturilor de la publicitate (care trebuie să acopere circa 35% din cheltuielile de editare a ziarului);
– majorarea  bruscă a cheltuielilor redacţiilor: preţul la hârtia de ziar în ultimul deceniu aproape s-a dublat, iar în a. 2018 s-a majorat brusc cu circa 50%; cu 20-30 la sută în ultimii ani s-au scumpit serviciile poligrafice, carburanţii, cheltuielile de distribuţie a ziarului.

Ne confruntăm şi cu probleme de logistică:
– îngrădirea de către autorităţi a accesului la informaţia de interes public;
– concurenţa neloială cu sursele de informaţii, editate cu susţinerea structurilor guvernării;
– presiunile şi hărţuirea redacţiei şi a jurnaliştilor de către exponenţii şi structurile Puterii (doar în 2018 CUVÂNTUL este implicat în patru procese judiciare, un caz de sechestrare de către poliţie a tirajului ziarului, alte cazuri de intimidare a jurnaliştilor).

Din aceste considerente, pentru a continua editarea CUVÂNTUL-ui, primul ziar regional independent din Republica  Moldova), ne vedem siliţi să apelăm la ajutorul cititorilor variantei print şi, mai ales, a celei online a săptămânalului nostru. Fără donaţiile, abonamentele dumneavoastră CUVÂNTUL riscă să dispară. Şi astfel mii de oameni vor rămâne fără o sursă credibilă, echidistantă, independentă de informaţie.

Rechizitele bancare: P.P. CUVÂNTUL SRL, or. Rezina, str. Păcii, 38
BC MAIB, AGRNMD 2X777, IBAN MD24AG 000000225183101631,
Cod fiscal 1004606001301.

De asemenea, pentru următoarele 3 luni ale a. 2018 ziarul poate fi abonat la toate oficiile poştale din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti.

Distribuie

Lasă un răspuns